Primavara la noi acasa (II)

Nu am avansat cu lucrările aşa cum speram eu, ne-am luat cu altele… şi tot aşa, până când aseara am zis că e musai să mai lucrăm un pic, acum vine ziua de duminică… şi, chiar ca participanţi onorifici la concurs, tot trebuie să muncim.

Mi-a venit ideea de a crea un fundal pictat pentru machetă. Nu de alta, dar tot căutam un perete alb lângă care să o fotografiez… am prins între ele câteva coli de desen, am instalat acuarelele în mijlocul casei, şi, văzând entuziasmul "debordant" din jurul meu m-am apucat să pictez singură. N-am apucat decât să fac câteva linii la căsuţă, ca s-a trezit Irisuca… pot să fac eu un soare? Şi a luat o pensulă… Apoi am început să schiţez un munte. Ştiu şi eu să fac un munte! – Andrei. Hmm… mi-am zis… să vezi că până la urmă reuşesc să-i atrag.

Şi să nu-mi vină să cred, m-au dat la o parte. S-au apucat care-mai-de-care să anime pensulele, şi să nu se mai oprească.

Nu ştiu ce le-a plăcut mai mult. Formatul atipic la foii… sau să lucreze împreună?! Cert e că m-am amuzat pe margine. Şi cu fiecare secundă care trecea, eram mai fericită. Lucrau împreună, şi nu se certau…

Dacă la prima vedere pare abstract, iată câteva puncte de reper:

  • sus, deasupra munţilor, sunt păsări.
  • petele roşii de pe munţi sunt flori.
  • chestia albastră, cu margine roşie, ce pare un râu, sau un dragon chinezesc, este un topogan imens, pe care ar vrea Irisuca să se dea.
  • în jurul casei este un gard, iar la mijloc, un podeţ.
  • în dreapta casei, un pârâiaş.
  • o floare umanizată, cu ochi
  • în dreapta, e ursul păcălit de vulpe. Ursul, normal, cel maro, şi vulpea- roşcată. N-am prea înţeles ce face ursul…