Posta Romana. Si e suficient.

Vineri, cu tot zelul şi dorinţa, am plecat spre poştă. Ambalasem frumos cadoul Silviei, premiul pentru concursul de popularitate. Sigilat, folie alimentară, să mă asigur că nu se umezeşte, nu păţeşte nimic. Deh, cu poşta română nu ştii niciodată.

Ajung la un oficiu, nu cel de lângă casă, căci acolo mă ştiu doamnele. Două ghişee, coadă, înghesuială. Întreb la primul… unde trebuie să stau pentru colete. La următorul. Normal, sincer, nu cred ca a nimerit vreodată cineva exact ghişeul de care avea nevoie. Totdeauna la colega îţi rezolvi problemele… Nu sunt deloc nervoasă. Mă înarmasem cu suficientă răbdare. La coletarie, coadă, am nimerit fix zi de depunere a declaraţiilor fiscale. Trebuie scrisoare deschisă, cu foaie de inventar internă, externă, parafe, 3 feluri de evidenţe. Întreb politicos, pentru colete externe, ce formular trebuie să completez. Păi unde trimiteţi… că diferă. Nici nu mă aşteptam să fie altfel. Doamna dispare. Reapare în scurt timp, cu două coli trase la xerox. Şi… indicaţii: scrieţi cu grijă, să nu greşiţi. Că altele nu avem, şi pe-astea le-am tras acum la xerox! Şi aveţi grijă cum potriviţi indigoul, să iasă bine şi pe a doua!

Moment în care pe cei de la rând i-a pufnit râsul. Pentru că eu nu m-am putut abţine, şi întreb stupefiată… Indigo?! "Da domnişoară, nu ştiţi ce-i acela?"

N-am înţeles un lucru. A tras la xerox două coli. Şi a şifonat una de indigo. Plus că m-a făcut pe mine să mă chinul ca naiba, să potrivesc pe o masă strâmbă folia de indigo. Nu era oare mai uşor… să-mi dea un chestionar, apoi, completat, să-l xeroxeze?! Sau schema lor era pe acelaşi sistem după care aceeaşi instituţie "de tradiţie" îşi ţine evidenţa dublă, şi în dosare, şi în calculator?!

Ce e drept, l-am completat bine. N-am înţeles de ce se panica atât, că doar la fiecare rubrică era trilingv. Poate pentru că româna era a treia variantă…

Pe scurt, coletul n-a plecat. Împachetarea era corespunzătoare, însă stilul de ambalaj făcea să nu poată fi încadrat la corespondenţă, ci la colete atipice, ceva de genul… cu o taxă "europeană". Aşa că am primit câteva indicaţii practice, cum să ambalez cele 350g, şi să revin. Varianta a doua era de 4 ori mai ieftină…

Am plecat acasă… ştergând urmele de indigo de pe degete… şi mă gândeam că suntem în 2010. Tehnica ar trebui să ne simplifice viaţa… şi noi scriem la indigo…

Cristina H.

Ultimele postari ale lui Cristina H. (vezi toate)

Posted in De-ale casei and tagged , , .

5 Comments

  1. super tare…………. stii vorba lui Mircea Badea…traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul………am impresia ca la angajarea lor in posta trebuie sa fie toti sandi bell…..eu demult nu mai merg la Posta Romana…..este mai ieftin la o firma de curierat….bafta

  2. inteleg ce spui. pe vremuri, aveam o mare spaima – orele de matematica. erau atat de nesuferite incat atunci cand visam urat … visam ca sunt scoasa la tabla, la mate… cele mai groaznice cosmaruri, acum, modernele mele cosmaruri!, sunt cele in care stau la rand la posta… niciodata nu nimeresc unde trebuie, niciodata cu nimeresc sa mai fie valabil contractul cu firma pentru care trebuia sa platesc si, desigur, niciodata nu ma descurc sa plac celei de la ghiseu. am putea face o greva, a celor jigniti de cei din posta romana si cred ca partidul nostru ar avea cei mai multi adepti din romania. si chiar ar fi sincere semnaturile, nu trucate… succes la … viata in romania…

    • o firma de curierat te scuteste de griji si nervi, nu si de bani. 😉 e drept ca se ridica de-acasa, si compenseaza efortul.

      bianca,
      adevarul e ca as face orice sa NU ajung la posta. nici teancul de facturi nu ma ingrozeste asa de tare ca un aviz de posta.

      si inca nu pot intelege de ce, daca sunt acasa, gasesc avizul de recomandata in cutie… i-a fost lene sa urce cateva etaje…? cu liftul…?

      aaa, si inca sunt o multime de comercianti care prefera posta romana. de ex, comand loco niste tiparituri. aveam nevoie repede de ele, sun la editura. va rog, trimiteti factura pe mail, o platesc imediat on line, va trimit confirmarea de plata. apoi trimit eu curier, pe cheltuiala mea, sa mi le aduca. ei bine, nu se poate. am zis sa astept o zi, sa verifice banii in banca, apoi curier.
      nuuu, nu se poate prin curier!! trebuie prin posta romana, ca asa e procedura.
      pai sa nu te apuce nervii… la posta?

  3. Dupa zeci de aventuri similare cu Posta am descoperit un ghiseu aproape de firma. Omul sfinteste locul nu-i o vorba-n vânt! Acum si ca sa trimit doua carti la CARTEA PRIN POSTA vine dirigintele de acasa din concediu. Pare incredibil dar s-a întâmplat saptamâna trecuta.
    Cât despre firmele de curierat, nu sunt mai ieftine dar serviciile depind de calitatea umana a agentului. Cu trei lucram foarte bine, al patrulea ne aduce coletele cu doua-trei zile întârziere!

  4. la curieri, concluziile dupa doi ani sunt cam asa: pentru trimiteri in afara localitatii, fara a fi urgente, erau foooarte ok firmele mari de curierat. nu dau nume. dar doamne fereste sa ai nevoie de ceva „urgent”, pentru ca la ei nu exista notiunea asta.

    pentru urgente si comisioane speciale, mai ales din categoria „foarte fragil si manevrat cu grija” sunt mult mai ok firmele mici (daca mai supravietuiesc crizei). daca aveam nevoie in 2 ore de ceva, in doua ore era la mine.

    dar pentru trimiteri masive, fara urgenta… tot cu posta rezolvam. le „adoram” pe cele de la oficiul de langa firma…

    astept cu nerabdare automatele de trimis plicuri. ceva SF, de genul… introduci plicul. de la o tastatura introduci adresa. alegi codul postal cu mouse-ul (nu rasfoiesti 3 volume mari si slinoase pana te prinzi de care ai nevoie), dai enter… se genereaza un cod de bare… introduci o bacnota, 2 bacnote, in functie de ce timbru vrei… si poti sa trimiti o scrisoare si la miezul noptii daca vrei.

    ce frumos ar fi, nu?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Am fost informat că datele de identificare furnizate în adăugarea acestui comentariu sunt stocate în baza de date a blogului pentru a primi informațiile/comentariile nou apărute. În cazul în care nu mai doresc acest lucru, mă pot dezabona folosind linkurile din mailurile primite. De asemenea, pot cere ștergerea de pe site a informațiilor ce pot duce la identificarea mea, printr-un mesaj scris.


Pentru păstrarea aninomatului, folosiți un pseudonim și o adresă de mail inventată, precum a@a.a.



CabinaFotoSunt.eu - Distractie la evenimente