Mama e lumina mea…

Rama foto din carton

… ea mă-nvaţă ce e bine,
Şi cum să mă port în lume.

De rele ea mă fereşte,
Şi cu drag mă ocroteşte!

Am avut serbare. 8 martie. Şi, aşa, fără "r", "ş", cum poate Irisuca mea să zică "Lâu, Lăcuscă, Lămulică", am ascultat cu lacrimi în ochi cum piticul meu spunea, doar pentru mine, o poezie.

La sfârşitul serbării, o surpriză le aştepta pe mămici. Piticii au confecţionat, împreună cu tăticii, o ramă foto pentru mami. Pozele şi toate materialele au fost pregătite înainte de domnişoara educatoare.

Dacă privesc cu atenţie rama, cred că tati a intervenit cam mult. Irisuca mea avea mai mult simţ estetic :D. Dar nu contează.

E o plăcere să am pe birou doi ochişori, care parcă mă întreabă…

Mai ai mult, mami? Când vii la mine?

Edit:

Iată că a sosit şi am doilea cadou de 8 martie: un desen, 2 pietre pictate manual, şi o felicitare. În interior, capsate frumos, "Sfaturi folositoare pentru mămici iubitoare":

Să nu-mi dai tot ce-ţi cer, te rog frumos,
Chiar dacă ştii că poţi, chiar dacă ai,
Fiindcă uneori sunt curios
Să-ţi cer, doar ca să văd cât poţi să-mi dai!

Când îmi promiţi un premiu, nu uita
Că mie tot la el o să-mi stea gândul…
Şi dacă tu te-ai răzgândit cumva,
Mă pedepseşti că nu-ţi respecţi cuvântul!

Să nu-mi spui niciodată că doar eu
Sunt mai puţin ca prietenii şi fraţii,
Findcă o să cred în drumul meu,
Că nu pot fi la fel de bun ca alţii!

Când vreau să fac un lucru, cât de mic,
Încurajează-mă de la-nceput,
Iar dacă se întâmplă să îl stric,
Nu mă certa că sunt nepriceput!

Te rog, să nu faci tot în locul meu!
Mai lasă-mă să fac şi eu ce ştiu,
Pentru că altfel o să-mi fie greu
Să mă descurc în viaţă, mai târziu!

Când am curajul să-ţi mărturisesc
Ce mă frământă şi ce temeri am,
Acultă ce îţi spun şi ce gândesc,
Nu te uita la ceas şi nici la geam!

Dă-mi sfatul tău cel bun şi înţelept,
Aşa cum te pricepi, aşa cum ştii
Şi nu-mi răspunde-atunci când îl aştept:
"N-am timp de fleacuri şi copilării!"

Dacă-ţi e greu să faci ce te-am rugat,
Atunci când singur voi putea porni
Pe drumul vieţii mele mult visat,
Întreabă-te: ce om voi deveni?

Nu-mi rămâne decât să mulţumesc autorului, oricine şi oriunde ar fi el. Pentru că, după aceste versuri, nu mai este loc de alte cuvinte.

Cristina H.

În ordinea importanței de azi: mamă, profesor, bloger. Trei roluri pe care mă străduiesc în fiecare zi să le îndeplinesc mai bine decât ieri.
Cristina H.

Ultimele postari ale lui Cristina H. (vezi toate)

Posted in 8 martie, Cu si despre nazdravanii mei and tagged , , .

2 Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Am fost informat că datele de identificare furnizate în adăugarea acestui comentariu sunt stocate în baza de date a blogului pentru a primi informațiile/comentariile nou apărute. În cazul în care nu mai doresc acest lucru, mă pot dezabona folosind linkurile din mailurile primite. De asemenea, pot cere ștergerea de pe site a informațiilor ce pot duce la identificarea mea, printr-un mesaj scris.


Pentru păstrarea aninomatului, folosiți un pseudonim și o adresă de mail inventată, precum a@a.a.



CabinaFotoSunt.eu - Distractie la evenimente