Teserea bratarilor din margele – Idei creative 96 – editura Casa

Toamna aceasta editura Casa mi-a trimis două provocări creative, exerciţii cu totul noi pentru mine, pentru că nu mai încercasem niciuna dintre tehnici. Prima despre care o să vă vorbesc este cea cuprinsă în numărul 96 al colecţiei Idei creative, Ţeserea brăţărilor din mărgele.

Cu mărgele mici şi mari ne-am mai jucat, atât acasă, cât şi la grădiniţă, cu copiii. Am făcut brăţări, cercei, aveam „material disponibil”. Varianta creaţiilor ţesute îmi plăcea, mai ales cele cu franjuri şi care se poartă la gât. Întotdeauna mi-am dorit una, şi n-am găsit niciodată modelul pe care îl voiam. Acum îmi trebuie doar foarte multă răbdare şi o să-l am. Iris a fost foarte încântată de idee, chiar dacă i s-a părut migăloasă. Am avut şi noroc, să avem în casă ghergheful de la jocul de ţesut, şi a mers repejor. Din păcate, pentru coliere nu cred că ne va ajunge ghergheful… este cam mic. Poate probabil să prelungim, după ce terminăm, firele cu care se leagă colierul. Singurul lucru de care am fi avut nevoie nevoie – şi pentru care nu am mai făcut un drum în oraş – a fost acul pentru înşirat mărgelele. Fir de nylon foarte subţire aveam, dar cea mai fină variantă de ac disponibilă în casă nu era suficientă pentru mărgelele noastre… nu pentru toate cel puţin, le-am ales pe cele mai măricele.

Modelele din carte erau toate foarte atrăgătoare, însă, cum noi nu aveam mărgelele aşezate pe culori, şi nici nu ne dădeam seama cam câte avem din fiecare – în afară de alb – , am ales să improvizăm şi să facem un model propriu. Primele rânduri au fost mai grele, până ne-am obişnuit, apoi am lucrat în ture. Când se plictisea Iris, îi luam locul, pentru că voiam să vedem cât mai repede brăţara terminată.

Ne-am hotărât să ne luăm musai ac, şi să ne mai meşterim câteva brăţări. Oricum vara aceasta a fost pentru noi vara brăţărilor, are pe mâini toate modelele pe care ni le-am putut face, iar din plimbări, ca suvenire, i-am adus tot brăţări. Acum e disperată ca nu cumva la şcoală să o pună să-şi scoată brăţările… eu i-am zis că una-două, poate nu deranjează, dar toate nu prea fac parte din ţinuta de şcoală.

Dacă trebuie să mergeţi la aniversarea vreunei fetiţe, 8-12 ani, sau chiar mai mult, şi nu aveţi idei de cadouri originale, faceţi-i o surpriză: o carte cu modele şi lecţii pentru confecţionat brăţări (editura Casa vă propune şi mărgele simple, şi brăţări din noduri), iar de la mercerie luaţi câteva punguliţe cu mărgele, fir de goblen, culori cât mai calde şi mai vii, ac pentru înşirat mărgele şi fir subţire. S-ar putea să aveţi surpriza de a primi premiul „cel mai fain cadou”.

Numărul 96 al colecţiei Idei creative – Ţeserea brăţărilor din mărgele îl găsiţi în librăria online a editurii Casa, sau în alte librării online: eMag, elefant, librarie.net, libris, AdevarulShop, BookCity, BookDepository.

Spor la lucru!

Atelierul de creaţie | Biblioteca Năzdrăvanilor

Minunata calatorie a lui Nils Holgerson prin Suedia – Selma Lagerlof

Nils Holgerson… doamne, un ştrengar şi jumătate! Eu l-am cunoscut demult, când eram mai mică. Îmi nimerise în mână, nu ştiu de pe unde, o cărticică gen Lectures en francais facile, cu rezumatul. Apoi a rulat la TV, chiar nu mai am idee prin ce epoca, desenul animat. Pe episoade, enervant de multe! Dar tot a rămas o poveste de care mi-am amintit cu drag. Acum vreo 15 ani am făcut rost, pe un cd, de desenul animat. Mare dezamăgire, când copiii au crescut un pic, să văd că nu le place… Toamna trecută, la târgul de carte, am cumpărat volumul integral. Mi-am spus că am copii prea mari pentru variantele scurte ale poveştii, plus că şi eu voiam s-o citesc, pentru prima dată, în variantă completă.

Am început testele cu Andrei, i-am pus cartea pe lista de lecturi. Dacă e după el, citeste doar SF-uri. Prima parte, până la plecarea în călătorie, a mai mers cum a mai mers, dar apoi parcă zburau în timp real. Dacă Nils se ducea la culcare, musai şi Andrei. Lectura a început să se lungească… doar când mai apăreau capitole cu jupân Smirre, vulpoiul, se mai agita un pic. Cât am fost internaţi la Bagdasar, eu am profitat de timpul mort şi am făcut în trei zile toată călătoria de un an. Andrei nu. Normal, l-a durut capul muuult timp după externare, ce poveşti, ce Nils…

Bietul Nils. Zbura între coperte cu gâştele sălbatice prin Suedia, călătorea în bagajul lui Andrei de la est la vest prin România. Nici la bunici lectura n-a avut prea mult spor. Dar noroc că s-a mai întâlnit cu o familie de urşi… ba a mai salvat niste copii… şi după lupte seculare a reuşit bietul Nils să ajungă acasă! Greu, foarte greu a mers lectura, deşi cartea este minunată! O atenţie mai deosebită a primit şi capitolul despre insula Gotland, unde, când a poposit Nils, Andrei a ţinut să-mi atragă atenţia că a ajuns la Silvia acasă.

Discutam vara aceasta cu câţiva părinţi de copii mai mici, preşcolari, despre „cum e la şcoală”, şi a venit şi vorba de lecturi. Cum, tot asta citesc? Nu a updatat nimeni lista de lecturi suplimentare pentru copii? Păi… nu prea. Chiar dacă gusturile copiilor pentru lectură s-au schimbat, au apărut o mulţime de lucrări ce le sunt adresate (unele chiar foarte faine – cel puţin seria lui Roald Dahl), dar care, din nefericire, nu apar pe listele de lecturi care circulă…

Aşadar, profitând de acest articol despre Nils Holgerson, vă provoc să realizăm, pe baza experienţelor proprii cu şcolarii mici, o listă nouă de lecturi. Mă voi strădui să centralizez sugestiile, este suficient doar să adăugaţi într-un comentariu titlul, autorul şi clasa/clasele pentru care o recomandaţi.

Pe Nils, în varianta completă, prezentată aici, îl întâlniţi la editura Corint junior, dar în librării sunt disponibile o mulţime de variante. Le puteţi găsi aici: elefant, libris (transport gratuit), librarie.net, emag, AdevarulShop, BookDepository (transport gratuit), BookCity

Figurine din cerculețe de hârtie

Una dintre apariţiile din această vară de la editura Casa este Figurine din cerculeţe de hârtie. Am devenit fan instant, încă de când am văzut prima dată coperta pe facebook. Mi-am amintit de una dintre probele năzdrăvanilor de la începuturile acestui portal, când le-am cerut copiilor să realizeze tablouri folosind buline de hârtie. Au folosit buline mai mari, mai mici, chiar realizate cu perforatorul normal de hârtie, pentru a compune câteva minunăţii. Am zâmbit aşadar larg când am văzut cartea, şi am aşteptat cu nerăbdare momentul s-o deschid.

Metoda propusă în carte se bazează pe confecţionarea cercurilor necesare cu compasul. Sunt foarte utile şabloanele cu cercuri, dar acestea merg până la diametre de 4-5 cm. În carte unele modele solicită cercuri mai mari. Pot fi folosite, dacă există pe dimensiune, pahare, căni, ori alte obiecte, măsurate în prealabil cu rigla. Se poate folosi un compas, însă este unul dintre cele mai „pretenţioase” instrumente geometrice, iar şansa de a învăţa folosirea corectă a acestuia – manevrarea cu o singură mână, fără atingerea braţului mobil – este destul de dificilă. Intenţionez să adaptez câteva lecţii de opţional pe baza modelelor propuse, mai ales pentru că sunt câteva – brad, Moş Crăciunul – care pot fi folosite pentru felicitări de iarnă.

Pentru grupul meu de aproximativ 10 copii mă gândesc să pregătesc din folii laminate modele cu cercurile mai mari, şi să putem desena mai repede şi mai uşor modelele necesare pe hârtie colorată. Mai am emoţii în privinţa decupajului, căci, dacă mă gândesc cu ce experienţă vin copii, (căci nu ştiu nici măcar să ţină corect foarfeca), şansa ca cercul desenat să devină un poligon neregulat este foarte mare.

Puteţi confecţiona: ciupercă, morcov, pepene roşu, floare, păianjen, melcişor, fluture, miriapod, pisicuţă, câine, ursuleţ panda, veveriţă, papagal, peştişor, rechin, brad de Crăciun, Moş Crăciun, maşină, rachetă, castel, prinţesă, triceratops, tiranozaur, stegozaur. Pentru fiecare propunere este dată lista de cercuri necesare, dimensiunile şi culorile, precum şi îndoiturile ce trebuie făcute pentru a transforma bulinele în elementele necesare colajului. Este recomandat a se folosi o hârtie subţire, nu carton, pentru ca aceste îndoituri să nu ridice probleme. Dacă copiii sunt mai măricei, se pot potrivi direct cu foarfeca, prin tăierea elementelor excedentare.

Ne-am străduit să rezolvăm repede câteva teme. Eu m-am multumit cu ciupercuţa din imagine, pe care am adaptat-o după gustul meu (cea din carte nu este roşie cu buline). Iris a realizat pepenele (rătăcit pe la bunici din păcate), dar am reuşit să păstrăm păianjenul. Am reuşit să folosim şi compasul, şi avem ceva ambiţie să mai confecţionăm modele, pentru colecţia personală. Pentru pânza de păianjen am folosit beţişoare de salcâm şi fir de mohair, şi am urmat modelul folosit la tema de săptămâna aceasta.

Cartea poate fi folosită cu uşurinţă de copiii preşcolari şi şcolari mici, şi o puteţi achiziţiona direct din librăria editurii Casa sau din librăriile online elefant.ro, libris, librarie.net, emag, Diverta

Pixi Stie tot – colectie pentru scolari mici

Anul acesta colecţiile din Galaxia Copiilor* au crescut, iar noilor apariţii li s-a alăturat colecţia Pixi Ştie tot. Spiriduşul nu le este necunoscut copiilor, mai ales că o bună parte dintre ei l-au întâlnit în seria pentru grădiniţă, când l-au însoţit în aventurile din pădure. Pixi a crescut odată cu ei, şi acum îi întovărăşşte la şcoală.

Colecţia, gândită ca şi carte de buzunar, este mai mult decât plăcută. Fiecare volum (32 pagini) abordează o singură temă şi cuprinde informaţii pe scurt, accesibile ca limbaj celor mici, şi însoţite de ilustraţii: Piraţii, Corpul meu, Cai şi ponei, Pământul, Vikingii, Pui de animale, Dinozaurii, Anotimpurile, Rechinii, Epoca de piatră, Planete şi stele, Cartea magicianului.

Le-am citit pe ultimele 3. Epoca de piatră mi se pare o ilustrare minunată a unei lecţii de istorie pentru cei mici, şi mă gândesc la clasa a IVa, deşi nu am prins prea bine nuanţa umoristică a întrebărilor cu răspuns la alegere, un pic prea naive după părerea mea. Planete şi stele mi-a făcut mie un pic de ordine prin sistemul solar, m-am lămurit cum e cu gigantele gazoase, planetele pitice, şi de ce Pluto nu e mai o planetă (cum toată lumea are dreptul la opinie, eu rămân la varianta că e 🙂 )

La copii însă cel mai bine a prins Cartea magicianului. Mă gândesc de multă vreme să le iau un set de magie – am primit şi eu unul când eram mică, şi a fost minunat, dar din diferite motive decizia s-a amânat. Iris a citit-o pe nerăsuflate, şi a exersat apoi transformând în public mai mult sau mai puţin entuziast prietenii şi rudele, ba chiar şi copiii intraţi în zona de acţiune. Cartea a trecut din mână în mână, setul de scamatorii s-a compus încet. Mai avem de confecţionat câteva piese, şi mai ales să facem rost de o baghetă de magician. A crescut, spectacolele de magie – pe care acum le vede altfel – o provoacă mai mult să descopere iluzia din spatele fiecărui act. Cum a apărut iepurele din pălărie, cum a zburat masa… Cartea i-a explicat câteva din trucurile simple, iar ambiţia ei acum este să le realizeze.

Carţile le găsiţi în librăria editurii All, dar şi în librăriile online elefant, libris, librarie.net, emag, adevarulshop, bookcity , Amazon.

* parte a grupului editorial ALL

Hai pe net, bunicule!

Lupta eu-calculator-tata, actualul bunic al copiilor mei, a fost una acerbă, începută cu mult timp în urmă, pe când am ţinut morţiş să mă duc la clubul pionierilor, la cursul de informatică. E drept că voiam la foto, la dans, dar doar pentru informatică l-am înduplecat pe tata că e suficient de „util” ca să-mi „pierd” timpul. Nu l-am convins din prima, ci abia când am scris primul meu program de calculat ecuaţii cu două necunoscute… HC85 e cea mai veche amintire. Mi-a cumpărat apoi un HC2000, dar din păcate (pentru mine) la liceu m-am dus la uman, şi n-am mai continuat cu informatica. În primul an de facultate am primit primul meu Pentium. Internetul era ceva SF pe-atunci, costa de rupea, şi puteai să navighezi liniştit doar dacă aveai niscai cunoştinţe cu net la servici.

Dar tata tot nu s-a atins de pc… rar, rar, juca sah. Mai ales dacă nu era nimeni acasă, căci se plictisea. Vechiul Pentium a plecat şi el la facultate cu fratele meu, acasă n-a mai rămas niciun pc. Au apărut nepoţii, vizite mai rare, Dor mult, poze, şi „îţi luăm PC!”. Nu, că nu-i trebuie, că nu ştie engleză, că nu se descurcă, etc, etc, dar nu şi nu! Acum vreo 5 ani l-a primit cadou. Nu ştiu cum a fost privit duşmanul de pe birou, dar cred că era suficient de tentant, căci a urmat un abonament de net mobil… apoi avalanşa de întrebări. Recunosc că am râs când am văzut acasă teancul de notiţe, glosar de termeni, instrucţiuni, dar am răzbit. Am învăţaţ engleza citită, adică aşa cum îmi citea el mesajele de pe ecran.

În ultimul timp scap simplu, l-am învăţat să-mi deschidă un program de remote control, şi pot vedea repede problema, conectându-mă la calculatorul lui. Cel mai bun profesor pe care l-a avut rămâne Nevoia. Avea nevoie să scrie materiale pentru şcoală, să caute informaţie, să aranjeze în pagină, să printeze. Am fost foarte mândră de el când a trimis primul mail cu ataşamente la inspectorat, şi n-a mai printat. Încă avem discuţii pe tema cumpărăturilor online, siguranţa pe internet, şi mergem spre socializare. Şi-a găsit colegi din liceu şi facultate prin toate colţurile lumii, şi corespondează pe mail. Cont de facebook încă nu are, dar probabil îşi va face. Până acum mă ajută să moderez rubrica de ştiinţe de aici de pe blog, şi am trecut greu peste blocajul lui „nu ştiu”, „sunt prea bătrân”. Poţi învăţa la orice vârstă.

Cartea de la editura Casa, Hai pe net, bunicule! este, aşa cum spune titlul, un manual pentru începătorii din generaţia cu care noi, atot-ştiutorii, nu prea avem răbdare. Sunt câteva explicaţii despre structura calculatorului, iar aici cel mai mult m-a amuzat capitolul „Nu puteţi strica nimic” A fost lupta cea mai grea de dat… Nu, că nu ştiu, şi-l stric. Până m-a crezut pe cuvânt că nu îl poate strica decât dacă dă cu el de pământ mi-a ieşit o şuviţă întreagă de păr alb! La fel, capitolul „Să păstrăm ordinea în PC” :). De fapt pe-asta trebuie s-o ai în sânge… Urmează internet, navigare, căutare, socializare online, şi un glosar de termeni, plus un dicţionar IT englez-român, cu termenii cel mai des întâlniţi. Aici a şi fost marea mea problemă, când a cerut un program în română. Eu nu ştiu să lucrez în română, eu toate instrucţiunile le-am învăţaţ în engleză încă de când am scris primele programe. Dacă vrei să mă termini, pune-mi windows şi office în română, şi fără pictograme, şi-mi trebuie o zi să-i dau de cap. De ce? Pentru că traducerile nu sunt identice, şi banalul Paste ajungea parcă şi lipeşte, şi colează, şi adaugă… Nu l-am putut ajuta telefonic decât atunci când avea o problemă în engleză… E ceea ce îmi place şi în volumul de faţă, faptul că o instrucţiune în română este însoţită în paranteză de versiunea în engleză. În schimb aş fi completat capitolul de socializare cu un mesaj scris măcar bold: atenţie ce scrieţi, ce fotografii urcaţi. Totul va rămâne acolo, nimic nu poate fi cu adevărat şters. Internetul nu este nevinovat! Nu postaţi adresa, perioadele de vacanţă, cu cine locuiţi, coduri, ori alte informaţii care pot duce la identificarea reală. Ca şi în lumea în care trăim, sunt şi pe net oameni de toate tipurile, iar cei fără experienţă sunt victime sigure ale acestora.

Odinioară ieşeam din casă, şi tata îmi spunea să nu vorbesc cu străinii, să-mi ţin cheia pe sub uniformă, să nu se vadă că sunt singură acasă. Acum e rândul meu să am grijă să nu ia viruşi de pe net, să nu fie păcălit la portmoneu, să aibă grijă pe unde dă click. Cartea o va primi cadou, cu recomandarea „de citit împreună cu nepoţii”, care, deşi manevrează un touchscreen mai ceva ca piloţii avionul, nu prea au aprofundat detaliile acestei lumi virtuale.

Cartea o puteţi găsi în librăria editurii Casa (unde, dacă sunteţi cititor al blogului puteţi beneficia de un discount de 30%), sau în librăriile online elefant, librarie.net.

Ajuta-te singur! – noua colectie a editurii Gama din categoria Psihologia copilului

Fiecare târg de carte are modul lui de a mă surprinde, plăcut sau nu, prin noile apariţii. Este greu uneori să vii cu noutăţi pe un segment de piaţă atât de dinamic precum este cel de carte pentru copii. Uneori găseşti noi cărţi de colorat, cu ultimele personaje Disney apărute, cu care reuşeşti să-i atragi pe pitici. Este greu să ieşi din tipar, să vii cu „altceva”. La târgul din iunie (despre care am povestit aici) surpriza a venit de la editura Gama, cu noua colecţie Ajută-te singur! Colecţia cuprinde: Bullies: cum să faci faţă intimidării?, Fraţii: nu poţi să-i alegi, dar poţi să-i înţelegi, Nu trăieşti în peşteră, poartă-te frumos, Cum să nu te mai streseze stresul, Ia-ţi singur apărarea, Fă-te auzit!

Am remarcat în ultimul timp – şi am şi recomandat deopotrivă – lucrări pentru părinţi, care urmăreau să pună la îndemâna acestora intrumente cu ajutorul cărora să pătrundă în lumea celor mici, să-i înţeleagă şi să-i ajute. În primăvară, când citeam „Rivalitatea dintre fraţi”, i-am remarcat pe ai mei că erau acaparaţi rapid de rezumatele mele. Totuşi, le erau accesibile doar benzile desenate şi câteva povestioare. Mă gândeam atunci ce bună ar fi o carte pe acelaşi subiect, dar scrisă pentru copii! Ei bine… nu mică mi-a fost surpriza când, la târgul de carte, am găsit noile apariţii de la editura Gama. Le-am citit pe toate cele menţionate mai sus, în afară de Nu trăieşti în peşteră, poartă-te frumos.

Andrei a citit-o pe cea cu fraţii, şi s-a apucat de cea cu stresul ( 🙂 pe motiv că îl stresez!), Iris a răsfoit-o pe cea cu fraţii, dar ea pluteşte încă prin lumea poveştilor cu troli. Dintre volume, cel mai mult mi-a plăcut Ia-ţi singur apărarea! Pe locul doi ar fi
Fraţii: nu poţi să-i alegi, dar poţi să-i înţelegi dar asta pentru că la noi e o problemă zilnică să faci două personalităţi atât de diferite să se înţeleagă :), aşadar nu sunt deloc obiectivă cu medalia de argint. Pe celelalte nu le pot ordona, fiecare oferă, în stilul ei, un alt instrument.

Mă hazardez să spun că nu vă recomand doar una, pentru că toate alcătuiesc un întreg. Fiecare abordează o problemă, până întâlneşte o alta, şi o lasă spre dezbatere următorului volum. De aceea este greu să le aşez în linie, îmi este mai simplu să le pun în cerc, iar în mijloc, copilul. Între coperte sunt problemele cu care fiecare dintre ei se întâlneşte, fie că ne place nouă sau nu. Suntem, la modul general vorbind, părinţi-cloşcă. Ne dăm peste cap să ferim copilul de toate relele, să-i uşurăm viaţa până la a-l scuti de cele mai mici responsabilităţi. Citiţi volumele, poate chiar înainte să le citească copilul, şi vă veţi da seama de cât de puţine îl putem feri. Creşte, iese de sub aripă, şi se trezeşte afară, singur. Va avea posibilitatea să se descurce? Dacă nu, va şti cum să ceară ajutor? Va şti cum să improvizeze? Să identifice un pericol? Ni-i educăm non-violenţi, să întoarcă şi celălalt obraz, le spunem că oamenii se nasc buni, că nu există copii răi. Va şti să se ferească la timp de şmecherii care îi vor sparge ochelarii? De cei care vor râde de ghiozdanul lui, fără motiv? Va putea să facă faţă dezamăgirilor, prietenilor înşelători, falsului? Sunt întrebări pe care nu ni le punem, şi recunosc că, citind, îmi doresc enorm ca pentru copiii mei acestea să rămână nişte cărţi SF, realităţi de care să nu se lovească, şi aici mă refer direct la Bullies: cum să faci faţă intimidării?

Volumele sunt ilustrate, mai mult sau mai puţin, color fiind doar Fraţii şi Nu poţi trăi în peşteră. Grafica, mai mult simbolică decât realistă, surprinde însă foarte mult din limbajul non-verbal, acele „1000 de cuvinte” pe care le aduce în plus o imagine. Nu se putea face abstracţie de faptul că, pe segmentul de vârstă recomandat (8-15 ani), o carte, dacă nu are şi poze… nu este interesantă. (Mă amuz uneori prin librărie, când aud câte o exclamaţie… „Dar e fără poze!!”) Efortul de a-ţi imagina ceea ce citeşti este încă unul foarte mare, este mult mai uşor să înţelegi informaţia având alături, măcar schematic, câteva desene.

Sunt conştientă că este o utopie să sper că un număr foarte mare de părinţi vor cumpăra aceste cărţi. Mi-aş dori ca informaţia să ajungă la cât mai mulţi, pentru a putea spune că avem şansa unei schimbări. În schimb, data viitoare când veţi auzi la şcoală de probleme între copii, agresiuni, depresii, discutaţi cu omul de la catedră. Poate biblioteca clasei are încă loc pe raft, iar cei care simt nevoia de ajutor, dar nu ştiu când, cum să-l ceară, vor găsi aici ceea ce au nevoie.

Cărţile le găsiţi în librăria online a editurii Gama, sau în librăriile online: elefant, libris, librarie.net, emag.

Bookfest 2014 – epilog

Anul acesta am bifat Bookfest în două zile, o premieră pentru mine, dar o experienţă pe care o voi repeta cu siguranţă. Ajungeam în târg oricum sâmbătă, cu ocazia atelierului de quilling, dar vineri după-amiază m-am trezit ajunsă între standuri, şi nu mi-a părut rău deloc (mai ales când am văzut ce aglomeraţie era sâmbătă!). În plus, faptul că am ajuns singură, fără bagaje, doar cu aparatul foto, mi-a permis să casc gura linistită, fără să mă întrebe nimeni mai stai? mai ai?

Plimbarea mea prin târg a fost prezentată deja în imagini, acum mă străduiesc să adaug şi cuvintele. Prima „achiziţie” a fost la Nemira. Nemi, editura pentru copii, avea nişte reduceri fantastice. Cred că era singurul loc din târg unde reducerea chiar era reducere. Toate cărţile erau la 3 lei. Mi-am luat Misiunea Berthelot. Romania in primul razboi mondial, nu doar pentru povestirea în imagini, cât pentru cd-ul care însoţeşte volumul, cu imagini şi înregistrări de arhivă. Reducerea e încă valabilă pe site. Erau tentante şi reducerile la seria Urzeala tronurilor, dar pentru bugetul meu era muult prea mult 🙁 . La editura Curtea Veche erau ultimele apariţii (link pe copertele de mai jos), le-am răsfoit un pic, mandalele ar putea fi folosite la un atelier pe teme „istorice”, am notat ideea pentru viitor.

La Humanitas am regăsit cu plăcere reeeditată seria aventurilor lui George, o trilogie pe care Andrei a citit-o cu mare plăcere. De asemenea, sunt şi două volume ale trilogiei Materiile întunecate – Luminile nordului/Busola de Aur şi Ocheanul de chihlimbar. Pentru preadolescenţi, dar şi pentru amatorii de poveşti SF, sunt numai bune. Am rămas încă cu ochii la Întrebări mari de la cei mici, poate îşi face loc în buget la târgul următor.

O nebunie completă, copilărie în adevăratul sens al cuvântului a fost la Litera Mică. Pe lângă bilele albe pe care le adună prin produsele Disney pentru cei mici, anul acesta acord standului bila de originalitate pentru maşinuţa micilor cititori, în care n-am apucat să mă fotografiez… Genială idee, cu mult peste clasicele panouri cu orificiu pentru cap, pentru fotogafii. Din fericire am trecut un pic de vârsta produselor cu jucării. Dar Iris s-a încadrat perfect în publicul ţintă pentru Jurnalele Disney Violetta: Jurnalul meu. Un an mai târziu şi Jurnalul meu secret. Album de fan. Nu ştiu cum a fost la lansare, ştie Iris, care mi-a spus cu sinceritate că ea lucrează mereu quilling acasă, s-o „învoiesc” de la atelierul meu, să meargă la lansare.

La Galaxia Copiilor (grup ALL) am răsfoit noile apariţii. Mi-a plăcut cum a crescut Pixi, am încercat să fiu atentă pentru a-i încurca socotelile lui Zaharia Zanzibon, dar m-am şi bucurat când am văzut volumul 2 din Şoboraţii. Povestea a rămas în aer după primul volum, abia aştept să văd cum continuă.

O serie de apariţii pentru copii de măcar 8 anişori sunt la editura Artur. Bine-nţeles, celebrul Jurnalul unui puşti, volumul 8, Ghinion cu carul, pe care Andrei l-a devorat într-o oră şi un pic, direct la stand, şi m-a anunţat că s-a terminat! Pfiu, de când aşteptam momentul!! În colecţia Excalibur îşi începe apariţia, cu primul volum, Luminile nordului, şi trilogia Materiile întunecate. Nu am reuşit încă o comparaţie de preţ, cred că vor fi totuşi un pic mai ieftine decât cele de la Humanitas, menţionate mai sus. Cum Pumnalul diafan nu se mai găseşte, poate Artur le readuce pe rafturi. Iubitorii (nostalgici) de SF regăsesc şi seria Fundaţiei, de Asimov, dar am remarcat şi o serie nouă, Percy Jackson şi Olimpienii, din câte am înţeles în urma unei discuţii la stand, apropiată de linia Harry Potter. Am pus pe listă Punci cu porunci, de Michael Ende, doar pentru că am îndrăgit autorul. Insula delfinilor albaştri am înţeles că seamănă cu povestea lui Robinson Crusoe, dar nu am găsit-o încă în librării.

La RAO, dacă tot am terminat seria Aventurilor cu Troli, mă uitam la seria povestirilor cu Nina. În rezumat par faine, poate găsesc totuşi o reducere mai bună la un târg viitor. Oricât mă străduiesc eu să le trezesc copiilor curiozitatea pentru lecturile copilăriei noastre, ei preferă poveştile de acum…

La Gama am avut surpriza târgului, colectia Ajută-te singur, care vine – cu explicatii şi sfaturi – în sprijinul copiilor şi adolescentilor aflati în situatii dificile. Am citit deja două dintre volume, Fratii şi Fă-te auzit, Andrei l-a citit pe cel despre fraţi, şi aştept cu nerăbdare să citim toţi trei şi să putem discuta. O bilă albă pentru ideea acestei colecţii, mai ales după valul de lucrări de acest gen dedicate părinţilor. Avem acum şi variantele accesibile copiilor, variante care le oferă lor instrumentele, le lasă lor iniţiativa îmbunătăţirii relaţiilor, într-o lume în care adulţii sunt prea ocupaţi de cele mai multe ori pentru a se opri să-i asculte. Copiii se trezesc de multe ori singuri în jungla de afară, şi nimeni nu îi învaţă cum să se apere de tentaţii şi abuzuri.

Tot la Gama, colecţia de jocuri-enciclopedie Genius a fost completată cu celelalte 4 titluri, Invenţii incredibile, Monumente faimoase, Oameni celebri din România şi Plante uimitoare. Despre primele apariţii ale colecţiei am povestit anul trecut, aici.

Editura Paralela 45 completează Cercul de lectură şi scriere creativă cu volumele lui Keri Smith, Aceasta nu este o carte şi Termină această carte. Încă le răsfoiesc, dar cum cartea este mai mult un caiet de lucru pentru studierea lumii ce ne înconjoară, experienţa le va aparţine copiilor, nu mie.

Pentru cei mici, pasionaţi de construcţii 3D, am remarcat la editura Prut colecţia „Modelăm şi ne distrăm”. Poţi face animăluţe din carton, poşete, maşini, foarte asemănătoare cu colecţia precedentă, Joc şi distracţie, pe care am testat-o şi despre care am povestit aici.

Pentru că era 1 iunie, şi copiii au avut voie să-şi aleagă ce doresc din târg, s-au oprit la colecţia cu Strumfi... încă nu le-a trecut pasiunea. Aveam 2 volume din iarnă, acum le-am completat. Reducerea era la jumătate de preţ. O reducere la fel de tentantă, şi pe care sper s-o găsesc şi în iarnă, era la cărţile de la Adevărul. Mi-am propus să completez şi colecţia Jules Verne, din care îmi mai lipsesc vreo 6…

Am încheiat vizita la editura Casa. Pe lângă colecţia mea preferată, şi apariţia auxiliară a acesteia – Să tricotăm animale sălbatice -, o apariţie surprinzătoare este Antrenamentul condamnaţilor, utilă mai ales celor care cred că sălile de sport, mii de aparate şi monitoare sunt secretul unui corp perfect.

Trăgând acum linie, am un nou teanc de cărţi pe birou. Aşa cum v-am obişnuit, le voi citi pe rând, şi voi reveni apoi cu impresii despre fiecare.

Materiile intunecate: Luminile Nordului, Pumnalul Diafan, Ocheanul de chihlimbar (Philip Pullman)

Dacă sunteţi amatori de filme sf, dar nu de groază, ci varianta sub formă de poveste pentru copii, probabil nu aţi ratat în urmă cu ceva ani ecranizarea Busola de aur, după romanul lui Philip Pullman – Luminile nordului. Copiii văzuseră filmul – eu recunosc că îl ratasem. Am acceptat invitaţia editurii Humanitas de a merge la un eveniment pentru copii cu ocazia lansării volumului Ocheanul de chihlimbar. Discuţia de dinainte, cu ai mei, m-a luminat un pic. Andrei era în temă, ştia despre ce este vorba. El mi-a spus şi de film… ne-am întors acasă cu volumul trei în braţe, am văzut imediat filmul, după care a început curiozitatea… ce urmează? Seria „Materiile întunecate” este o trilogie. După primul volum – Luminile nordului – s-a făcut deja film, dar a fost şi reeditat. Al doilea volum, Pumnalul diafan, l-am căutat disperată prin mai toate librăriile online. Este stoc epuizat mai peste tot, probabil va fi reeditat în curând. Al treilea volum – Ocheanul de chihlimbar, era cel nou apărut.

Au urmat, din nou, câteva nopţi nedormite, în care m-am lămurit ce şi cum e cu pumnalul. Nu de alta, dar n-aş fi înţeles nimic din volumul III fără volumul II. Sunt peste o mie de pagini de poveste care are tot ce-i trebuie pentru copilul din noi: suspans, imaginaţie, o poveste romantică, în stilul Romeo şi Julieta, o provocare pentru copii de a privi altfel realitatea. Universuri paralele, vrăjitoare, fantastic şi mitologic, pentru a trece apoi la elemente de fizică, metafizică, ba chiar filozofia religiilor şi o nouă perspectivă asupra Creaţiei.

Nu mă aşteptam să descopăr între coperte o poveste atât de fascinantă. I-am însoţit cu sufletul la gură pe Lyra şi Will, doi copii, eroii acestor volume, în căutarea secretului Prafului, în lupta cu conspiratorii, în încercarea lor de a decide soarta bătăliei finale şi de a înclina balanţa în favoarea lordului Asriel. Ultima poveste atât de captivantă pe care am citit-o, împreună cu Andrei, a fost Oksa Pollock. Pentru Materiile întunecate însă, autorul, Philip Pullman, a închis povestea la finalul celui de-al treilea volum.

Pentru că tot se apropie vacanţa, 1 iunie, dar şi târgul de carte, vă recomand pentru cei mici (de la 8 la 90 de ani 🙂 ) cele trei volume apărute la editura Humanitas. Le puteţi găsi în librării, sau chiar cu reduceri, în librăriile online.

Luminile Nordului: elefant, amazon,

Lyra Belacqua şi daimonul sau – Pantalaimon – pornesc într-o călătorie fantastică spre tărâmul magic al Nordului, ţinut ocrotit de luminile fermecătoarei Aurore Boreale, unde urşi cu armură stăpânesc gheţurile, clanuri de vrăjitoare străbat cerul întunecat şi o echipă de savanţi face experimente atât de înfricoşătoare, încât nu pot fi dezvăluite decât în şoaptă. Taina pe care o descoperă Lyra poate schimba soarta lumii.

„Este una dintre cărţile pe care nu te înduri să le laşi din mână… Incredibil de captivantă şi convingătoare.“ (Linsey Fraser, The Scotsman)

„Nu ştiu dacă vreodată li s-a mai oferit cititorilor un sipet atât de plin de minuni.“ (Christina Hardyment, The Independent)

Pumnalul diafan: elefant, libris (transport gratuit), amazon

Lyra – curajoasă, cercetând neobosită misteriosul fenomen al Prafului – şi Will – noul ei prieten, fugar pe urmele tatălui pe care nu l-a cunoscut niciodată – se întâlnesc pe tărâmul straniu şi exotic numit Cittàgazze, „ţinutul coţofenelor". Un tărâm unde oamenii mari s-au făcut nevăzuţi, înghiţiţi de teribilele, înfricoşătoarele Spectre, iar copiii par toţi sălbatici. Din momentul în care aletiometrul îi dă Lyrei comanda „Găseşte-l pe tatăl lui Will!", căutările îi poartă pe cei doi prieteni în miezul unei lupte crâncene: muritori, vrăjitoare, fiare şi duhuri de peste tot se unesc împotriva forţei nevăzute care stăpâneşte Spectrele. O singură armă, străveche şi fermecată, în stare să taie ferestre între lumi, o poate învinge: mult râvnitul Pumnal Diafan.

Ocheanul de chihlimbar: Libris (transport gratuit), elefant, librarie.net, amazon

Neînfricatul Will este deţinătorul pumnalului. Acum, însoţit de îngeri, are misiunea de a-i preda această armă fermecată, atât de puternică, Lordului Asriel – împlinind astfel ultima dorinţă a tatălui său.
Dar cum poate pleca în căutarea Lordului tocmai când Lyra,buna lui prietenă, a dispărut? Numai cu ajutorul ei ar putea să facă faţă nenumăratelor conspiraţii şi pericole care îl pândesc. Cele două mari forţe ale creaturilor din câteva lumi sunt gata de război – şi trebuie ca Will s-o găsească pe fată, pentru ca împreună să pornească spre câmpul bătăliei decisive. Fascinanta călătorie a adolescenţilor îi va purta prin lumi ciudate, chiar şi pe tărâmul morţilor…
„Acest ultim roman al trilogiei atinge punctul culminant al intrigii… O combinaţie de aventură, romantism, filozofie, mit şi religie, îmbogăţită cu elemente de fizică cuantică, dă naştere unei naraţiuni pline de suspans.“ (Julia Eccleshare,The Guardian)

Quilling: idei si solutii de la Daco Art si editura Casa

Săptămâna trecută am încercat o variantă inedită de lucru pe tema quillingului. A fost pentru prima dată când mi-am propus ca tema să se adreseze adulţilor, şi nu copiilor, ca până acum. Vor mai urma ateliere de quilling, dar acesta va rămâne mereu special. M-au susţinut şi m-au încurajat pe această direcţie magazinul online Daco Mag şi editura Casa. Colecţia Idei creative este de departe cea mai bine-primită pe acest blog, proiectele propuse sunt întotdeauna deosebite. Pentru că luna aceasta a apărut cel de-al treilea număr dedicat acestei tehnici, am încercat să lucrăm modelele pentru copii, la atelier. Pentru a putea pune însă în aplicare planurile, aveam nevoie de materiale speciale, pe care le-am primit pentru atelier prin bunăvoinţa DacoArt.

Gama de unelte şi materiale de quilling pe care o găsiţi în momentul de faţă în magazin va fi completată în curând cu noutăţi destinate să uşureze munca depusă ce cei pasionaţi sau cei abia iniţiaţi în acestă tehnică. Voi încerca să le iau pe rând, şi să vorbesc despre fiecare.

Hârtia de quilling: sunt benzi colorate de hârtie, cu lăţime de 3, 5, 10 mm, sau mai late. Le puteţi confecţiona acasă, cu răbdare, folosind riglă şi cutter, ori ghilotină. Din experienţă însă, hârtia de 80g, care se găseşte de obicei, este mult prea moale. Vă puteţi descurca cu ea, dar cele disponibile deja tăiate sunt în jur de 105g/m2, cu mai multă „memorie” la îndoituri, şi uniforme. Nu sunt foarte scumpe, iar în funcţie de modelele dorite, puteţi alege game de culori asortate. Varietatea de nuanţe este mai mare decât în seturile de hârtie a4 disponibile în comerţ.

Acul de quilling: este un beţisor cu vârf secţionat. Cu cât secţiunea este mai adâncă, cu atât banda de hârtie ce poate fi răsucită este mai lată. Vă recomand variantele metalice, cu un singur element, parcă tăiat cu o lamă invizibilă. Diametrul vârfului acului nu trebuie să fie foarte mare (1mm este ok), dacă doriţi să lucraţi modele fine. Evitaţi uneltele care seamănă cu un ac cu urechea mare ruptă. Dacă cele două părţi se mişcă, rezultatul este inestetic. Se poate răsuci hârtia şi pe o scobitoare, dar după ce veţi folosi prima dată un ac de quilling, nu veţi mai renunţa la el.

Pieptenele de quilling: o unealtă pe care am utilizat-o în utimul an, destul de nouă pentru mine. Utilizările sunt dintre cele mai diverse, şi ţin de imaginaţia fiecăruia sau de modelele pe care vi le propuneţi. L-am folosit cu succes pentru frunze şi aripi de fluturi, iar copiii de la grădiniţă au început să-l folosească cu rapiditate, însă este nevoie de exerciţiu. Puteţi vedea aici un tutorial, iar pe net găsiţi o mulţime de modele orientative.

Şabloane diverse: pentru a obţine elemente identice, cum ar fi petalele unei flori, aveţi nevoie de sabloane pentru a modela spiralele de hârtie. Acestea pot fi simple modele cu cercuri, sau şabloane dedicate acestei tehnici, pentru a confecţiona cele mai variate forme. Modelele fixate pe plută sau spumă pot fi modelate cu ajutorul acelor cu gămălie pentru a avea orientarea buclelor într-un anumit sens.

Suport de răsucire: este o unealtă din plastic care se foloseşte cu acul de quilling cu vârful mai mare. Acul se trece prin orificiul central al uneltei, şi trebuie să rămână suficient din lungime la exterior, pentru a putea răsuci banda de hârtie. O demonstraţie este aici. Nu este o unealtă obligatorie, dacă lucraţi ordonat, nu aveţi nevoie de ea pentru elemente simple. Este însă foarte utilă atunci când doriţi să obţineţi buline compacte cu diametru mare (peste 1cm mai ales). Pentru copii mici este un fel de „îndrumător” de răsucire. Uneori nu au răbdare pentru a obţine o formă ordonată, şi banda de hârtie începe să semene a „ghem”.

Maşina de franjurat: este de departe cea mai spectaculoasă unealtă, pentru că rezultatul obţinut cu ajutorul ei este unul deosebit. Varianta disponibilă în curând la Daco este una cu pasul reglabil, poţi avea franjuri foarte subţiri sau mai laţi. Unealta foloseşte hârtie lată de 1cm, sau mai îngustă, pentru a confecţiona flori. Pentru benzi mai late (implicit flori mai mari) franjurarea se face manual, cu o foarfecă simplă (sau una specială pentru această destinaţie.). (vezi video).

Puteţi completa gama de unelte cu aplicatoare de adeziv cu cap rotring (foarte subţire), accesorii hobby (diamante, glitter, ochi mobili etc.), elemente care pot transforma creaţiile în tablouri clasice sau amuzante. Adulţii pot folosi uşor tutorialele şi modelele disponibile online, însă am observat că pentru cei mici această alternativă este mult mai dificilă. Irisuca mea a progresat foarte bine folosind cărţile de la editura Casa, nu neapărat urmând ca la carte instrucţiunile, ci având în faţă modelul, suprapunând elementele pe imaginea din carte până la un rezultat satisfăcător.

Atelierul de sâmbătă nu ar fi fost posibil fără găzduirea oferită de centrul educaţional ProKinder, ocazie cu care mulţumesc atât pentru suportul logistic, dar şi pentru trataţiile care ne-au ajutat să trecem peste ora prânzului. Efortul participanţilor la atelier a fost răsplătit de magazinul Profiart, cu un set de acuarele, dar şi de Hartmann, care s-a gândit la confortul mămicilor în plină primăvară.

Povestea în imagini o aveţi mai jos. Această parte nu îmi aparţine, şi a fost posibilă cu ajutorul Dianei Damalan, fotograf pasionat şi mamă la rândul ei.

Quilling pentru copii – idei creative nr. 90

Unul din numerele foarte aşteptate din colecţia Idei Creative a editurii Casa este şi Quilling pentru copii. Primele două numere dedicate acestei tehnici propun modele mai elaborate, ce solicită mai mult răbdarea şi atenţia. În plus, rezultatele sunt decoraţiuni impresionante, care, să recunosc, nu prea au nimic interesant pentru copii. Am folosit cele două numere la grădiniţă, am învătaţ să realizăm flori, fluturi, le-am combinat apoi după preferinţe. Am povestit despre cele două volume şi pe blog, le găsiţi la nr. 66 şi la nr. 38.

Surpriza acestei primăveri a constituit-o numărul pentru copii. Întotdeauna cei mici au ceva de confecţionat. Fie o felicitare pentru colegul care îşi sărbătoreşte mâine ziua, ori o etichetă pentru cadou, şi de ce nu un mic tablou pentru camera lui. Numărul 90 al colecţiei îi învaţă pe copii cum să confecţioneze animăluţe simpatice, pe care apoi să le folosească în proiecte mai ample.

Eu am ales buburuza, care este un magnet de frigider. Am reciclat un magnet electoral, căci am avut inspiraţia să nu-l arunc… Am realizat întâi capul şi corpul din benzi de hârtie, folosind şablonul cu cercuri. Cu aceleaşi cercuri am desenat apoi baza cu picioruşe şi am decupat-o, din spumă eva. Pentru petele buburuzei n-am avut ciucuraşi mici, ca în model, şi am folosit tot benzi de hârtie. La final, ochii mobili au definitivat tot proiectul.

Mi-a plăcut foarte mult şi leul, dar am constatat că nu am hârtie maro, şi am amânat. Foarte simpatice sunt şi broscuţele, dar şi păianjenii.

Cartea prezintă tehnica de lucru de pornind de la confecţionarea unui ac de quilling din lemn, până la realizarea formelor de bază. Modelele incluse sunt: păianjeni, broscuţe, flori diverse, fluturi, animale de la zoo, suport cu inimioare, acvariu, pirat, balerină, văcuţă, folosite ca decoraţiuni pentru rame, cutiuţe, etichete, albume.

Volumul este disponibil în librăria online a editurii Casa, sau în librăriile online elefant, librarie.net, libris, emag, BookCity.

Talente de Năzdrăvani

Category Archives: Cărţi pentru copii