La mulţi ani tuturor celor care astăzi îşi serbează ziua onomastică! O primăvară minunată tuturor Florinilor, Florinelor, şi celor cu nume de floare.
Din partea Năzdrăvanilor primiţi o felicitare specială, realizată prin quilling, cu flori de iris.
Ne-am străduit un pic, căci avem şi noi floricica nostră specială pe care o sărbătorim azi, iar tabloul din imagine îi aparţine în varianta reală.
Virtual, îl dăruim tuturor!
Surpriza zilei de ieri: Iris mă aştepta la grădi cu un cadou… un desen făcut de ea, special pentru mine. L-am "împrumutat", căci doamna îl va trimite la un concurs… şi l-am scanat. Mi-a plăcut enorm, mai ales că era inspirat de pe ferestrele decorate cu zâna primăvară… cel puţin albinele zâmbitoare şi roiul din copac sigur sunt de-acolo.
Dar sa revenim la "lectură"…
…nişte gărgăriţe, albinuţe lucrătoare care adună miere, şi o fetiţă Iris cu o pisică (na: pisica e chestia aia mică neidentificabilă şi albastră pe deasupra…). Mai sunt nişte lalele, şi nişte fluturi, nişte libelule, păsări, un copac şi un stup. Soarele le spune albinelor să iasă după miere.
E cel mai amănunţit desen de primăvara aceasta… şi chiar dacă este complet disproporţionat, simt că suntem pe calea cea bună.
Daniela m-a trezit cu un ping… nu dormeam, dar îmi pare bine că a făcut-o. Într-adevăr, cred că nu există cineva pe planetă care să nu fie impresionat de tragedia trăită de japonezi, de lanţul de dezastre care i-a lovit, fără să poţi estima care dintre ele a fost mai puternic sau va avea urmări adânci în timp… Cel mai mult m-a impresionat demnitatea acestei naţiuni, şi modul în care face faţă dezastrului. Auzeam la ştiri că nu au existat jafuri, că preţurile au scăzut, sau că produsele sunt oferite gratis… Aproape la fel de greu de crezut ca şi evenimentele pe care ei le-au trăit. Despre cutremure de 9 grade am vorbit doar la şcoală… lista "efectelor" părea ruptă din filme de groază, şi ţin minte că atunci domnul profesor ne-a spus doar… să avem noroc să nu trăim aşa ceva. Cercul de foc al Pacificului… toată acea linie de triunghiuri roşii, care, pentru noi, de la depărtare, e numai teorie. Pentru ei, e acum… realitate.
Nu mai bat câmpii, şi preiau articolul.
Ce-ar fi ca un singur articol pe blog sa ajute o victima a cutremurului/tsunami-ului din Japonia? Ce-ar fi ca blogul vostru sa fie marturie clara ca suntem solidari semenilor nostri, aflati in mare suferinta? Ce-ar fi ca noi sa ne ridicam in ochii celor care ne judeca, ca si popor, cu un simplu click, aratandu-le, inca o data pentru totdeauna, ca avem un suflet prea mare pentru universul asta si un spirit viu, ca nu intoarcem spatele nimanui, oricat de daramati ne-am afla? Ce-ar fi sa cream o motivatie, mai puternica decat orice altceva, de a scrie? Ce-ar fi daca…
Stim cu totii prin ce au trecut japonezii recent, respectiv, din ziua fatidica de 11 martie 2011. Si mai stim ca sunt multi, prea multi care au disparut dar si mai numerosi cei care n-au acoperis deasupra capului, cu copii prea mici sa se lupte cu natura, inca lipiti de mamele lor, cu mult noroc, sau poate de un oricare alt om, care a avut soarta fericita, asemeni lui, sa supravietuiasca. Asa cum acel copil si-a gasit un suflet sa-l protejeze, si noi trebuie sa ii protejam pe ei, oferindu-le cate 2 $, scriind un articol si postandu-l pe blogul personal.
PostNJoy si ECPlaza au avut aceasta initiativa de a da o mana de ajutor Japoniei. Tot ei va invita sa va inregistrati postul aici, pe aceasta pagina. Pentru 500 de articole scrise si inregistrate la PostNJoy victimele din Japonia vor primi 1000 $. Hai sa triplam, sa inzecim chiar, suma. Eu sunt convinsa ca se poate. Un mic efort care nu implica nimic altceva decat sa scrieti, asa cum faceti intotdeauna, pe propriul blog. Inregistrati-va articolul aici, la “Help Japan Earthquake and Tsunami Victims“. Creati-va un cont pentru a finaliza inregistrarea. Si cam atat!! Este greu?!
– Cerintele postului/articolului-
1. SCRIE sau CITEAZA despre situatia curenta a dezastrului din Japonia.
2. INCLUDE in articol si lista organizatiilor binecunoscute, care se implica in ajutarea victimelor cutremurului din Japonia.
Organization URL American Red Cross http://bit.ly/gOpFmj Doctors Without Borders http://bit.ly/edDclQ Causes http://bit.ly/gvwqGs Just Giving http://bit.ly/hIPhuN International Medical Corps http://bit.ly/hV2YFO Salvation Army http://bit.ly/e6Xubo Global Giving http://bit.ly/hBsu8y Give2Asia http://bit.ly/fi4eId 3. OFERA idei in scopul ajutarii victimelor cutremurului si tsunami-ului din Japonia.
4. IMPRASTIE articolul pe siturile sociale, ca Twitter, Facebook sau YouTube.
5. INCLUDE in articol si imaginile, cuvintele sau frazele cheie oferite.
- 1. Trebuie sa includeti cel putin un cuvant cheie in titlul articolului.
Help; Japan; Earthquake
- 2. Postul trebuie sa includa cel putin una din frazele cheie:
Help Japan earthquake and tsunami victims
Your small help can console the victims of tsunami and quake
PostNjoy donates $2 for each posts registered at PostNjoy- 3. In continutul postului trebuie sa includeti imaginea de mai jos:
<img src=”http://www.postnjoy.com/chkpost/17/233/1630/0/check.jpg” width=”400″ height=”353" alt=”Help Japan Earthquake and Tsunami Victims” >
6. NU STERGE articolul timp de 30 de zile dupa ce campania expira ( la 30.aprilie.2011 expira).
Va puteti inspira din acest text pentru a crea acest articol:
HELP JAPAN! On March 11th, Friday Japan was hit by one of the largest earthquakes ever recorded. The magnitude-9.0 quake spawned a deadly tsunami that slammed into the nation’s east coast, leaving a huge swath of devastation in its wake. The devastation in Japan is simply horrific. The death toll is rising by the hour. Tens of thousands remain missing, more than 450,000 people have been displaced, and millions lack access to food, water, electricity, and medicine. And as rescue and relief workers struggle to operate around the clock, Japan must also contend with partial meltdowns and the escalating risk of an even worse catastrophe at several nuclear reactors. Right now the people of Japan are in crisis, their resources are stretched thin, and they need our help. Many organizations are already on the ground providing relief, including Doctors Without Borders and the Red Cross. You can provide immediate assistance by donating to help fund the emergency response.
Haideti sa ajutam victimele din Japonia!!!!!
Singurii care au de castigat sunt japonezii, nici eu, nici tu, nimeni altcineva nu castiga decat dreptul de a avea constiinta impacata ca a ridicat macar un deget.
What would be like a single blog post could help a victim of the earthquake / tsunami in Japan? What would be like your blog could be a clear testament that we are sympathetic to our peers, who are in great suffering? What would be like if we could rise up a step into peoples’eyes, who judge us as a nation (romanian people), with a simple click, showing them once and for all, that we own a heart too big for this universe and that our spirit is still alive, we do not turn our back to anyone, however we find ourselves demolished? What would be like we could create a motivation, more powerful than anything else, to write? What if …
We all know what the Japenese went through recently, from that fateful day of 11 March 2011. And we know that there are many, too many who disappeared, but many more people, who doesn’t have a roof over their head, with children too young to fight nature, still glued to their mothers, with some luck, or perhaps glued to any other man/woman, who had the fortunate fate, like that child, to survive. As the child has found a soul to protect him, we should try to protect them, too, offering each $ 2 by writing an article and posting it on Your blog.
PostNJoy ECPlaza took the initiative to give a helping hand to Japan. So, they invited you to register your post here, on this page . 500 articles written and recorded on PostNJoy and Japan victims will receive $ 1,000. Let’s triple, even tenfold the amount. I am convinced that it can happen. A small effort that does not involve anything else but write, as always do on your own blog. Register article here on “Help Earthquake and Tsunami Victims Japan” . Create an account to complete registration. That’s all! Is it hard?
– Posting Requirements –
1. WRITE or QUOTE current situations about Japan’s disaster.
2. PUT provided list of relief organization providing aid to victims of Japan’s earthquake.
Organization URL American Red Cross http://bit.ly/gOpFmj Doctors Without Borders http://bit.ly/edDclQ Causes http://bit.ly/gvwqGs Just Giving http://bit.ly/hIPhuN International Medical Corps http://bit.ly/hV2YFO Salvation Army http://bit.ly/e6Xubo Global Giving http://bit.ly/hBsu8y Give2Asia http://bit.ly/fi4eId 3. GIVE better ideas on helping earthquake & tsunami victims.
4. SPREAD your posting via Social Media such as Twitter, Facebook, and YouTube.
5. PUT provided images, keywords and key phrases in your post.
· 1. You must include at least one of the following keywords in your blog post title.
Help
Japan
Earthquake
- 2. Your blog post must contain at least one of the following sentences.
Help Japan earthquake and tsunami victims
Your small help can console the victims of tsunami and quake
PostNjoy donates $2 for each posts registered at PostNjoy
- 3. Within your entry you must include one image of this campaign.
6. DO NOT erase the post for 30 days after the Opp. expires.
You can inspire from this text to create the article:
HELP JAPAN! On March 11th, Friday Japan was hit by one of the largest earthquakes ever recorded. The magnitude-9.0 quake spawned a deadly tsunami that slammed into the nation’s east coast, leaving a huge swath of devastation in its wake. The devastation in Japan is simply horrific. The death toll is rising by the hour. Tens of thousands remain missing, more than 450,000 people have been displaced, and millions lack access to food, water, electricity, and medicine. And as rescue and relief workers struggle to operate around the clock, Japan must also contend with partial meltdowns and the escalating risk of an even worse catastrophe at several nuclear reactors. Right now the people of Japan are in crisis, their resources are stretched thin, and they need our help. Many organizations are already on the ground providing relief, including Doctors Without Borders and the Red Cross. You can provide immediate assistance by donating to help fund the emergency response.
Let’s help victims of Japan !!!!!
The only ones who benefit are the Japanese, neither I, nor You, nobody else wins but the right to have peace of mind that lifted even a finger.
Toată lumea se vaită acum… ori e de vină astenia de primavară, ori viruşi care de care mai turbaţi, aşa că nu mă mai vait şi eu, deşi le-am luat în plin şi pe acestea două. Eu am nevoie de puţină "inspiraţie de primăvară". Mă uit pe fereastră, şi viscoleşte… Vântul şuieră bezmetic, iar eu pun mâna pe calorifer. În calendar, o imagine frumoasă cu ghiocei, pomi înfloriţi, şi un pătrat roşu în jurul lui… 18 martie! Nuuu, nu poate fi adevărat!
Merg la grădiniţă să iau fata. Parcă e o schimbare. Spaţiile verzi au fost curăţate de frunzele de astă-toamnă, au dispărut şi gunoaiele care au stat ascunse sub zăpadă. Aproape că m-aş putea bucura de bordurile proaspăt văruite dacă n-ar trebui să feresc excrementele de pe trotuar. E cumplit de dureros să fii civilizat. Oare cine să ne înveţe copii ce e acela un coş de gunoi, dacă nici noi nu-l stim? Din chioşcul de la colţ ies trei adolescenţi. Desfac pachetele de nuga şi aruncă hârtia pe jos. Îi atrag atenţia… coşul e la doi paşi. Dacă nu-ţi place, ia-o singură! Frumoasă generaţie, n-am ce spune…
Şi merg… Mă mai binedispun câţiva muguri mai curajoşi, care, în ciuda vremii, au prins puţină culoare de brotăcel. Ajung la grădiniţă, unde, într-un colţ de iarbă uscată, tremură de câteva săptămâni patru ghiocei. Tremură şi se încăpăţânează să spună "E primăvară, nu vedeţi?!" Sunt de acord cu ei… şi mă grăbesc zgribulită să intru în hol.
Acolo simt că e primăvară. Ghirlande cu gâze, o explozie de flori şi culoare. Îmbrac fata… punem un flanel gros, de lână, căciulă… stăm pe gânduri la fular, dar îl agăţăm şi pe el de gât. Îndesăm căciula pe urechi, şi ieşim. Ne oprim la cei patru vestitori, îi încurajăm să reziste.
Vrăbiuţa mea începe să ciripească continuu despre ce-au făcut peste zi. Au pictat lalele… apoi îmi povesteşte cum a dezbătut cu unul dintre colegi proba de săptmâna trecută de la Năzdrăvani… ce-au greşit… ce puncte şi-au dat… de ce nu au meritat punctaj maxim, cine a greşit… Mami, dar săptămâna asta… ce avem la temă? Insecte… modelaj… şi în loc să ne uităm în iarbă, să alegem modele, ne gândim ce e suspendat prin clasă, şi intră în categoria insectelor. Dar săptămâna viitoare? Ei, asta e bună… săptămâna viitoare deja simt că sunt ironică. Aş vrea să pictăm o crenguţă de măr, înflorită… dar de unde model!? Încep să cred că am început prea devreme probele de primăvară.
Să mă opresc? Am nevoie de puţină inspiraţie… şi afară nu o găsesc…
La multi ani, mămici şi femei de pretutindeni. La mulţi ani, pentru că astăzi este o zi specială. Vă doresc tuturor să primiţi un cadou care să va arate cât de importante şi cât de speciale sunteţi.
M-am gândtit mult la o felicitare, dar nu am putut lega decât câteva citate din cadoul pe care l-am primit în dar. Sper să vă aducă un zâmbet şi ceva mai multă încredere în forţele proprii.
O primăvară frumoasă tuturor Năzdrăvanilor, precum şi părinţilor şi îndrumătorilor lor!
În special pentru mămici, adăugăm un mărţişor muzical:
Cu drag,
Naz şi Ani
Ei bine, nu este vorba despre un concurs pentru copii… nu, este vorba despre unul cu premii pentru parintii copiilor care si-ar dori jucarii. L-am găsit aici, şi mi s-a părut amuzant. Este vorba despre un magazin online, cu produse mai mult pentru bebeluşi decât pentru copii mai mari. Dar sunt şi dintr-acelea, cu preţuri mai mici, sau mai mari, după posibilităţi.
Am căscat un pic gura pe "rafturile virtuale". Trecând peste impedimentul principal, că nu poţi vedea jucăria în sine, am rămas un pic blocată la raftul cu păpuşi-bebeluşi. Un bebeluş chel din cârpă a fost tot ce mi-am dorit multă vreme, căci acum vreo 30 de ani, numai cine avea tatăl şofer pe tir se putea bucura de un bebeluş nemţesc… Arădeanca avea toată lumea pe atunci, nu avea haz. Ca o paranteză, acum le consider cele mai frumoase păpuşi pe care le-am avut.
Revenind la bebeluşi, încep să-mi transforme viaţa în coşmar. Iată de ce… Pe primul Irisuca l-a primit la un an. Moş Crăciun de la sindicat a considerat că nu are nevoie de accesorii, aşa că avea doar un singur schimb de hăinuţe. Mersul la creşă i-a afectat sănătatea, a rămas fără o mână. Imaginea destul de neplăcută a Erikăi (căci aşa a fost botezat), ciungă, şi târătă zilnic la creşă, a cerut măsuri, şi la doi ani a mai primit unul. Un pic mai mare, cu vreo 5 rânduri de hăinuţe.
L-a desfăcut, l-a privit, l-a dezbrăcat… şi i-a donat toate hăinuţele Erikăi… Care a continuat să meargă la creşă, fără o mână, dar cu costumaşe noi ce acopereau cât de cât imaginea dureroasă. Andrei (bebeluşul nr. 2) a rămas aruncat vreo 2 ani în lada cu jucării, şi ignorat total.
Ce faci când îţi lipseşte un organ… cauţi donator. Am abordat pe mess toţi colegii, părinţi de fetiţe, care au primit acelaşi cadou de la Moş, să scotocească lada de jucării după piese de schimb. Am primit o variantă de Erika, căreia îi lipsea tocmai cealaltă mână, iar transplantul a fost un real succes. Acum avem de rezervă un cap şi două picioare, în caz că păţeşte ceva, şi ne pregătim să-i schimbăm un ochi, căci se pare că unul din muşchii oculari are cârcel şi nu mai mişcă.
Au mai urmat alţi doi bebeluşi, de mici dimensiuni, botezaţi şi ei şi puşi la colecţie. Erika a rămas tot timpul preferata. Anul trecut a primit unul, în interior cu un mecanism care la apăsare plânge, râde sau spune mama… Erika a intrat din nou în operaţie, şi am montat mecanismul de la noul bebe. I-am cumparat set de oale, olicele, biberoane, oliţă, pătuţ, căruţ… ce mai, tot trusoul necesar.
Anul acesta avem o mare problemă. Se pare că Erika intră în dizgraţie. Căci… pe piaţă au apărut versiuni inteligente, spre disperarea părinţilor. Cresc, mănâncă, vorbesc, ba chiar îţi zâmbeşte atât de real că te întrebi dacă nu cumva la noapte se transformă în Chukie! Din fericire, încă o iubeşte suficient pe Erika. Şi cum încă credem în zâne, nu putem sâ o facem să sufere. Am decis că un nou frate în familie ar face-o extrem de geloasă, şi nu merită, căci i-a fost alături aproape de când s-a născut…
Sperăm să nu-i treacă moşului pe listă încă un bebeluş, căci nu mai rezit să plec în concediu cu o familie atât de extinsă!
ps. Vă mai amintiţi păpuşile de la Arădeanca… cele care plângeau…? Altă viaţă!
A mai trecut un an, şi dacă stau să mă întreb cum, nu ştiu. Ieri parcă era tot Revelion… Iar astăzi mă pregătesc pentru încă unul. Dacă mă uit în oglindă, parcă sunt ceva fire albe în plus. Spatele nu mă mai doare când iau copiii de mână… căci nu trebuie să mă mai aplec! Ciudat, Andrei îmi ajunge la umeri… iar mânuţa Irisucăi nu se mai pierde într-a mea.
A trecut atât de repede, şi a fost atât de plin. Iris a învăţat să scrie. E drept, câteva litere, dar are grijă să însemne tot ce îi aparţine, cu "IRIS". Încă nu spune ea toate sunetele, dar mă uimeşte cu ingeniozitatea şi talentul ei de a răsuci vorba pentru a-şi atinge scopul. Cred că ar fi un bun avocat… dar până atunci cu siguranţă îmi va face câteva şuviţe argintii… Am terminat şi grădiniţa. Am trecut pragul şcolii, şi mi-am reamintit cu nostalgie momentul în care l-am ţinut prima dată în braţe pe Andrei. Parcă a trecut doar o clipă. Şi la acel moment se mai adaugă unul… când m-a chemat cu emoţie… să-mi arate ce ştie el să scrie. Cu bastonaşe tremurate, a scris de mână mama. Cred că sentimentul a fost mai intens decât atunci când a spus-o prima dată…
Am văzut crescând şi cel de-al treilea copil, cum îi spun eu portalului Talente de Năzdrăvani. Emoţiile au fost la fel de multe, parcă acum începea să meargă, iar eu eram acolo, să-l prind de mânuţă să nu cadă. Mi-a adus multe satisfacţii, şi mulţi prieteni. Mai important, nu am fost singură. Mi-au fost alături Editurile Paralela 45, Teora, Gama, Librăria Book-Express, şi nu în cele din urmă Mihai şi Ana de la Jucarii din Lemn. Nu uit nici de Roxana, nici de atmosfera primitoare de la GreenTea, şi nici de cele mai frumoase linguri de lemn pe care le-am văzut. Nu în ultimul rând, ArtBook, care a susţinut din punct de vedere grafic activităţile desfăşurate pe Talente de Năzdrăvani. La mulţi ani tuturor şi un an nou minunat!
2011 sper să fie mai plin, mai bun, mai… altfel. Mai multe surprize, mai mulţi copii cu chef de joacă. Naz şi Ani, de luna aceasta marcă înregistrată oficial la OSIM, le vor fi mereu alături, să-i încurajeze şi să-i înveţe, provocându-i la fiecare pas. Nu ne vom plictisi, şi vom creşte frumos, aşa cum ne-am propus cu ceva timp în urmă.
Sărbători fericite tuturor, şi în special Năzdrăvanilor!
Ne pregătim şi noi, cu emoţie, pentru seara cea mare. Facem ordine la jucării, mai plimbăm un pic aspiratorul, scoatem şi pămătuful de praf. Trebuie să punem foc şi sub oala cu sarmale, să miroasă îmbietor prin casă (e drept că putem deschide şi uşa :), vecinele au fost mai harnice, şi dacă eşti pofticios nu e bine să bântui pe la noi prin bloc…)
Copiii par să uite în fiecare secundă că diseară vine moşul, deşi Iris s-a trezit cu noaptea în cap să facem ordine… Până atunci însă, AMR: 10 ore. Şi profităm de ocazie să împodobim şi brăduţul nostru virtual, alături de Naz şi Ani, care ne-au fost alături şi anul acesta în toate evenimentele organizate pe Talente de Năzdrăvani.
Crăciun fericit tuturor!
… şi în special pentru: Andra, Silvia, Loredana, Pisi, Roxana, Frunzulitele, Adameştii, Felicia, Irinuca, Doina, Văcuţa Verde, Masa pustie, Laura, Sorina, SpoonMan, Maria şi Radu, Carmen, Nicoleta…
Dacă ar fi să găsesc un atribut pentru luna decembrie, acesta ar fi nerăbdare. De dimineaţă până seara copiii nu fac altceva decât să dezbată, să-şi dea cu părerea asupra ceea ce va decide moşul anul acesta. Care moş e mai puţin important, îi luăm în ordine cronologică. Stai şi faci bilanţul, oare.. ai fost suficient de cuminte? Cuminte n-a fost, adică cuminte cu FB, poate un cuminte cu S ar mai merge. Hmm… dacă la bilanţ nu iese bine, atunci trecem la comparaţii cu suriorul. Sigur el-ea e mai obraznic decât mine! Dacă el nu primeşte nimic, atunci eu voi primi ceva. Ceva, acolo, mic, dar să fie ceva!
Cum babă frumoasă şi copil cuminte n-am văzut, nici ai mei nu fac excepţie. Le-am spus că am trimis deja raportul "părinţilor" către moşi, în care am trecut de câte ori m-au supărat, de câte ori au fost obraznici şi neascultători… şi toate bulinele negre pe care le-au primit. Cu faptele bune se pot lăuda singuri, în scrisoarea către ei. Dar eu mă îndoiesc că anul acesta moşii vor fi îngăduitori. Ba ei sunt buni, ne mai şi iartă, aşa, de încurajare! Corect… ce moşi fraieri! Şi aduc mereu jucarii pentru copii! Asta pentru că eu în raport am trecut că, dacă tot primesc ceva, fie şi de încurajare, să fie lucruri utile. Jucarii merită copiii cuminţi… cuminţi cu FB!
Dezbatem problema nuieluşei. Andrei va primi cu siguranţă una. Am cerut una mare şi rezistentă, pe măsura obrăzniciilor. Au fost momente în care ar fi fost singurul obiect din ghete. Dar am ales ca moşul să mai adauge ceva, "de încurajare", plus o scrisoare moralizatoare… cu ameninţări drastice că la anul nu mai vine… Iris e foarte sigură că ea nu va primi o nuieluşă. Dar una mică, de decor, cu fundiţă asortată, tot mă bate gândul să-i pun. O s-o ţinem pe post de bibelou, să ne amintim mereu să fim cuminţi.
Mâine presimt că voi avea o zi liniştită, în care vor încerca să recupereze toate faptele bune de peste an. Casa va sclipi de curăţenie, toate ghetuţele şi cizmuliţele vor fi curăţate. Iar nerăbdarea va pluti în aer… oare vine? când vine? cum intră?
Mă întreb şi eu acum… de ce trebuia să vină duminică spre luni? Că nu apucăm să ne bucurăm de cadouri… dar plecăm în extaz la grădi şi la şcoală.
