Delta Dunării era pe lista mea de mult-mult timp. Însă cu o toleranță scăzută la țânțari, am amânat momentul. Apoi s-a născut Iris, care pe la doi ani mi-a făcut o frumusețe de reacție la mușcăturile de insecte, încât Delta s-a transformat într-un ideal de atins, undeva, cândva…
Anul acesta însă am hotărât să riscăm, și cum nu puteam să ne aruncăm „în valuri”, așa, din prima, am zis să mergem până la Murighiol, unde se ajunge cu mașina, apoi să vedem cum rezistăm o noapte, o scurtă excursie cu barca, și să tragem linie… Din prima am hotărât că vom merge cu cortul. Planurile de vacanță erau mult mai complexe, și cazările nu intrau deloc în buget. Prietenii ne spuneau că musai cazare cu aer condiționat, și plase de țânțari. Noi am ales cortul, și un camping găsit pe net, cu recomandări bune.
Ajunși în Murighiol am constatat că sunt campinguri o sumedenie, dar – inspirație poate – am hotărât să ne urmăm prima alegere: campingul „la Dan Pescarul”, cu varianta în engleză, scrisă pe banner 🙂 „Dan the Fisherman”. Pozele arătau bine, recomandările la fel, iar când am oprit la poartă am simțit că am ales corect.
Curtea era aproape goală, două autorulote străine, un gazon aproape perfect pentru seceta de-acolo (era udat, de aceea), umbră – relativ, un nuc și un cais, plus două sălcii mici care urmează probabil anul viitor să-și facă datoria.
Am pus cortul sub nuc. Oricum nu conta umbra, era amenajat un foișor unde puteam lua masa, ca o mică bucătărie, cu chiuvete, masă, prize pentru curent, unde puteai petrece lejer toată ziua. În plus, aveam la dispoziție și internet, care mergea bine.
Am făcut apoi o plimbare prin sat, chiar până la debarcader. Nu se cădea să ajungem acolo și să nu vedem Dunărea. Bănuiesc că, dacă citiți acest blog, aveți și „vârsta” la care ați vizionat deja Cars, chiar de mai multe ori. Știți când se rătăcesc și ajung în oraș două mașini, iar Flo și Sally agită toată suflarea că vin turiști? Aceasta a fost și senzația noastră, au tăbărât toți pe noi, doar-doar acum sărim în barcă să ne plimbăm pe Dunăre.
Revenind la camping – plimbarea cu barca va face subiectul altui articol – nu am decât cuvinte de laudă. Există două băi cu duș și toaletă, micuțe, (nu mici, adică cu suficient loc cât să te schimbi lejer), și o toaletă de rezervă, toate foarte curate, cu apă caldă permanent. Cât am stat acolo am fost singurii români, și au tot sosit autorulote străine. Poate contribuie și prezentarea online, accesibilă în două limbi străine, dar și prețurile la vedere . Este o afacere de familie, o gospodărie tradițională pescărească din Delta Dunării, care de trei ani e transformată vara în camping. Numele este autentic, Dan Pescarul chiar există, și aceasta este ocupația lui. Am profitat de una din întoarcerile lui de la plase, și, chiar dacă nu există opțiuni pentru servit masa, am rugat-o pe doamna Nina să ne ajute cu masa de prânz. Copiii nu sunt înnebuniți după pește, ciorbă nicicum, dar pentru prânz am avut pește prăjit, știucă și somn. Am mâncat… ca pelicanii… pe săturate! Iar desertul – niște poale-n-brâu delicioase, ne-au fixat o destinație favorită, pe care o recomandăm doritorilor de excursii de genul acesta.
PS. Țânțarii nu ne-au mâncat, cremele, sprayul, și spiralele s-au descurcat cu brio. Nici măcar n-am stat în cort, ci în foișor, de vorbă cu o familie de austrieci. E drept că eram în sat, nu pe mal, și aveam și un nuc, care cu siguranță avea un pic de influență. Dar au fost, și destul de mulți, și punctuali, la 9 trecute fix au năvălit…
PPS. Doamna Nina ne-a întrebat ce și-ar mai putea dori turiștii de la un camping de acest fel. Ideea mi-au dat-o copiii: o piscină de grădină, și sejurul ar fi devenit perfect. La ceasurile amiezii, când căldura dobrogeană se face simțită, ar fi sărit cu siguranță în ea.
PPPS. Articolul este o recomandare din toată inima, nu este sponsorizat.
- A mai trecut un Întâi Decembrie - 2 decembrie 2024
- Un nai din hârtie pentru litera N - 24 noiembrie 2024
- Jurnal de profesor – clasa pregătitoare - 10 noiembrie 2024
Cred ca le facem o vizita anul viitor…chiar daca sunt ceva mai comoda pentru concediu… (prefer sa „mi se faca” totul ?)…..
…….prea mi-e dor de copilarie, cand am facut turul manastirilor din Moldova cu bunicii….cu cortul….
Multam inca o data pentru detaliile clare si….”starnitoare”…..hm….exista cuvantul asta in Dex?!?!?!??
N-am dex-ul la îndemână, dar nu cred :). Te aventurezi la cort?
Pai daca avem in gand ca la intoarcere din concediu sa trecem sa vedem exact ce si cum….tu ce zici?!?!
O vacanță la cort are farmecul ei. 🙂
Ne-ai facut pofta de delta….cine stie…poate ajungem si noi la anul!!
Noi doar ce am ajuns acasa, dupa umblat prin tara cu cortul. Voi povesti aproape despre fiecare în parte. Deși e un pic mai greu, poți găsi cazare la cort și pe la noi. Însă aici în Deltă a fost cel mai fain. Pe locul doi este Alba Iulia, și apoi… restul.
Vacanța la cort are un farmec aparte! Și noi suntem fani camping… și nu doar datorită bugetului, ci mai ales pentru ceea ce oferă aventura la cort. În Deltă am tot amânat să ajungem… ba că era Andrei mic, ba din cauza țânțarilor, motive se tot găseau, dar cum în familie avem un pescar amator, sperăm să-i îndeplinim curând visul. Multumim pentru articol. Mă bucur că ați trăit o experiență frumoasă!
Mă recunosc așa bine în motive 😀 …
Da, poate nu e o plăcere când ajungi obosit să te apuci să întinzi bețe și bați cuie, pentru unii e ok sa te arunci pe o saltea super-pufoasă și să faci o baie caldă cu spumă. Dar… eu prefer la cort.