Tag Archives: desen

Retrospectiva saptamanii

Săptămâna trecută Năzdrăvanii au făcut un efort de imaginaţie, şi s-au desenat aşa cum se văd ei peste câţiva ani buni. Unii au fost previzibili, alţii… au lăsat părinţii cu gura căscată. Unii sunt nehotărâţi… alţii… au răspuns pe nerăsuflate ce-şi doresc.

Eu, cand voi fi mare...
Eu vreau să mă fac sirenă.

Eu, cand voi fi mare...
Eu vreau să devin pilot de raliuri. Am creastă verd şi un mare trofeu câştigat. În desen se văd şi două cauciucuri şi maşina mea, un Ford GT.

Eu, cand voi fi mare...
Cand voi creste mare vreau sa devin inginer constructor, ca sa construiesc locuinte pentru oameni.

Eu, cand voi fi mare...

Eu, cand voi fi mare...
Eu vreau să devin balerină.

Eu, cand voi fi mare...
Eu vreau să devin fotomodel.

Eu, cand voi fi mare...
Aş vrea să fiu poliţistă, dar mai bine prezint moda.

Eu, cand voi fi mare...
Eu, poliţistă.

Şi dacă săptămâna trecută am avut o probă uşoară, de desen, pentru săptămâna aceasta am pregătit una mai dificilă: un colaj, pe tema "Vara"

Spor la lucru!

Tot prin Sinaia…

În continuarea subiectului de ieri, avem un desen, realizat de Andrei. Cam ce i-a rămas lui în minte după excursie, o realizare pe hârtie a scurtului traseu de la cota 1400.

De la parcare, semn pentru zonă de urşi. Şi semn pentru telecabină. Deşi nici nu am vorbit de Schitul Sfânta Ana, m-a uimit să-l văd pe desen. Am întrebat ce-i cu el… Cum, n-ai văzut? Era un indicator pe unde am parcat noi… Ok, ne-am lămurit. Traseele de sus merg spre cabana Omu. Avem telecabină, avem telescaun.

Dar cel mai mult mi-a plăcut comentariul "Drum cu pietre, de mers cu maşina 4×4". Şi restul legendei de pe margine… Mai avem de învăţat că despărţirea în silabe se foloseşte şi în scris, nu e doar un exerciţiu la grădiniţa…

Trasee la Sinaia

Retrospectiva saptamanii

Săptămâna trecută Năzdrăvanii au modelat şi pictat mărgele din pastă ceramică. Cerinţa a fost un pic mai greu de realizat, în primul rând pentru că trebuia procurat materialul necesar. Până la urmă s-au descurcat, ba chiat au improvizat atunci când nu au avut lut la dispoziţie. S-au străduit, atât cât le permite vârsta, să le decoreze. Mie mi se par minunate, mai ales când mă gândesc cât au muncit la ele.

Am privit cu plăcere creaţiile fetiţelor, care, cu cât sunt mai mari, cu atât sunt mai atente şi mai silitoare. Am admirat şi inventivitatea, în cazul spiralelor realizate de Petra.

Dar vă invităm la stand, să alegeţi un colier potrivit.

Margele modelate din pasta ceramica si pictate Mărgele cu floricele şi sclipici. Cea roşie lunguiaţă are o steluţă imprimată..

Margele modelate din pasta ceramica si pictatePrima mărgică reprezintă Pământul, iar pata galbenă este deşetul Gobi. Cealaltă este Saturn, are inel. Celelalte sunt doar pictate.

Margele modelate din pasta ceramica si pictate
Margelele mele sunt facute din coca de faina de grau foarte sarata si mai tare.

Margele modelate din pasta ceramica si pictate Spiralele au fost facute dintr-un carnacior lung, infasurat in jurul unui pai. Tot cu paiul am dat si gaurile. Este o bijuterie la moda

Margele modelate din pasta ceramica si pictate

Margele modelate din pasta ceramica si pictateŞiragul Adelei este pictat în două culori: galben – soarele şi razele lui şi albastru – cerul senin şi marea.

Margele modelate din pasta ceramica si pictate

Şi pentru că au avut deja două probe dificile, săptămâna viitoare îi aşteaptă una mai uşoară, o probă de desen. Cu creioane sau carioci, trebuie să reprezinte ocupaţia unuia dintre părinţi. Iar dacă nu ştiau încă cu ce se ocupă mama sau tata, este timpul să afle, sau să faca o vizită la locul de munca…

Spor la desenat!

Detaliile probei

 

Retrospectiva saptamanii

A mai trecut o săptămână, s-a mai încheiat un concurs. Iar proba din cât se pare le-a fost pe plac copiilor. Şi mie!

Suficiente idei, îmi place că nu s-au repetat. E drept că fetiţele s-au dus spre zâne, prinţese, prinţi, iar băieţeii au fost ceva mai practici. Iris a fost cam îmbufnată, de ce doar o singură mânuţa? De ce trebuie să aleagă ea doar cinci personaje? A mai strecurat unul… răzvrătita mică.

Abia aştept proba de colaj care o va completa pe aceasta. 😉 Dar să mai avem răbdare…

Iată creaţiile:

Desen, Personajele din palma meaSunt prinţese, Aurora, Filip, Cenuşăreasa, Albă ca Zăpada şi pe degetul mare prinţul ei.

Desen, Personajele din palma meaSunt doi pompieri, pe degetul mic şi cel mare. Şi trei băieţi şmecheri.

Desen, Personajele din palma mea

Desen, Personajele din palma mea– degetul mare: un iepuraş cu buzunare,
– arătătorul: surioara lui, Maria (chiar are papucei galbeni),
– mijlociul: bunicul (are cravată, dar păr nu prea are, ca şi în realitate),
– inelarul: un pitic,
– degetul mic: Albă-ca-Zapada.

Desen, Personajele din palma mea

Desen, Personajele din palma meaDe la stanga la dreapta: Theo, Doctorul ei, mami, tati si o prietena micuta..

Desen, Personajele din palma meaPersonajele din povestea "Frumoasa din padurea adormita": printesa Aurora, printul Filip si cele trei zane care au grija de printesa.

Desen, Personajele din palma mea

Desen, Personajele din palma meaO fetiţă care merge la o petrecere, un băieţel care o însoţeşte, un marinar care ne salută, o cântăreaţă roşcată şi un omuleţ din nord, mai friguros…

Participanţii, transformaţi acum în membri ai juriului, deliberează. Se acceptă şi observatori, conform condiţiilor specificate în regulament.

Detaliile probei

Personajele din palma mea

Personajele din palma mea

Săptămâna aceasta am pregătit pentru Năzdrăvani o probă de desen. Şi nu orice desen… avem o probă specială. Ideea iniţială presupunea construcţia unor păpuşi pentru un teatru de degeţele. Nu am abandonat-o, dar m-am gândit că unii sunt la bunici, alţii la mare, şi probabil ar fi cam greu de realizat. Am rămas aşadar la desen.

Am încropit un model, să fiu sigură că vor înţelege corect ce au de făcut. Îşi vor desena mânuţa stângă şi apoi vor aşeza pe fiecare deget un personaj. Mama, tata sau bunicul, un coşar, un doctor sau un pompier, copiii pot alege singurei ce vor desena.

Eu sper doar să fie amuzantă pentru ei, dar şi pentru noi, cei care le vom admira creaţiile de pe margine.

Detaliile probei

De la noi, din gradinita…

A început concurenţa între ai mei pitici… cum adică, numai creaţiile Irisucăi îmi plac?! Păi… dacă pe ale lui nu le-am recuperat încă…

Aşa că mi-am dat silinţa şi am răsfoit caietele de lucru, în speranţa că voi găsi ceva. Şi am găsit un desen simpatic, pe care l-am scanat. Hi hi, o idee bună de semne grafice pe pătrăţele… fulgi de nea.

În schimb, mi-a atras atenţia un exerciţiu… "Întreabă, caută pe internet sau în diferite cărti şi află care este componenţa şi modul de aşezare pe instrumente într-o orchestră simfonică. Desenează sau decupează şi lipeşte imagini. Prezintă colegilor tăi lucrarea." Nu ştiu sincer dacă e în programă sau nu. Dar din vaga mea cultură muzicală, sunt aproape sigură ca tipurile de instrumente, precum şi aşezarea în orchestră se învăţau pe la clasa a cincea… a şasea… s-a decalat oare chiar atât de mult programa?!

Apoi… să iau pe rând: "întreabă"… şanse puţine, eu am o vagă idee ce e cu viorile, cu triunghiul şi încă vreo câteva. Poate la grădi ştie doamna mai bine. "Caută pe internet"… aaa, trebuie sa ştie încă de la grădi ce e cu google, goagle, gugle… nu doar să deseneze sau să se joace… şi să aibă în clasă un PC (n-aveau) cu conexiune la net (stiu însă grădi care au). "Caută in diferite cărţi"… cărţi despre ce? sau de unde să le ia? sau daca prin absurd se duce la o bibliotecă, ce să întrebe?

Uneori am impresia că în repezeala cu care vrem să ne trăim viaţa, alergând de colo-colo şi uitând să ne mai oprim, să respirăm, am uitat să avem răbdare şi să lăsăm copiii să crească încet. Ne pricepem de minune să-i bombardăm cu informaţie, dar uităm să numărăm câţi copii sunt în clasă, şi care este modul în care ar trebui să se lucreze… Apoi ne mirăm că sunt neatenţi, superficiali şi dezinteresaţi… oftăm şi sperăm… la ce?!

Irisuca si desenele ei pe patratele

Proba sptămânii trecute a fost foarte grea pentru grupa mică a Năzdrăvanilor. Irisuca e conştiincioasă, şi chiar vrea să participe. Dar desen pe pătrăţele a fost dificil de realizat.

Am trecut prin prima fază, explicat cerinţele, realizat modele, părea că a înţeles. Dar cariocile nu voiau şi pace să se lase mânuite pe linia pătrăţelelor. Primul desen l-a făcut singură, în acelaşi timp cu Andrei. A început bine, şi a terminat cum a dorit ea, cu norişori zâmbitori şi o caracatiţă veselă. A încercat un parc de distracţii, caracatiţa e o învârtitoare uriaşă, şi se văr acolo şi două legănuţe.

Desen pe patratele

A fost foarte supărată că desenul nu a fost "aprobat" şi a luat-o de la capăt…

Desen pe patratele

Dar tot n-a ieşit…

A treia oară a vrut un acvariu. Am desenat modele de peşti şi plante, dar nici de data aceasta nu a reuşit. Un castel albastru, diform… câţiva peşti ce aduc mai mult a torpile… un peşte lanternă (nu înţeleg de ce hidoşenia asta are priză la copii!). Plantele aduc cât de cât, dar tot sunt departe de pătrăţele.

Desen pe patratele

După desenul cu acvariul am luat o pauză lungă, în care nu ştiam dacă să-i mai cer sau nu să realizeze cerinţa. Au început să sosească desenele celorlalţi copii… şi a tot insistat, că vrea şi ea. Am schimbat scenariul, facem ceva "simplu". Doar floricele şi fluturaşi, iar pentru fluturi ne-am inspirat de la Andra. Am ajutat-o, recunosc, cu punctele ce trebuie unite, la culori, modele şi amplasamente a avut libertate totală. Ce fericită a fost la final, că a reuşit să termine şi ea, şi să participe!

Desene pe patratele

Detaliile probei

 

Desenele noaste colturoase

Săptămâna trecuta am avut o altfel de probă de desen. Copiii au avut ca temă realizarea unui desen pe pătrăţele, după un model abia schiţat, dar care nu le impunea elemente. Fiecare a fost liber să deseneze ceea ce a dorit, cu respectarea singurei reguli: desenul trebuia să fie realizat pe marginile pătrăţelelor.

S-au descurcat aş zice eu binişor. Cele trei şcolăriţe au dovedit că foaia de matematică nu le este străină, şi desenele lor se detaşează de celelalte din expoziţie. Am văzut cu această ocazie că ar fi arătat mult mai drăguţ dacă îi lăsam să le coloreze, dar… regula e regulă, chiar dacă a fost încălcată. Năzdrăvanii de la grădiniţă, chiar dacă au mai lucrat sau nu acest tip de exerciţiu, s-au prezentat onorabil. Chiar şi grupa mică, cu chiu cu vai, a reuşit să rezolve tema.

Dar iată creaţiile, cu menţiunea că, până joi, 24.06, orice copil le poate acorda note (este suficient un comentariul la acest subiect):

Desene pe patratele

Desene pe patratele
Avem o căsuţă, avem şi maşină, un câmp de lalele, fluturaşi şi nori. Apoi, pentru că ne este dor de mare am pus-o pe hârtie. Şi-am desenat şi două bărcute, una mai mică şi una mai mare, bineînţeles cu steagul României.
În mare sunt peştişori, iar pe apă pluteşte o răţuşcă.

Desene pe patratele

Desene pe patratele

Desene pe patratele

Desene pe patratele
Micuţa Sirenă şi prietenii ei.

Desene pe patratele

Desene pe patratele

 

Detaliile probei

Cum ne-am jucat noi cu creta pe asfalt…

Săptămâna trecută Năzdrăvanii au avut o probă nouă, desen pe asfalt cu cretă colorată. Cum în timpul săptămânii au fost la bunici, am lasat pentru weekend rezolvarea temei… însă a apărut o mare problemă. Cretă aveam, voinţă aveam, timp aveam, dar… uliţa de la ţară este pietruită. Salvarea a venit de la primărie, care a asfaltat totuşi uliţa principală din sat. Aşa că ne-am luat cutia cu cretă şi aparatul foto şi-am plecat frumuşel să desenăm.

Îmi pare rău că n-am fotografiat şi feţele trecătorilor, oameni cu treabă, care îşi aduceau vacile de pe islaz, şi care se uitau nedumeriţi cum "alţii" altă treabă n-au la ora aia, decât să stea în mijlocul drumului şi să încurce circulaţia la ceas de seară.

Dar noi ne-am văzut de ale noastre… ne-am delimitat careurile pe o singură bandă, mai lipsea să ne punem un triunghi reflectorizant cu semn de "ocolire" pentru cele vreo 5 masini, 3 scutere şi o căruţă care ne-au depăşit.

Copiii au fot mai mult decât încântaţi, şi s-au pus serios pe treabă. Atât de serios că nu mai terminau, şi-mi era teamă că apune soarele şi nu apucăm să facem poze…

Desene cu creta pe asfalt

Desenul lui Andrei este o ilustrată din Alpi. L-am fotografiat pe bucăţi, să se vadă mai bine. Dar iată descrierile:

În stânga, o stâncă mare verde. Apoi nişte corturi cam transparente. că li se vede scheletul. Chiar strâmbe, dar eu zic că a desenat destul de bine prismele. nu ma aşteptam deloc să surprindă atât de bine corpul în spaţiu. Jos sunt doi brazi şi câteva floricele. Sus este un râu, şi peste râu un pod.

Desene cu creta pe asfalt

Cele cinci corturi erau lângă o cabană. Sus, deasupra râului, este un baraj mic. Coşul de fum apucase să-l încline, dar am făcut teorie, că nu pică, şi sper la viitoarele desene să-l facă drept. Lângă cabană, steagul Elveţiei, ca nu cumva să existe dubii privind locaţia.

Desene cu creta pe asfalt

Alpii. Ca-n reclamă, înalţi, ascuţiţi, şi cu zăpadă în vârf. Crucile cred că le-a pus sub inspiraţia Caraimanului…Pe munţi, copaci. Deh, cum e cu flora alpină la altitudini mari încă n-am discutat, şi nici cum pădurile de foioase se cam termină devreme, urmează conifere şi apoi vegetaţie măruntă. Între munţi, apeducte şi viaducte. N-am prea înţeles de ce trebuie să se apropie munţii unul de celălalt…

Desene cu creta pe asfalt

Un soare zâmbitor. Doar e vară, nu? Cer senin, cu doi nori mici. Că doar nu stă să plouă… Şi pe munte, o cascadă mică. Apa se varsă apoi în râul de la poalele munţilor.

Desene cu creta pe asfalt

Irisuca e cu teoria. Eu lucrez mult, şi iese foarte frumos, mult mai frumos ca la Andrei! E drept, a bibilit la desen de ne plicitisisem, apusese soarele cand am zis că nu mai rezistăm, să-l termine si gata…

A început cu norii. Mai simpli, că aşa ştie ea. Iar pe cer, habar n-am ce căuta, un pui de găină care zboară. Am lămurit noi că în general găinile nu zboară, iar puişorii niciatât. Nu mai adăugăm că nu sunt atât de mari… dar ei i-a plăcut să-l deseneze. Eu am rămas doar cu gura căscată cât de bine i-a ieşit. Chestiile albastre diforme sunt delfini. Mulţi. Sar şi înoată grăbiţi spre casă, căci se apropie nişte rechini răi.

Desene cu creta pe asfalt

Şi cum din orice desen nu poate lipsi o prinţesă, a apărut Ariel. Coada verde, lipseşte corpul, dar e Ariel cu siguranţă. Lângă ea, nu se vede decât coada, este sora ei cu coada albastră.

Desene cu creta pe asfalt

Aici se vede casa delfinilor. Nu ştiu cum încap toţi acolo, probabil e doar intrarea. Şi încă câţiva delfini…

Desene cu creta pe asfalt

Şi un soare. Chiar dacă nu i se vede foarte bine zâmbetul, îmi plac razele, alternate, una mică, una mare…

Desene cu creta pe asfalt

Atât de la noi. O probă pe care au trecut-o cu brio.

Andrei si desenul lui pe patratele

Ne-am chinuit un pic cu noua probă a săptămânii. A se înţelege că lucrul la Andrei a început cu o sumedenie de proteste din categoria… altă idee mai urâtă n-ai găsit? ce e concursul asta aşa greu? eu m-am săturat, vreau mai simplu!

S-a apucat de desenat, după modelul pe care aseară l-am realizat împreună. Modelul avea o mulţime de elemente, el putea să-şi aleagă ce doreşte. Dar… a colorat desenul. În schimb sunt mulţumită că acoperişul are un coş vertical, nu oblic. Ar mai fi streaşina la casă, unde mai e de lucru… Şi mărul cu fructe de lângă casă este ok, a reuşit să nu treacă cu carioca verde peste "mere".

Desenul lui Andrei

Şi cum trebuia să fie un desen de contur, a fost nevoie să o ia de la capăt, şi să mai deseneze unul… tragedie curată, dar l-am auzit… aaa, de data asta e mai simplu, le fac mai repede!

Şi a avut dreptate. S-a descurcat, şi nici liniile nu au ieşit aşa strâmbe cum mă aşteptam…

Desenul lui Andrei

Proba acestei săptămâni