Parcul Tei: ultimul loc de joaca al unul copil de 4 ani

Un copil în vârstă de patru ani a murit, luni, după ce a fost atacat de câini maidanezi în Parcul Tei, din Sectorul 2, iar fratele acestuia, de şase ani, a fost muşcat de un picior, dar a reuşit să fugă şi să-şi anunte bunica, au declarat oficiali din Politia Capitalei. (sursa: Mediafax)

Dacă rândurile de mai sus nu v-au indignat, nu v-au făcut să vă uitaţi imediat după copil, nu v-au făcut pielea de găină instant, nu vă obosiţi să citiţi mai jos. Mergeţi voluntar la ong-urile iubitoare de lăbuţe, staţi pe bancă şi spargeţi seminţe la scara blocului, asta după ce aţi umplut cu apă o jumătate tăiată de bidon de plastic, aţi aruncat într-un colţ oasele rămase de la masa de seară şi tocana care s-a stricat după-amiază din cauza căldurii… Dacă consideraţi că patrupedele vagaboande au dreptul la viaţă, nu citiţi mai jos.

Pentru că eu sunt contra. Şi m-am săturat să fiu contra şi să tac. Şi pentru că sunt de acord cu eutanasierea în 7 zile a oricărui patruped fără stăpân. Pentru că nu sunt de acord cu întreţinerea de adăposturi, cu investiţii, în momentul în care raţia zilnică a unui copil din orfelinat nu ajunge nici pentru minimele nevoi. Pentru că am spus acum ceva vreme, pe o reţea de socializare, că sunt de acord cu amendarea celor care hrănesc animalele la scara blocului şi mi-am luat roşii pentru sucul pe 10 ani, am fost acuzată că n-am suflet, că mă mai laud că am site pentru copii, dar nu simt nimic pentru fiarele astea pe patru picioare. Ce legătură au sentimentele pentru copii cu fiarele de pe străzi?!

Vă garantez că am suflet. Pentru că nu pot citi rândurile de mai sus fără să-mi şterg lacrimile. Pentru că nu îmi pot imagina, ca mamă, cum e să-ţi aduni copilul dintr-un tufiş, după ce l-au sfâşiat câinii. Copil care era în parc, la joacă, pe teritoriul lui, teritoriu pentru care eu, ca părinte, plătesc taxe să fie amenajat şi sigur. Pentru că m-am săturat să-mi văd copilul cum tresare la ieşirea din bloc dacă simultan cu deschiderea uşii se ridică şi cele 4 fiare care au scăpat la ultima vizită a hingherilor.

M-am săturat să-mi fie mie frică să-mi iau pantalonii gri, pentru că foşnetul lor scoate patrupedele din minţi, şi trebuie să merg crăcănată până în parcare, ca să nu bat recordul la sprint. M-am săturat să închid fereastra pentru că nu pot dormi din cauza urletelor.

M-am săturat să merg pe lângă bicicletă, pentru că javrele au alergie la pedale în miscare… M-am săturat să mă întrebe lumea ce e cu cicatricele de pe gât şi de pe umeri, căpătate după ce aceleaşi patru javre menţionate mai sus au sărit la mine şi m-au dărâmat cu bicicleta peste un gard… (Ştiţi modelul, cele lăsate cu ţepi de 2cm. Au lipsit câţiva milimetri să nu-mi secţionez carotida, ca să aveţi parte de altă ştire precum cea citată mai sus.)

Eu m-am săturat să-mi fie frică pentru mine, pentru copiii mei… căci nu trăiesc în junglă. Acolo pot accepta ideea de teritoriu invadat, că noi, oamenii, suntem în plus. Nu mai vreau câini pe străzi. Şi ştiu că nu sunt singura.

Eu nu mai vreau să aud că încă un copil a murit sfâşiat de câini!

PS. Îmi rezerv dreptul de a cenzura orice comentariu care depăşeşte limita bunului simţ, fără nicio notificare. Dacă nu sunteţi de acord cu mine, vă puteţi spune politicos punctul de vedere sau vă puteţi abţine. Acest blog este „casa” mea, pentru care plătesc şi muncesc, şi nu voi permite nimănui să mă înjure la mine în casă.

PPS. Acest articol nu se referă la animale de companie, îngrijite corespunzător, cu carnetul de vaccinări la zi, specii non-violente prin definiţie ori kid-friendly.


http://www.petitieonline.com/sustineti_eutanasierea_maidanezilor_neadoptati_in_30_de_zile


Cristina H.

În ordinea importanței de azi: mamă, profesor, bloger. Trei roluri pe care mă străduiesc în fiecare zi să le îndeplinesc mai bine decât ieri.
Cristina H.

Ultimele postari ale lui Cristina H. (vezi toate)

Posted in De-ale casei and tagged , , , , .

22 Comments

  1. Sunt de acord cu tot ce ai spus, as dori eutanasierea tuturor patrupedelor fara stapan, cine isi doreste poate sa si l ia in casa si sa aiba grija de animalul respectiv. Eu am avut ceva incidente cu acesti maidanezi, acum trei ani, cand eram insarcinata cu fetita, eram in ultima luna de sarcina m am trezit cu un caine, cat un vitel de mare, si nu exagerez, cu labele deasupra burtii mele, iar in vara asta Alexandru a patit o si el, mergea repede cu bicicleta, ca majoritatea baietilor, si a fost incoltit de patru caini, norocul nostru a fost ca si atunci ca si acum au intervenit oamenii din fata blocului. Frica a ramas! Am avut noroc!!

    • Eu vara asta cand am vazut in oglinda cat de aproape am fost de stirile protv am lasat de-o parte orice mila, orice intelegere… sunt animale, sunt imprevizibile, sunt dotate cu instinct de supravietuire, traiesc in haita si nu ne putem imparti spatiul, caci nu sunt fiinte rationale.
      Si, din pacate pentru ei, consider ca oamenii au mai multe drepturi in oras decat patrupedele fara stapan.

      Alex sper sa treaca peste moment… desi va fi foarte greu, vorbesc din experienta. Acum vreu 10 ani m-au pus prima data jos niste caini, si inca ma ia cu friguri cand aud pe vreunul maraind.

  2. Mi se pare doar mie, sau tara arde si baba se piaptana? Cred ca ma repet a zecea oara pe ziua de astazi:
    1. Responsabilitatea parintilor unde este? ce cauta copilul de patru ani pe maidanele parcului, departe de bunica si insotit numai de fratele de 6 ani?
    2. Despre copiii ce mor pe trecerea de pietoni, in cazurile de malpraxis, pe santiere neingradite corespuzator si nesemnalizate etc etc de ce nu se ingrijeste atata presa? Poate pentru ca responsabili directi ar fi… [ghici!] alti oameni?
    3. Sa nu uitam ca primariile au primi fonduri substantiale pentru a se ocupa de problema cainilor si au aruncat banii pe fereastra
    4. Cruzimea nu scuza cruzimea si nici agresiunea nu scuza agresiunea
    5. [dar nu ultima] asta este stire, oameni buni???? Asta este o incercare absolut deplorabila de a atrage atentia de la probleme extrem de serioase si de grave [de exemplu prostele Rosia Montana] Este ceea ce in PR, media etc etc se numeste „tinta falsa”

    • Daca te repeti a zecea oara, sper ca nu ai dat si copy/paste.

      Iti raspund la toate.

      Nu e treaba mea unde era bunica. Problema ei de constiinta daca 5 minute nu s-a uitat in directia corecta.
      De ce erau caini in parc? De ce parcul nu e ingradit? De ce orice animal liber nu e prins imediat? De ce avem haite de caini pe strazi?

      Ridici alte probleme care sunt de competenta procurorilor. Cea a cainilor e de competenta primariei.
      M-am uitat pe harta, cauta pe google maps, parcul Tei si maidanul, una langa alta. As pune pariu ca copilul a fost tarat acolo, ca orice animal, care, dupa ce a vanat, isi duce prada la adapost.

      Da, de acord si cu Rosia Montana. Dar nu cred a pus nimeni un copil in dintii cainilor pentru a distrage atentia.

      La 4 ai dreptate, dar poti muri cu ea in brate. Ii prefer pe toti morti, la 7 zile dupa ce nimeni nu ii adopta, decat sa mai trec vreodata prin ce-am trecut (de trei ori deja), ori sa mai aud de vreun copil mort.

      Btw, ai simtit vreodata coltii unui caine? Ai fost vreodata pusa jos de o haita? Habar n-ai ce sentimente ti se nasc in momentele alea! Si sa vezi ce justificari gasesti pentru punctul patru…

    • Nu imi place sa imi compar tara cu alte locuri din „Occident”, dar in cazul acesta cred ca ar fi relevant. Cred ca problemele de genul acesta sunt mult mai bine administrate in alte tari iar eutanasiera, alaturi de alte masuri, este folosita acolo unde este necesar. Imi permit sa vorbesc pentru ca am avut ocazia sa locuiesc in mai multe locuri.
      Da, problema patrupedelor este numai una dintre ele , in ceea ce priveste siguranta noastra( asa cum ai mentionat si tu) , dar existenta altor probleme nu este un argument pentru a nu lua masuri impotriva acesteia. Dupa parerea mea, aceasta, ca si celalte mentionate de tine, desigur, sunt probleme extrem de serioase (care nu implica, in orice caz, nimic adorabil).

    • Pacat ca au interzis eutanasierea. Chiar sunt curioasa ce se va intampla cu cele 6 fiare ucigase, dupa cele 2 saptamani de „evaluare”.

      Referitor la alte probleme, si acolo s-a scos, din pacate, pedeapsa cu moartea… in unele cazuri poate trebuia pastrata.

    • Draga Trandafira,
      Esti om? Singurul indiciu catre raspunsul pozitiv este ca ai scris aici… Ai copii? Stii ce se intampla intr-o secunda? Te-ai uitat intr-o parte si a disparut copilul de langa tine, caci sunt copii si au energie si ei cred ca sunt in siguranta in parc… si nu se feresc de caini, caci marii iubitori de animale, „marile suflete” ne explica tuturor cat de draguti sunt si cat de destepti. E-adevarat, caci stiu sa supravietuiasca, avand instinctul primar.
      Cat despre banii primiti de primarie, stiti cine pune piedici actiunilor impotriva cainilor vagabonzi? „Marile suflete”, care, cu seninatate, spun ca nu este vina cainilor… Si au dreptate, caci vina apartine voua, celor ce-i luati in custodie si le dati drumul pe strada ca, destepti cum sunt, va rod mobila sau pantofii.
      DA! Primaria e vinovata ca nu-i baga la puscarie sau nu-i amendeaza substantial pe cei ce se impotrivesc hingherilor si pe cei care lasa pe strada orice caine fara lesa! Si pe cei care-i hranesc!
      Condoleante familiei lui Ionut! Dea Domnul ca el sa fi fost ultima victima a „marilor suflete”!
      Iar voi, dragi iubitori, mutati-va in jungla! Acolo veti avea parte de ceea ce doriti, fara a fi ingraditi de lege!

  3. Incep prin a mentiona ca am un caine, metis, rasa de talie mica, gasit pe strada si ingrijit de atunci, acum are un an. deci n-am nimic cu animalele, in cazul de fata cu cainii.
    Acum cativa ani am fost muscat de un caine maidanez, in sectorul 6, in fata unui bloc, ziua in amiaza mare, fara ca eu sa-l fi provocat cu ceva. Pur si simplu am simtit coltii cand mi-au strapuns gamba, m-a atacat pe la spate, fara sa latre, deci din acel moment am fost pentru eutanasierea cainilor, nu neaparat a tuturor cainilor fara stapan, dar mai ales a celor care dau cea mai mica dovada de agresivitate.
    Am mai auzit pareri de genul: „Isi proteja teritoriul” sau „Instinctul de supravietuire”. Care teritoriu!? Ultima oara cand am verificat orasul era locuit de oameni, nu de animale care se lupta pentru teritoriu. Si care instinct de supravietuire!? Cand ataci neprovocat nu mai este vorba de instinct, si daca tot vorbim de supravietuire, oare cum a evoluat rasa umana de-a lungul timpului? A supravietuit atacurilor, deci se presupune ca daca un caine, sau orice alta fiara ma ataca e „care pe care”. Si in situatia data prefer sa fiu eu cel care supravietuieste.

    • Primele doua dati nici eu nu i-am provocat. A treia oara mea culpa, cine m-a pus sa merg pe bicla pana la scara blocului? Nu?
      Din pacate nimeni nu cred ca e asa tampit sa intarate o haita de caini. Doar ca… ataca. Motivele lor, problemele noastre :(.

  4. Problema câinilor comunitari este mai complicata decât pare. S-a ajuns aici datorita lipsei de educatie a oamenilor, care considera normal sa dea drumul pe strada puilor fatati de propriile patrupede, în loc sa le sterilizeze. Odata ajunsi în strada. formeaza haite care ataca de foame sau din motive de teritorialitate tot ce misca sau tot ce considera ei ca ar fi o prada usoara.
    Doar sterilizarea acestor animale si lasarea lor în libertate nu este suficienta. Ei vor ataca de foame, daca nu din alte motive. Autoritatile ridica din umeri în faaa acestei probleme, care este exclusiv PROBLEMA LOR! Campaniile lor trebuie sa vizeze atât educarea oamenilor, cât si rezolvarea problemei existente. Asa este, toti platim taxe, uneori chiar foarte mari, ca sa traim în siguranta, în liniste, într-un oras curat. Ceea ce ni se ofera este însa doar un simulacru de siguranta, liniste, curatenie.
    Sunt mama si iubitor de animale. Dar eu daca vreau sa cresc un animal, îl cresc în propria curte, nu la cotul strazii. Ma revolt când vad animale abandonate de stapâni iresponsabili, care nu înteleg ca a avea un câine sau o pisica înseamna un „mariaj” pe aproape 20 de ani.
    Sunt de acord sa fie strânsi de pe strazi, doar ca eu sustin ca pentru a reusi sa dai în adoptie un catel, e nevoie de ceva mai mult de sapte zile. Si sub nici o forma nu accept adoptia „la coltul strazii”. Între dreptul la viata al unui catel si dreptul la viata al omului sunt obligata sa accept viata omului.

    • Eu mi-as dori un catel. Dar nu am curte, nu am timp, nu vreau sa-l las singur acasa. Asa ca mi-am luat hamster. Si ai dreptate, sa te angajezi pe 20 de ani este mai mult decat un moft din categoria „vrea copilul catel”.

      Parerea mea e ca sunt caini pe care nu ii va adopta nimeni indiferent de cate zile ii tii in adapost. Nimeni nu va adopta un caine mare, si nici adult… te gandesti la tine in primul rand, daca devine violent, daca ceva nu-i convine, cul il mai dresezi… Asa ca sanse au cei mici si simpatici.

  5. Buna
    Referitor la responsabilitatea parintilor, as vrea sa spun ca nu e normal sa nu poti lasa 2 copii sa plece de langa tine pentru cateva minute, intr-un parc, deci nu pe o strada circulata de masini, de frica ca ti-l va sfasia un caine. Nici nu e normal sa gandesti, nu pot lasa sa plece copii de langa mine ca ii poate musca un caine, si asta intr-o capitala (nu zic europeana, zic doar capitala unei tari, care nu e asezata langa o padure). Sunt convinsa ca bunica aceea se va invinovati toata viata, dar sa fim seriosi, credeti ca o batrana se poate pune cu o haita de caini? Si nu in ultimul timp, sa ne gandim cum am reactiona, daca copilul respectiv ar fi al nostru, sau un membru iubit al familiei noastre. Si nu, nu cainii sunt de vina ci oamenii, si nu ma refer doa la autoritati, ma refer la acei „buni samariteni” care dau de mancare cainilor in parcare, la acei buni samariteni care uita sa stranga dupa ce lasa toate laturile in urma lor, sub pretextul ca sunt niste iubitori de animale. Eu imi iubesc cainele si nu il las pe strada, il deparazitez si strang prin curte dupa el, ca stiti, cainii mai fac si mizerie. Nu mai discutam de focarele de mizerie care sunt acesti caini: capuse, purici, viermi intestinali care fac oua eliminate prin fecale, pe care, fara sa vrei, le iei pe pantofi si le duci chiar si in casa. Deci, Cristina, si eu sunt de acord cu tine, cainii fara stapan nu au ce cauta pe strada, iar daca ma intrebati pe mine, nu cred ca trebuie sa ne preocupe prea mult omenia in modul in care dispar, nu cred ca poti face o comparatie intre un om si un animal, important este sa nu mai fie pe strada. Si nici eu nu sunt de acord cu acele adapostrui care strang 100 de caini, sunt finantate de la primarie, daca le vizitezi sunt super murdare, iar dupa 3 luni incep sa planga ca nu au bani si vai, haideti sa strangem bani sa dam de mancare la caini.

    • Multumesc, Cristina!
      Eu sper ca bunica sa treaca peste acest cumplit moment al vietii ei. Am citit mult ieri, prin diverse locuri, ea e cea acuzata, pusa la zid, si toti se grabesc sa puna mana pe piatra. Ca de ce nu era mai sprintena, de ce n-a tinut copiii legati de banca, de ce i-a scapat din ochi…

      Bunica s-a dus cu copiii in parc pentru ca probabil tatal (nu am auzit nimic de mama, avea probabil grija singur de copii) nu lucreaza pe un salariu excelent si e singura care poate sta cu copiii pe timpul vacantei. Marea majoritate a parintilor nu-si permit scoli de vara si tabere, si zici ca l-ai prins pe dumnezeu de un picior cand ai un bunic aproape in vacante. Si asa cum reusea, s-a dus in parc.

      Cine are doi copii, stie… joaca impreuna, un v-ati-ascunselea in parc, orice, e mai amuzant decat orice joc in casa sau pe topogan. Faptul ca au disparut 5 minute, intr-un parc, nu ar trebui sa insemne o tragedie. Daca bunica a ramas pe loc, pentru ca copii sa o gaseasca la intoarcere, mi se pare decizia corecta. Asa le-am explicat si eu alor mei, daca cumva ne ratacim, te intorci pe acelasi drum in ultimul loc unde am stat de vorba.
      Dar, ceea ce nu stiu cei care nu au fost niciodata atacati de caini, e ca nu poti face absolut nimic. Cu unu poate reusesti, dar cu 6… nu ai nicio sansa. Nu ar fi avut timp nici sa sune la 112, nici sa-l ajute.

      Eu nu stiu nici acum cand m-au atacat. Treceam de patru ani prin acel loc, mereu fara probleme. Si totusi, in ziua aceea, m-am trezit culcata, cu un caine de mana, unul de picior si restul latrand in jur. Norocul meu ca era iarna, nu au patrus cu dintii prin piele. Stiu doar ca am paralizat, si printr-o alta minune, s-au retras. Habar n-am cum am ajuns acasa, daca m-a ajutat cineva, dar cateva zile n-am fost om.

      Ultima data acum am ajuns in casa cu sange siroind pe gat. Si ma gandeam ca am fost norocoasa ca s-au multumit sa ma darame de pe bicla, si n-au stat sa ma adulmece. Daca simteau mirosul de sange??

      Mi-am invatat copiii sa nu puna maina pe cainii vagabonzi, sa nu-i bage in seama. Sunt, in primul rand, murdari. Apoi celelalte. Andrei a cazut in extrema, ii evita pe toti, fara exceptie. Iris adora catelul cumnatei mele, cu care ar dormi in pat daca ar putea, catelul de la bunici, catelul vecinei… Dar altfel nu pune mana.

      Da, din pacate nu mai avem timp sa ne gandim cum rezolvam problema. Doar ca trebuie rezolvata.

  6. Si crede-ma Trandafira, pentru mine, moartea unui copil muscat de caine cand se plimba cu bunica intr-un parc, in capitala unei tari, care nu e asezata langa padure (tot subliniez acest lucru pentru ca, asa cum a zis si Cristina mai sus, nu le-am ocupat un teritoriu, ei sunt pe teritoriul nostru) este foarte importanta.

  7. Pe langa cainii de pe strazi ne mai confruntam si cu cei din ograda institutiilor publice, ca de exemplu scolile, institutii in care patrupedele sunt ocrotite cu mare tam tam de diferite persoane iar elevii sunt uneori incurajati sa hraneasca animalele. Imi este imposibil sa inteleg cum conducerile scolilor nu realizeaza pericolul la care ii expun pe copilasi, cum parintii nu sesizeaza acest fapt in sedintele cu parintii.Intamplarea din parcul Tei este una extrem de regretabila, doresc putere familiei sa treaca peste aceste cumplite evenimente. Iar iubitorii de animale ar face bine sa fie iubitori cu fapta nu cu vorba, daca va sunt dragi luati-i acasa.

    Spunea cineva de ,,ratia,, copiilor institutionalizati , acestia sunt cu adevarat cei care primesc printre degete doar 6 lei pe zi…

    • andreea, citeam ieri ca in momentul de fata ASPA se agita sa adune cainii din zona scolilor si gradinitelor, asa ca, daca aveti concret probleme, cred ca aveti si sanse reale sa scapati de ei.

      iubitorii de animale se pare ca sunt autorii acestei crime. cainele ucigas era castrat, cipat, si infiat de fundatia Caleidoscop.
      nici nu mai e nevoie de comentarii…

  8. Sunt mama unui copil de 2 ani dar sunt si iubitoare de animale.Insa in momentul de fata, situatia a scapat de sub control.Am ajuns sa avem de ales intre viata noastra si viata cainilor?

  9. Cand esti sub atac, ataci si tu inapoi. De ce? Pentru ca e care pe care. E vorba de cine supravietuieste si cine va fi cel invins. E oribil ce s-a intamplat, si faptul ca nu se iau masuri, e gretos si umilitor pentru ORICE parinte care isi iubeste copilul. Daca nu iti pasa de ce a patit acel copil, inseamna ca nu iti pasa nici daca ar fi fost copilul tau!

  10. E f trist ceea ce sa intamplat…de ex in judetul Timis, in unele sate (Costeiu, Tipari, Balint) diminetile, vin masini care descarca vreo 5-6-7 caini pe strada, asa ca pe o marfa. Masina pleaca, dar cainii raman…si nui consuma nimeni…toata lumea stie dar toti se prefac ca nu stiu nimic.

  11. oamenii bunii, cum sa omoram bietele animalee , copilul acela a murit fiindca ia i-a facut ceva cainelui ,, un catel nu te musca aiurea, doar daca te iei de el te musca, asa ca hai sa fim seriosii , in alte tarii nu sunt pui de catei pe strada ,, pentru ca au adaposturii ,, la noi sau s-au platit pentru adaposturii dar nu sau facut nimikc ,,, e de vina basescu si restul din parlamentul ala nenorocit …. hai sa oprim aceasta eutanasiere ….avetii suflet ?

    • Avem si suflet, si cap. Ti-am corectat textul, esti pe langa rau cu limba romana, poate n-ar strica sa stai mai mult pe la scoala decat salvand cainii.
      Probabil copilul a vrut sa-l ia in brate, dar, ghinion, l-a nimerit la pranz, la ora mesei… nu?

      Cainii nu au ce cauta pe strada. Iar daca nu sunt suficienti iubitori sa-i adopte, vom proceda si noi ca in tarile civilizate, unde sunt eutanasiati la expirarea perioadei de asteptare. Civilizat, fara dureri. Daca nu dispar din strada, oamenii isi vor face ei dreptate, in cel mai crud mod cu putinta. Asa ca da, eutanasia e o ultima solutie, dar civilizata.

      Cand vom incepe oare ca popor sa rezolvam intai problemele, apoi sa pedepsim vinovatii?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Am fost informat că datele de identificare furnizate în adăugarea acestui comentariu sunt stocate în baza de date a blogului pentru a primi informațiile/comentariile nou apărute. În cazul în care nu mai doresc acest lucru, mă pot dezabona folosind linkurile din mailurile primite. De asemenea, pot cere ștergerea de pe site a informațiilor ce pot duce la identificarea mea, printr-un mesaj scris.


Pentru păstrarea aninomatului, folosiți un pseudonim și o adresă de mail inventată, precum a@a.a.



CabinaFotoSunt.eu - Distractie la evenimente