Ei… de când n-am mai scris nimic pe subiectul poşta română, dar, pe cuvânt, parcă se roagă de mine!! În august trebuia să primesc primul număr al unui abonament… fusesem avertizată să anunţ departamentul de distribuţie dacă nu îl primesc până la jumătatea lunii.
Eu, optimistă, mi-am zis că… ce poate să se întâmple. Cutiile poştale sunt noi, se încuie. Aştept eu şi aştept, pe 20 tot nu sosise. Îmi fac curaj, trimit mail. Se ia de la capăt firul poveştii, şi aflu că… poştaşul a pus revista în cutie. Ba chiar a şi descris cutiile, a recunoscut că sunt noi. Concluzia – mi-o fi luat-o cineva din cutie! Ca de obicei, vinovat necunoscut, poşta română e fără pată. Ba chiar poştaşul a spus că avem în mod sigur toţi vecinii aceeaşi cheie, şi ne violăm corespondenţa unii altora! Ca să nu mor, ştiţi voi cum se spune, mă duc şi încerc vecinii de cutie din cele 4 puncte cardinale faţă de a mea. Cheia nu se potriveşte.
Aşteptam cu nerăbdare numărul de septembrie… surpriză, îl găsesc în cutie. Dar, surpriza şi mai mare, aveam un bileţel explicativ, pe un aviz din acela micuţ… D-na X – abonamentul pentru august pentru revista "X" e pentru apartamentul 8. Calculatorul nu a înregistrat şi cifra 6 şi apare ap.8 [subliniat de două ori] Colegul meu care mi-a ţinut locul în concediu a pus-o (revista) la apartamentul 8, conform chitanţei. Am încercat să o recuperez eu, dar nu o mai au. Cu mulţumiri, Poştăriţa
Şi de când l-am văzut râd continuu… colegul în cauză a mai fost "eroul" unui subiect de-al meu, dar nu ştiu cum se face, tot calculatorul e de vină… nu operatorul care a bagat datele, şi care şi-a facut datoria de doi bani, fără să verifice dacă a introdus corect… ce contează o cifră?!
Acum întreb şi eu… am greşit cu ceva? Şi cine ar trebui să suporte costurile numărului pierdut? Şi pentru ce "mulţumiri"? Un eventual "îmi pare rău pentru situaţia creată" cred ca ar fi fost mai potrivit…
- Daniel Pennac: Necazuri cu școala - 31 martie 2024
- Lecția despre piramidă - 30 martie 2024
- Dacii și romanii sau cum ne-am pomenit strămoșii - 17 martie 2024
Ca la noi, la nimenea! Cam asa ceva … Am patit-o si eu … dar postasul nu scapa de gura mea si acum … suntem „prieteni” ma suna daca nu sunt acasa (noi locuind la casa) si imi spune ca ma va astepta pana ma intorc! Dar asta m-a costat ceva … si ma mai costa lunar … Dar tot raul e inspre bine, avand in vedere ca incep serviciul si nu va fi nimeni acasa pana dupa-masa!
ca sa-l citez pe unul din cititorii acestui blog, sunt eu ghinionista si mi se intampla mie toate … =))
nu vad de ce ar trebui sa coste in plus sa-si faca datoria…
Ai tu ghinion ca la noi toate merg ca pe roate! 😉
Avea omul dreptate… posta romana e fara pacat, si eu sunt platita de companiile de curierat s-o denigrez…
Imi cumpar ceva amulete norocoase, ar trebui sa le vanda.. tot la ghiseu, ca oricum ei vand de toate =))… ar fi chiar fain! Amuleta sa protejeze contra nesimtirii functionarelor de la ghiseu si a tuturor celor neprevazute care pot impiedica un plic sa ajunga la destinatie…