Scrisoarea pentru rege - Tonke Dragt

Scrisoarea pentru rege – Tonke Dragt

Primăvara toată petrecută acasă a avut ca efect și lichidarea, pas cu pas, a tot ceea ce putea fi devorat pe Netflix. Pe canalele de TV clasice nu cred că am deschis, pur și simplu nu mai rezist să aud mereu aceleași știri repetate la infinit, cu aceleași tonuri catastrofice. Și reclamele! După vreo doi ani și mai bine „fără TV“ nu mai suport calupurile publicitare absolut deloc.

Printre serialele care au umplut timpul a fost la un moment dat și Scrisoare pentru rege. Cam tras de păr, nu m-a încântat cine știe ce. Îmi place să citesc însă o carte atunci când ea a precedat filmul și nu invers, așa că am privit cu o oarecare șansă volumul poposit pe noptieră. Recomandarea venise cu „lasă filmul, e mult pe lângă, cartea e faină“. Și, ca să îmi urmez sfatul pe care atâția ani i l-am dat lui Iris – mai bine citești cartea – am pus mâna pe ea. 

Scrisoarea pentru rege - Tonke Dragt

Povestea e cu totul altceva. Aventura nu mai este una de grup, ilogică, mesajul nu mai e descifrat înainte de final și totul întors de-a valma. Personajele se delimitează clar, suspansul e unul construit încet, nu cinematografic și romanțat până la grețoșenie. Mi-a plăcut mai mult tensiunea polițienească, tonurile de detectiv, dincolo de aventura cavalerească în genul romanelor de capă și spadă de odinioară. Nu spun că se va ridica vreodată la înălțimea duelurilor lui Dumas, însă concura onorabil pentru atenție. 

Cum filmul l-am văzut împreună cu Iris, aștept acum să o citească și ea, să am cu cine să dezbat. Sau, dacă ați citit-o, poate mă ajutați să punem la punct niște impresii. Aș recomanda-o liniștit începând cu clasa a patra, nu este o lectură dificilă, chiar dacă cele 432 de pagini ale cărții ar putea părea descurajante. Nici adolescenții nu sunt de ignorat, în fond Tiuri, eroul, abia dacă are 16 ani și înfruntă cu curaj și inteligență provocări ce nouă ne par din altă lume, prețuind până la sacrificiul de sine onoarea, cuvântul dat și prietenia, valori rare în zilele noastre.

Cum se apropie sărbătorile, sigur îi puteți găsi un loc în ghetuțe sau sub cetini, ora doar ce s-a schimbat și serile încep să se anunțe lungi. Cartea este disponibilă în librăria online a Editurii Paralela 45, unde puteți și să o răsfoiți, dar și la Libris, Cărturesti, eMagCel, Cartepedia, Librăria Humanitas.

Casa vie. O introducere în științele vieții pe înțelesul copiilor. EGOROV Egor;NECIPORENKO Iuri

Casa vie. O introducere în științele vieții pe înțelesul copiilor – Editura Paralela 45

De când Iris a început să scrie singură, împărțim „munca“ la site dacă timpul nu ne e prieten. Aveam de ales între Casa vie și Scrisoare pentru rege și, răsfoindu-le, am decis să o ia ea pe prima, fiind pasionată de biologie. Am citit prezentarea și îmi dau seama că e deja pe un drum pe care nu am cum să o mai ajung din urmă, căci pasiunea îi dă aripi, iar cu mine vorbește limbi străine… Nu îi place să scriu o introducere la articolele ei, însă simțeam nevoia să spun că sunt atât de mândră de ea că știe ce vrea și acționează în consecință. La 15 ani nu aveam curajul ei.

Casa vie. O introducere în științele vieții pe înțelesul copiilor. EGOROV Egor;NECIPORENKO Iuri

Casa vie. O introducere în științele vieții pe înțelesul copiilor. Volumul este disponibil în librăria online a Editurii Paralela 45 (unde o puteți și răsfoi – sunt disponibile nouă pagini) sau în alte librării, precum: Librarie.net, Elefant, Libris, eMag, Cartepedia, Cel.ro, Carturesti.

Casa vie e în primul rând o carte, dar nu doar atât. Întâi de toate, este o lucrare pentru toate vârstele, căci nu cred că toți știți exact ce și cum „se întâmplă“ într-o celulă. Probabil autorii (Egor Egorov și Iuri Neciporenko) au recomandat-o pentru o anumită vârstă deoarece „oamenii mari“ nu mai sunt destul de nerăbdători să afle! Pe ultima copertă a cărții e menționată vârsta de 8 ani, dar atâta timp cât poți înțelege că celula este ceva foarte mic pe care nu-l poți vedea și studia cu ochiul liber, cartea este perfectă pentru un curios!

Casa vie explică pentru oricine, indiferent de cât de pasionat de biologie este, cum funcționează o celulă. Nu sunt folosiți termeni complicați, apar foarte multe comparații ca: lizozomii sunt „gunoierii celulei“, moleculele de ubicuitină sunt „etichete negre“ și așa mai departe. Dacă ar fi folosiți acei termeni științifici, ar deveni o carte perfectă pentru elevii de liceu, dar cei mici sigur nu ar mai înțelege nimic.

Volumul este structurat pe capitole, după alcătuirea și funcționalitatea unei celule. La început se face o prezentare a „personajelor“, iar la final este adăugat un dicționar în care ți se explică toți termenii științifici. Până acolo cartea a fost amuzantă, dar după aceea a început să mă doară puțin capul…

Prezentarea subiectului seamănă cu o bandă desenată în care acțiunea principală este războiul dintre organitele care nu au ce căuta în celulă și apărătorii acesteia. Printre desene sunt introduse și fotografii reale, foarte utile pentru a înțelege procesele. 

Ce mi-a plăcut?

În primul rând mi-au atras atenția imaginile și felul în care ți se explică totul într-un mod simplu. Desenele din carte le-am folosit destul de mult, mai ales pentru a mă pregăti pentru un test la biologie. În plus, eram destul de convinsă că nu are cum să-mi placă această ramură a biologiei, numită citologie, căci eu sunt mai mult fan al anatomiei, dar această carte mi-a schimbat părerea. Toată biologia se pare că are aceeași logică și toată e frumoasă – până acum cel puțin.

Ce am învățat?

Nu știu dacă voi știați diferența dintre bacterii și viruși, eu nu o înțelesesem pe deplin până acum. Sau ce sunt proteazomii, la ce folosesc… Multe din fenomenele care au loc în celulă sunt mult mai bine prezentate decât în manualul oferit elevior de către dragul minister al educației (cum ar fi exictoza, facogitoza etc). Ca exemplu, mai jos am inserat două poze, una din manualul meu și una din carte.

Casa_vie_editura_paralela45

Autorii m-au ajutat să înțeleg ce legătură este între reticul endoplasmatic, aparatul Golgi și lizozomii, ceea ce s-a dovedit a fi foarte util pentru recentul test la biologie unde am avut de scris chiar despre aceste legături. Câțiva colegi mi-au spus că ei nici pe internet nu au găsit, păcat că nu aveau și ei cartea.

Cine ar trebui să citească?

Toți. Dar mai ales cei care susțin următoarelele: „Vaccinul o să-mi omoare copilul!“ „Putem supraviețui unui virus cu un ceiuț!“ „Copii au fost aduși de barză!“ În legătură cu prima afirmație… am auzit-o de foarte multe ori, de prea multe chiar. Cartea aceasta cred că ar putea să-i facă să priceapă ce face de fapt un vaccin. 

În concluzie: Casa vie propune un alt tip de învățare, de care avem mare nevoie, mai ales acum când sunt atâtea dezbateri despre virusul cov2, dacă există sau nu, iar unii nu realizează cât de existent este. 

Vă urez o zi frumoasă în continuare și o lectură plăcută!

Aplicația Mate 2000+

Aplicația Mate 2000+, o altă perspectivă asupra învățării

Deja a trecut jumătate de an de când tot gândim și regândim sistemul de învățământ, o mulțime de de idei, dar soluții… cam deloc. Ceea ce multă lume a realizat deja este că se poate face învățământ online, însă e nevoie de resurse construite în acest scop, căci adaptările și cârpelile nu prea merg. Cea mai discutată variantă a fost aceea în care se înregistrează toate, dar toate lecțiile, pentru toate clasele, astfel orice copil având acces la conținuturi în acea mult lăudată și așteptată bibliotecă virtuală. Propuneri au fost numeroase, constituirea de echipe de profesori pe discipline, mai multe cadre didactice care să înregistreze același conținut, astfel încât copiii să aleagă stilul de profesor care li se potrivește mai bine sau cu care rezonează eficient. Însă toate acestea înseamnă o investiție de resurse care… „nu sunt“. Voință poate că ar fi. În acest context, profesorul de la clasă ar deveni un facilitator în învățare, ar urmări etapele de consolidare, poate am ajunge și la evaluări standardizate… și cine știe ce ne mai rezervă viitorul!

Însă ideea de a oferi copiilor acces la conținuturi online a fost integrată colecției de culegeri din seria Mate 2000+ de la Editura Paralela 45. Dacă ați ajuns la gimnaziu, e aproape imposibil să nu fi luat contact cu variantele acesteia. Am terminat anul acesta clasa a opta pentru a doua oară și cărțile acestea mă vor urmări multă vreme… căci le-au mâncat pe pâine ambii copii.

Culegerile sunt organizate pe nivel de studiu, nu doar cronologic, ci și ca nivel de învățare: inițiere, standard, consolidare. În plus, în această vară au primit și un accesoriu care, cred eu, pentru copiii mai puțin norocoși cu un profesor calificat la clasă, va fi mană cerească: aplicația MATE 2000+, destinată învățării individuale sau în sistem online și care pune la dispoziția elevilor în circa cinci minute conținuturile esențiale legate de un anumit subiect.

Culegerile achiziționate în această toamnă au imprimat un cod QR pe coperta doi a volumului tipărit cu ajutorul căruia, odată ce aplicația a fost instalată în sistem Android sau IOS, elevul poate relua, de câte ori simte nevoia, conținutul lecției pentru a rezolva exercițiile. Codul face accesibile toate lecțiile pentru culegerea din care a fost preluat. Ținând cont că ultimele reglementări interzic înregistrarea profesorilor care susțin activități la distanță, acestea se dovedesc încă o dată utile celor care au nevoie de mai mult timp pentru a parcurge o lecție nouă.

Aplicația Mate 2000+

Primele meniuri accesibile la deschiderea aplicației, ca profesor.

Când am instalat aplicația pe telefon pentru a vedea și eu despre ce e vorba, am chemat-o pe Iris, proaspăt trecută prin coșmarul evaluării naționale, să își dea cu părerea. I-a plăcut ce a văzut și cu o umbră de regret mi-a spus că pentru ea e „prea târziu“. Însă nu cred că și pentru cei încă la gimnaziu. Am utilizat aplicația cu un cont de profesor și am avut astfel acces la toate clasele. După ce am răsfoit și am ascultat câteva lecții – nu sunt doar scrise, ci și audio – mi-am dat seama că aplicația ar putea rezolva și alte probleme. Am observat că, în învățământul primar, multe colege debutante aleg să susțină examenul de definitivat la specialitatea „educatori“, deoarece la acest nivel nu se dă matematică. Nu spun că examenul este unul ușor, dar înainte de a da bir cu fugiții, dacă tot ai ales să fii învățător, poate îți încerci puterile cu provocările programei ce include de fapt mult mai puține conținuturi decât e nevoit un copil de clasa a opta să parcurgă pentru admiterea la liceu. Recomand oricum cu căldură volumul pentru clasa a cincea, am văzut că există acum în programa nouă un capitol dedicat metodelor de rezolvare a problemelor, aritmetic, nu prin ecuații, așa că puteți achiziționa culegerea.

Aplicația Mate 2000+

Din cuprins

Mă gândesc că poate nu ar fi rău ca și pentru ciclul primar să avem parte de asemenea aplicații. Așa ar fi mai puține plângeri ale părinților că nu știu cum să explice copiilor anumite conținuturi ratate la școală și… o ocazie de „a doua șansă“ pentru cei care în anii lor de școală primară au ratat lecțiile despre ortograme (cel puțin). 

Culegerile Mate 2000+ sunt disponibile în librăria online a Editurii Paralela 45, pe nivelul Inițiere, Standard și Consolidare, iar pe site-ul editurii le puteți și răsfoi.

Aplicația Mate 2000+

Captură de ecran din două lecții, primul cadru dintr-o lecție de clasa a cincea și un altul dintr-una de geometrie.

Le puteți găsi și în alte librării, precum eMag elefant  Libris Librarie.net LibrariaDelfin  Cărturești   , dar nu uitați să verificați că achiziționați ediția din 2020, altfel nu veți avea codul de acces la aplicație.  

Mica vrăjitoare - Proba focului, Lane Kaaberbol

Mica vrăjitoare – Proba focului, Lane Kaaberbol

Mica vrăjitoare - Proba focului, Lane Kaaberbol

Mica vrăjitoare – Proba focului, Sângele Viridianei, de Lane Kaaberbol

Ieșeam din carantina forțată când am terminat de citit primul volum din „Mica vrăjioare“. Trecuse deja o lungă perioadă în care televizorul a fost un bun prieten, dar deja  nici pe netflix nu prea mai găseseam nimic ca lumea de omorât timpul. Atunci m-am întâlnit cu Clara, eroina volumului,  și pentru câteva ore m-am rupt de realitate și m-am lăsat dusă departe, între pagini. Povestea se împletește undeva între cea a Lyrei și daimonului ei, Oksa Pollock și Harry Potter, eroi pe care, dacă nu îi cunoașteți, vă recomand să îi întâlniți la ceas de seară sau în weekend. Poveștile sunt fiecare în sine speciale, dar povestea Clarei are firul ei propriu și original.

Dacă cele pe care le-am menționat sunt lecturi pentru copii mai mari, Mica vrăjitoare este însă o poveste pentru cititori de vârstă mai mică. Ceva mai simplă ca structură, poate fi abordată cu succes de la clasa a doua sau a treia, în funcție de nivelul de citire al copilului. Ca idee, pentru a determina dacă o carte este sau nu recomandată unui copil, pe lângă marcajele editurii, acesta trebuie să poată parcurge cuvintele integral, nu pe silabe, iar de pe o pagină să nu selecteze mai mult de 5-7 cuvinte necunoscute. Dacă media aceasta este mai mare, înseamnă că volumul depășește puterea sa de înțelegere și trebuie musai asistat, astfel încât să nu treacă peste noțiunile neînțelese.

Ce mi-a plăcut însă cel mai mult este construirea personajului mai aproape de dilemele și încercările unui adolescent normal decât către personajul cu puteri supranaturale, pe care și noi le descoperim împreună cu ea. Teama, curiozitatea cu care își explorează noile puteri sunt controlate împreună cu cel care citește. Sufletul ei pereche – ciudata pisică uriașă, cu ochi galbeni și arzători – îi va fi sprijin când trebuie să o înfrunte pe cumplita Chimera, vrăjitoarea exilată. Însă întâi de toate, trebuie să meargă la școala vrăjitoarelor pentru a învăța să-și stăpânească noile puteri. Și… în ton cu pandemia căreia și noi ne străduim să îi facem față, și Clara are parte de homeschooling, mătușa ei fiindu-i îndrumător pe acest drum nou plin de magie al vieții ei.

Am lăsat-o pe Clara la sfârșitul primului volum, după o încercare teribilă în care a demonstrat că adevărul, mai presus de toate, este cel care învinge. Probele pe care a trebuit să le treacă aminteau cumva de cele folosite în Evul Mediu în vânătoarea de vrăjitoare a Inchiziției, însă de data aceasta nu a fost singură. Victorioasă în fața tribunalului vrăjitoresc, rămâne acum să aflu în volumul doi, în pregătire la editura Paralela 45, cum evoluează conflictul, căci primele întâlniri dintre cele două personaje nu au fost deloc în favoarea Clarei.

Volumele sunt disponibile în librăria online a Editurii Paralela 45, unde puteți și răsfoi sumarul, dar și la Libris, Librarie.net, Diverta, Librăria DelfineMag (easybox), Carturesti, BookCity . Volumul doi este pregătit să apară în această toamnă, așadar, dacă deveniți nerăbdători, nu veți avea prea mult de așteptat.

Și tu poți să fii campion! Colecția STEM la Editura Paralela 45

Și tu poți să fii campion! Colecția STEM la Editura Paralela 45

Au trecut deja două săptămâni de școală și, cu toate regulile de la școală, care mai de care mai provocatoare, ne-am descurcat. Nu e ușor și simți că lipsește ceva abia când te uiți la ceas, vezi că e ora de pauză și știi că minutele care urmează nu mai sunt ceea ce erau odinioară. La noi nu se mai „sună“, cel puțin la ciclul primar ne organizăm singure timpul pe care îl avem la dispoziție. Oricum autostrada către toalete e funcțională pe tot parcursul orelor, iar unii parcă au abonament… așa că pauza e acel moment relativ în care te oprești, mai pui puțină muzică și schimbi cărțile de pe bancă pentru ora următoare.

Le-am recomandat copiilor încă înainte de începutul anului, când am stat de vorbă cu fiecare într-o întâlnire pe Meet, să își aducă pentru pauză ceva relaxant de făcut. Unii au reviste cu benzi desenate, alții mașinuțe, stickizi, păpușele, dar sunt și cărți cu activități. Am remarcat cu plăcere că pe una din bănci era recomandarea mea de astă-vară de pe Instagram din seria Și tu poți să fii campion, cu toate variantele: la matematică, la științe și la logică. STEM (știință, tehnică, inginerie și matematică) rămâne o componentă de bază a vieții noastre de zi cu zi, mai ales dacă este combinată cu activități de lectură. Matematica devine „grea“ doar atunci când valiza vocabularului este mult prea ușoară, iar cuvintele nu sunt cele mai bune prietene ale copilului.

Revenind la seria apărută la Editura Paralela 45, este pregătită pentru două vârste, 6 și 7 ani, similare claselor pregătitoare și întâi. Și tu poți să fii campion la matematică! le-aș recomanda mai repede pentru clasa întâi și a doua, ținând cont că în cea 7+ apar toate operațiile matematice, învățate abia la 8 ani. Copilul poate rezolva singur, mai ales dacă știe deja să citească, iar dacă este obișnuit să se autoevalueze, are pe marginea foii posibilitatea de a bifa un smiley după ce verifică răspunsul dat pe tabelul de soluții de la sfârșit.

 

Și tu poți fi campion la științele naturii!, în varianta 6+, abordează noțiunile existe și în programa școlară de explorarea mediului. Astfel avem parte de noțiuni despre viețuitoare, plante și animale, despre corpul omenesc și simțurile prin care relaționăm cu lumea din jur. Continuă apoi cu noțiuni despre Pământ și spațiul cosmic, discutând despre vreme și manifestările acesteia, anotimpuri și medii de viață pe Terra, cu câteva noțiuni de ecologie. Spațiul cosmic este deocamdată limitat la ceea ce putem vedea cu ochiul liber pe cer. Fără a fi copleșitoare, informațiile sunt prezentate pe scurt la nivelul vârstei. Volumul următor (7+) crește nivelul de dificultate. Întrebările capătă patru variante de răspuns, informațiile despre viețuitoare abordează ciclurile de viață. Noțiunile de fizică sunt și ele prezente, îmbinate cu cele de anatomie, cum este capitolul dedicat sunetelor și modului de percepție al urechii.

Mult mai spectaculoase sunt însă Și tu poți fi campion la logică, care de fapt reușesc să se implice în rezolvarea de probleme din viața de zi cu zi obligând copilul să lucreze cu material concret (deja desenat sau pe care îl desenează singur), ghidându-l pas cu pas în găsirea soluției. Astfel, după formularea sarcinii de lucru, urmează etapa de analiză a datelor cunoscute, care se scriu, efectiv, sau se desenează, apoi, prin numărare, identificarea răspunsului la întrebarea problemei. Volumul recomandat 7+ poate da și profesorilor idei de abordare la clasă. Volumul 6+ pune accent mai mult pe relațiile dintre noțiuni și corespondența între mulțimi, deprinderi matematice formate intuitiv de la vârstele mici.

Volumele sunt disponibile în librăria online a Editurii Paralela 45, unde puteți să și răsfoiți, la fiecare titlu în parte, câteva pagini.

Și tu poți să fii campion! Colecția STEM la Editura Paralela 45

Le mai găsiți și la eMag, Libraria Delfin, Libris, Elefant, Carturesti, Diverta, Cartepedia, Librarie.net

Erin Hunter: Pisicile razboinice

Umbre adânci în seria Pisicile războinice

Erin Hunter: Pisicile razboinice

 Volumele sunt disponibile la:Editura ALL/Galaxia Copiilor, elefant, libris, emag, librarie.net

Erin Hunter se întoarce! În acest moment seria Pisicile războinice a ajuns la volumul 20. Vacanța aceasta am rămas puțin în urmă cu lectura și tocmai ce am terminat volumul 18, Umbre adânci, un volum special, diferit de celelalte. Deși fiecare volum vine cu câte o intrigă nouă sau cu dușmani nou-nouți, volumul 18 m-a uimit.

Acțiunea începe cu minciuni aduse la lumină, credință pusă la îndoială, gelozie, șantaj, plus o crimă, dar să nu uităm de călătoria în timp! Este o serie de ficțiune, orice este posibil, dar la călătorie în timp nici nu m-am gândit. Autoarele din spatele numelui de Erin Hunter au dus pisicile la un nou nivel, pe care vreau să-l descopăr în celelalte volume.

În acest volum cele trei personaje principale sunt „separate“ unul de celălalt, fiecare întâlnind câte o provocare nouă. Lui Inimă de leu începe să-i fie frică de puterea lui, de ce poate să facă, pe cine poate să rănească, teama lui cea mai mare fiind ca nu cumva să o rănească pe cea pe care o iubește, o iubire de care nu poate avea parte, una interzisă. Frunză de Laur își face griji pentru celelalte pisici, mai ales pentru credința lor, zdruncinată de un nou dușman: Sol. Pe Labă de Gaiță în schimb, cel ce aduce mai mult a Omul de Tinichea din Orașul de Smarald, nimic nu-l părea a-l afecta. El simte acel ceva pentru prima oară, se îndrăgostește de o pisică în călătoria sa pentru ajutarea strămoșilor. Nu în ultimul rând, își primește numele de războinic.

Ce-i unește pe acești trei pisoi din profeție? – Un secret, un adevăr adus la lumină  care poate schimba totul pentru ei.

Ce ascund pisicile?

Pisicile acestea, „războinice“, imită, de fapt, diferite tipuri de oameni. Orice carte din această serie prezintă drama ei pe care sunt absolut sigură că fiecare dintre noi a întâlnit-o în viața de zi cu zi. Seria a început cu trădarea lui Gheară de Tigru, fuga lui Labă Neagră din Clanul Tunetului, o iubire interzisă, ultima dramă fiind minciunile lui Sol. 

Cei care nu au citit nici măcar o carte din această serie probabil că n-au înțeles nimic din cele spuse mai sus. Dar de câte ori nu ați fost martori la bârfe, gelozie, minciuni, în general la oameni prefăcuți? Pisicile  războinice suntem noi, exceptând că nu mâncăm carne crudă și probabil că nu avem blană, dar ne reprezintă. Cu o umbră de umor, bineînțeles…

Ce ne așteaptă?

Nu aș putea să vă spun cu ce „vești“ vor mai sosi pisicile, este o serie cu 36 de volume… Însă nu cred că seria se va încheia cum aș vrea. Finalul va fi ori în stilul filmelor americane, toate clanurile reușesc a se înțelege, poate se și unesc, ori cu o dramă, dispariția unui clan, o luptă… cine știe. Sincer pe mine nu mă interesează foarte mult soarta clanurilor, ci soarta anumitor pisici. Una din pisicile mele preferate (Iaz de frunză pentru cei care au citit cărțile) nu poate fi cu cel pe care îl iubește cu adevărat deoarece sunt din clanuri diferite… dar sper ca acest lucru să se schimbe. Povestea lui Romeo și-a Julietei se tot repetă pentru mai multe dintre feline.

 

ABeCedarul distractiv, Editura Edu

ABCdarul distractiv – ne pregătim de școală!

Oficial activitatea „metodică“ a cadrelor didactice începe marți, 1 septembrie. Practic, cei pe care îi cunosc și cu care mai schimb impresii s-au pregătit toată vara, ba la webinarii și cursuri, ba căutând soluții pentru problema imposibilă a anului școlar 2020/2021. E drept că, în afara bulei mele cu oameni pentru care școala nu e doar locul de unde iei salariul, sunt și destui care peste câteva zile se vor duce doar să semneze condica și să-și etaleze fotografiile din concediu. Pădure fără uscături (cât timp nu se usucă mai toată) nu se poate!

Ieri mi-a sosit una din comenzile de materiale. Da, și noi, profesorii, ne cumpărăm „rechizite“ și, dacă vor fi mulți părinți care vor spune că listele primite îi bagă în faliment, eu nici n-am început achizițiile și doar pe manuale/caiete am dat 160 lei. Mai urmează foliile de plastifiat literele, markerele și alte materiale de realizat, plus că încă nu știu dacă vom avea și noi dreptul să primim calculator la clasă și cum mă voi descurca cu râșnița mea și anul acesta!

Dar să revin la Abecedarul distractiv de la Editura Edu. Decizia de a-l cumpăra a venit după ce anul trecut am dat lovitura, cum se spune, cu Povestea literelor. Materialul a fost foarte bine primit de copii, atât povestea pentru fiecare literă, cât și quizz-ul de după. Regretul lor a fost că nu se puteau și juca individual, iar eu mă dovedeam cel mai slab jucător cu comandă vocală din clasă, spre deliciul copiilor. Cei care și-au dorit cu adevărat, au cumpărat caietul și s-au jucat liniștiți acasă. Când am trecut în online, lecțiile au continuat pentru noi aproape la fel, doar că ecranul proiectorului a devenit ecranul calculatorului sau tabletei. Editura Edu a pus atunci pe youtube toate filmulețele literelor și s-au folosit pe scară largă de toată lumea, însă, așa cum e normal, lucrurile de calitate costă și nu pot fi gratuite la infinit. Și oamenii care le produc trebuie să trăiască și nu de pe o zi pe alta.

Anul acesta chiar mă gândeam că l-aș putea folosi în continuare. De ce nu, facem și un efort de memorie, vedem cine își mai amintește cu ce era povestea și poate chiar le vor căuta să le asculte înainte. Mi-amintesc că, acum 10 ani când era Andrei clasa întâi, l-am văzut într-o zi luând DEX-ul de pe raft. Curioasă, vreau să aflu ce cuvânt îi dă bătăi de cap: Nuu, mâine urmează litera x. Vreau să mă uit la cuvinte, să știu mai multe când ne întreabă doamna! Era un fel de mică competiție, se dădeau ceva puncte din ce am înțeles cui găsea cele mai multe exemple, iar copilul meu se pregătea conștiincios.

...

Abecedarul distractiv nu părea același stil de material, era recomandat pentru lectură și abia când l-am avut în mână mi-am dat seama ce pot face cu el.

Copiii vor sosi dimineața la școală și tot ce vor avea voie să facă este să se dezbrace (încă nu mi-e clar dacă avem voie să folosim cuierele!), să se spele pe mâini și să se așeze cuminți în băncuță de unde să vorbească cu colegii mai apropiați fizic. Vor sosi probabil și cu 10-15 minute mai devreme, deci trebuie să mă gândesc și eu la un mod de a-i ține ocupați. În varianta „de vis“, proiectorul îmi va funcționa, așa că îi pot aștepta cu fragmentul din poveste corespunzător zilei. Așa vom citi, într-o săptămână, câte o mică povestioară, în stil foileton. Este deja scrisă pentru copii mici, având indicator vizual pentru citirea pe silabe de care este încă nevoie la această vârstă. După câteva povești, similare săptămânilor dintr-o unitate, povestea continuă pe CD cu alte aventuri și jocuri, pe care le pot folosi într-o oră specială de lectură. Sunt aproape sigură că se vor bucura să îi revadă pe Țup și Pogo, prietenii lor din caietele de anul trecut, care fac o amuzantă introducere în clasa întâi (pe care mă gândesc cum să o adaptez pentru prima zi de școală când sper că, fără festivități inutile, voi avea timp să le povestesc ce vom face anul acesta).

M-am gândit și la o versiune pentru lecțiile online, dacă vom lucra în această variantă: pot deschide „clasa virtuală“ cu 15 minute mai devreme, să am deja partajat ecranul cu ei și până se strâng toți să putem începe, recreația virtuală să aibă o alternativă. Poate că vor citi în cor, se vor ajuta unii pe alții… cine știe? E anul în care încercăm, vedem ce funcționează și ce nu, spunem mai departe.

...

Bineînțeles că nu toți vor accepta jocul, mai ales că presupune o activitate destul de dificilă. Caut un mod de a-i atrage, fie chiar și prin colecționarea de ștampiluțe pe un tabel în funcție de care, la final, să primească un mic premiu sau beneficiu. Va fi însă o ocazie de a povesti, de a căuta variante pentru cum continuă povestea a doua zi, de a formula și răspunde la întrebări și, de ce nu, de a ne amuza un pic. Normal că voi avea nevoie și de înțelegerea părinților ca, oricât de curios este copilul, să nu îi spună finalul și să ne strice jocul. Imaginați-vă doar cum e ca noi să citim fragmentul de luni și Gigeluș să se ridice să ne spună Aaa, eu știu, vineri se termină cu… . Vreau să îi țin curioși, să aibă mereu ceva nou de descoperit.

...

Am și a doua variantă de lucru. Softul include fișe de lectură pentru fiecare săptămână, așa că îmi va fi mai simplu să le cer să le organizeze în portofoliu și cine le are pe toate completate corect la „final“, să fie recompensat (complexitatea lor crește, pe măsură ce copilul învață să scrie). Ba chiar există pentru fiecare capitol și câte un „test“. Poate fi acesta primul pas în maratonul de lectură pe care intenționez să îl derulez în cei patru ani pe care urmează să ni-i petrecem împreună și să fac, de acum, carnețelul de cititor în care să își lipească, pentru fiecare reușită, un abțibild (cu personajul și numele poveștii sau coperta cărții citite).

ABeCedarul distractiv, Editura Edu

Dacă v-am stârnit curiozitatea, în magazinul online al Editurii Edu puteți răsfoi mai multe povești din caiet și puteți instala versiunea demo a cd-ului pentru calculator, dar și pentru mobil (Android). Când cumpărați caietul, pe prima copertă aveți un cod unic cu care puteți apoi debloca softul integral, nu este nevoie să aveți la calculator unitate de cd. Am pățit-o și eu, laptopul nou nu are și eram „disperată“ că nu pot instala produsul. Pentru mobil, se instalează ca orice aplicație.

Scenariul propus mai sus poate fi adaptat și de părinți, dacă nu se lucrează la clasă altfel. În fiecare zi citiți doar un fragment și rezistați cu stoicism atacurilor de curiozitate. Ori, dacă sunteți adepții tradiționalului „buchet“ de început de an, puteți să îl înlocuiți anul acesta cu o altfel de atenție pentru doamna.

Să avem un an școlar care să ne depășească așteptările!

Vulcanii Franziska Gehm Paralela45

Vulcanii se dezlănțuie la Editura Paralela 45

În plină pandemie, când statul în casă ne scotea din minți, am primit de la Editura Paralela 45 noutățile. Multe din recomandări și-au găsit deja drumul spre voi, Vulcanii însă nu s-au dezlănțuit încă. Și nu pentru că nu mi-au plăcut cărțile… au fost delicioase, am avut toate bunele intenții de a le introduce pe lista de audiții a clasei mele pregătitoare, însă… eu nu sunt actor. Nu am reușit și pace să scap de încărcătura emoțională generată de text, adică nu am fost capabilă să citesc frumos fără să râd în hohote. Mi-a fost imposibil să redau vârtejurile de interjecții amuzante astfel încât să rezulte o înregistrare decentă. Când am tras totuși de mine să înregistrez și am anunțat toată casa să „nu miște“ (cam așa era și la lecțiile online cu copiii), Iris a venit să vadă care e subiectul. A izbucnit în râs… Dacă tu reușești s-o citești pe-asta… și nu vă spun ce promisiune a făcut la finalul propoziției. Oricum nu contează, nu am reușit. 

În vacanța de vară a mers la bunici cu verișoarele ei. Nu știu ce nebunie era acolo cu 4 copii, dar sigur după izolare bunicii au fost fericiți. Fetele o adoră pe Iris și, dacă nu i-a ieșit ei planul de activități creative cu mânuțele, cel puțin i-a ieșit cel de lectură. Hotărâsem să „testăm“ vulcanii înainte să vă povestim despre ei.

Înainte de a o lăsa pe ea să povestească cum a fost, vă spun că la Editura Paralela 45 găsiți deja (și puteți răsfoi pe site) primele două volume ale seriei autoarei germane Franziska Gehm, Vulcanii se dezlănţuie! și Vulcanii fac bombe!, urmând ca până spre sfârșitul anului distracția să explodeze din nou cu Vulcanii se distrează pe rupte! și  Vulcanii pun ceva la cale! 

„Vulcanii se dezlănțuie“ este o serie nouă de cărți pentru copii de la Editura Paralela 45, cu imagini haioase ce dau viață poveștii.

Prima impresie:  Vine încă un colet pe numele mamei, ca de fiecare dată mor de curiozitate și trebuie să îl desfac, musai trebuia să știu si eu ce cărți au venit. Într-adevăr, nu erau pentru vârsta mea, dar aveam în plan încă o excursie la bunici cu verișoarele mele, așa că aveam nevoie de lecturi potrivite pentru ele. 

Mă uit. Printre cărțile venite, coperțile cu cei doi monstruleți colorați mi-au atras atenția și deschid la un dialog aleatoriu. Nici nu încep bine să citesc și râd. Am decis că Vulcanii sunt cărțile potrivite pentru vacanța la bunici. Aveam o singură problemă… trebuia să le citesc fetelor fără să râd… și nu știam dacă pot.

Povestea de seară: Nu intenționam să le citesc chiar din prima seară, dar bunica deja era panicată, trecuse de ora 10 și Copii nu dorm???? Cum așa, că doar e vacanță… În final, m-a chemat pe mine ca să „le liniștesc“: verișoarele mele dragi se hlizeau înainte de culcare (din punctul meu de vedere era un lucru normal), iar eu, ca o fată „matură“, m-am alăturat nebuniilor lor înainte de culcare. Dar o privire plină de „înțelegere“ de la bunica a fost de ajuns ca să mă maturizez mai repede.  Am făcut o înțelegere cu ele pentru câteva capitole. 

Reacția fetelor: Cartea are și un fel de prefață, am început cu ea, le-a captivat din prima pentru că este diferită de celelalte cărți pe care le știau. Firul narativ a fost ușor de urmărit pentru amândouă, chiar dacă nu am citit toată povestea în aceeași seară. Râdeau, comentau și puneau întrebări pe baza imaginilor și poveștii în sine. Nu știam ce povești au mai ascultat verișoarele la culcare, dar Ami mi-a spus că este diferită și îi place. Trebuie să spun că Vulcanii nu prindeau viață doar în timpul nopții, ci și în timpul zilei, comparau ce se întâmpla cu aventurile vulcanilor.

Reacția bunicii: Bunicii mei sunt ca toți bunicii, unele lucruri noi nu le convin. Ca public, eram obișnuită doar cu cele două verișoare (5 și 8 ani), dar de data aceasta, nu știu de ce, bunica a stat ca lipitoarea lângă noi. Nu mai puteam să aplic metodele mele de distracție că „făceau prea multă gălagie“, nu mai puteam să joc ce jocuri voiam cu ele pentru că „se puteau răni“. Așa că nici nu vă puteți imagina reacția la povestea vulcanilor.

Într-adevăr, nu s-a luat personal de mine, dar nici ochi dulci nu îmi făcea. O vedeam cum se uita la mine când citeam povestea, ceva asemănător cu „nu cred că este o poveste potrivită“, dar timpul trece, copii se schimbă, poveștile se schimbă, bunica nu. În plus, dacă mă oprea din cititul poveștii, ea ar fi trebuit să se ocupe de ele, asa că a fost win-win situation.

Cartea în sine: Acțiunea prezintă o prietenie dintre doi monstruleți cu care familiile lor nu sunt de acord, un fel de Romeo &Juliette adaptată pentru copii, fără otravă si morți înspăimântătoare, dar cu un umor potrivit varstei 4-8 ani (sau 14 în cazul meu).

În primul volum, cei doi prieteni nu mai pot ajunge unul la celălalt deoarece podul dintre ei se rupe – locuiau pe maluri diferite, iar ei trebuie să găsească o soluție. Cu ajutorul cunoștințelor celor mai în vârstă, cei doi găsesc în final găsesc una. Din al doilea volum nu o să dau detalii, dar mie personal mi-a plăcut mai mult, apar mai multe personaje, fiecare cu tipologia lui, caractere pe care le întâlnim zi de zi, transpuse într-un mod haios.

Recomandări la lectură: Nu vă grăbiți să terminați cartea. Autorul lecturii poate să comenteze pe marginea poveștii, să adreseze ascultătorilor întrebări („cum îl cheamă pe prietenul lui…“, „ce bijuterii are…“, „cine este mai moroconos dintre… și dintre“, „ce culoare are..“ etc.). De asemenea, vorbiți cât mai mult cu cel care ascultă despre subiect. Intonația pe care o folosiți să fie cât mai diferită pentru fiecare personaj.

Iris H.

”Ochi de lup”, de Daniel Pennac

Ochi de lup – Daniel Pennac

Zilele trecute mi-a sărit în ochi un mesaj pe un grup de pasionați de lectură destinată copiilor mici în care se solicita o recomandare de carte în care lupul să nu aibă rolul negativ cu care suntem obișnuiți. Credințe populare sunt multe, proverbe despre lup, de asemenea, însă povești cu lupi prietenoși îți vin mai greu în minte. Cel puțin eu nu m-am putut gândi decât la legenda fondării Romei, la lupoaica ce i-a crescut pe cei doi gemeni, sau la Cartea junglei, la Akela și restul haitei. Totuși, după Colț Alb, care nu e chiar recomandată copiilor mici, mi-am amintit că citisem recent Ochi de lup, de data aceasta o poveste cu un altfel de lup, mult mai aproape de realitatea noastră actuală.

În felul ei, poți să o socotești o poveste tristă, căci lupul, așa cum apare el de la început este prizonier într-o grădină zoologică și, pe deasupra, este și chior, mărturie a modului distructiv în care omul interacționează cu natura. Nu știu ce reacție aveți voi când vedeți animale după gratii și, pe deasupra, și infirme, însă mie mi-e greu să mă gândesc dacă „șansa“ aceasta la viață nu e mai crudă decât moartea dată de selecția naturală în sălbăticie. Dar trecem peste această dezbatere, revenim la poveste. Băiețelul, aflat în afara cuștii, găsește calea de a „comunica“ cu lupul. Orele de privit intens se schimbă în momentul în care alege empatia ca mijloc de a ajunge la interlocutorul său tăcut: copilul îl privește ținând un ochi închis. Lupul are povestea lui, scrisă deja în legendele marelui nord înghețat, în lupta pentru supraviețuire a familiei; băiatul are o poveste asemănătoare de căutare a propriului loc în lume. Cumva soarta strânge la un loc, în aceeași grădină zoologică, toate personajele, pentru a da un nou sens noțiunii de prietenie.

Volumul este accesibil, din punct de vedere al vocabularului, și cititorilor începători. Este o povestire în ramă, lumina reflectorului oprindu-se, pe rând, la cei doi protagoniști. Dialogul imaginat între cei doi nu te lasă niciun moment să respiri între cadre. Rămâi atent și dornic să vezi cum, de la evenimentele atât de intense, se ajunge la un deznodământ pe care îl cunoști de la început: ambii sunt prizonierii, într-un fel sau altul, ai unei grădini zoologice, loc incompatibil, cel puțin teoretic, cu noțiunile de fericire sau libertate.

Povestea animalului este mai simplă decât povestea omului, însă la fel de impresionantă. Intensitatea legăturilor de familie, spiritul de sacrificiu pentru cei dragi sunt episoade din povestea Lupului Albastru, pe care băiatul o află privindu-l în adâncul ochiului. Povestea lui, de orfan rătăcitor, botezat Africa N’Bia, este una la finalul căreia își găsește liniștea alături de familia adoptivă și de prietenii necuvântători.

Pentru un adult, o oră-două este suficientă lecturii, pentru un copil mai mic, poate câteva zile. Vă recomand însă lectura în echipă, copiii găsesc rar tovarăși de joacă cu care să discute despre cărți și de multe ori au nevoie de cineva cu care să despice în patru firul narativ și să-și confirme concluziile. Nu ezitați să fiți, cel puțin în vacanță, prietenul de care copilul are nevoie, veți fi surprins de cât de bine îl veți cunoaște apoi. Precum copilul din poveste, priviți-l în ochi, dincolo de pupilă, să ajungeți la lumina aceea vie din spate și să consolidați relația pe care o aveți deja.

Eu-sunt-eu Mira Lobe

Micuțul Eu-Sunt-Eu, Mira Lobe

Pregătirile pentru școala online nu au existat, de azi pe mâine am întors cu furca viața pe care o știam și totul s-a răsturnat. De la școală nu am apucat să iau acasă ce aveam nevoie și am fost nevoită să găsesc soluții pentru ce nu mai aveam la îndemână. Vinerea aveam oră de lectură, povestea citită la început de mine, apoi părinții, pe rând, le ofereau copiilor un moment altfel. Pentru a compensa online, relativ repede m-am apucat să înregistrez poveștile și am acceptat și provocarea Editurii Paralela 45.

Am descoperit astfel cu surpriză că una din cărțile din biblioteca improvizată – Micuțul Eu-Sunt-Eu, de Mira Lobe – era în versuri. Inițial am considerat că e un pic cam grea pentru copiii mei, dar după ce am înregistrat lectura m-am răzgândit. Povestea putea fi exploatată, e greu să te redescoperi, să conștientizezi acel lucru care te face unic, chiar dacă diferit de ceilalți. Să găsești „cu cine seamănă“ Micuțul e de fapt o căutare a ceea ce are el în comun cu ceilalți. Pe scurt, un animăluț ciudat este derutat, nu știe cine e și care îi este familia. Întreabă toate animalele întâlnite, dar răspunsul îl găsește tot singur. Dincolo de acest motiv, călătoria lui printre atâtea viețuitoare a fost o lecție de științe ale naturii, căci fiecare era prezentat ori cu familia ori în mediul de viață.

Reacția copiilor a fost peste așteptări, din ce mi-au relatat părinții. Au ascultat-o de mai multe ori, iar acolo unde au uitat să dea feedback i-am rugat să îmi transmită. În ultimul timp m-am gândit că pierd foarte mult din ceea ce vor ei să spună atunci când mesajul trece spre mine prin filtrul părinților și al tastaturii, așa că acolo unde au dorit mi-au transmis printr-o înregistrare audio părerea lor. Sper sincer că este o soluție, nu trebuie să mai scrie, doar să atașeze un fișier, iar eu am un feedback mult mai bun.

Până la urmă, aici ajungem, la nevoia de a ști ce impact au acțiunile tale: cum să afli dacă este bine ceea ce faci? În clasă e mai ușor, vezi dacă le place, dacă nu, sau îi întrebi ori spun singuri. Acum… un rând, „i-a plăcut“, e prea puțin pentru mine pentru a lua o decizie privitoare la ce fac în continuare. Înregistrările însă sunt minunate.

Ca o paranteză, mesajele audio mă ajută și să coordonez părinții. Am primit uneori activitățile detaliate și am putut să mai dau un sfat despre cum ar trebui procedat în diverse situații ce par de blocaj. Regret că nu am copii mai mari, capabili să îmi trimită singuri, cu telefoanele, ceea ce le solicit și că am nevoie în a menține relația de contribuția masivă a părinților.

Revenind la Micuțul Eu-Sunt-Eu, volumul se încheia cu o activitate propusă de lucru manual, să confecționezi personajul principal. Ceea ce vedeți mai jos e ceea ce am primit de la copii, fișele de lectură și chiar ședință foto cu jucăria rezultată.

Eu-sunt-eu Mira Lobe

Și, dacă v-am făcut curioși, puteți asculta povestea în înregistrare:

Cartea este disponibilă la Editura Paralela 45 sau la Libris , Elefant , eMag, Librărie.net , Cărturești , Cartepedia , Humanitas .