De mâine, timp de trei săptămâni, se vor desfăşura la Expoziţia de Talente trei probe speciale. Nu vom avea premii, dar copiii sunt obişnuiţi cu acest sistem, iar cei care participă, încurajaţi şi de părinţi, nu o fac pentru recompense. De aceea m-am simţit datoare să fac faţă aşteptărilor, şi să pregătim ceva cu adevărat special. În căutare de idei, am avut de data aceasta un ajutor de la Cristina, învăţătoare la Durneşti. Ea mi-a dat ideea cârligelor de rufe… Eu am îmbinat-o cu cea a ornamentelor, tema săptămânii, şi iată ce-a ieşit.
În săptămâna 6-12 decembrie copiii vor confecţiona un ornament de brad din cârlige de rufe. Eu am două propuneri, pentru cei mai mititei, un fluturaş. Pentru cei mai măricei, un avion. Iar pentru cei curajoşi, libertate în alegerea temei. Puteţi căuta modele pe net, puteţi improviza, ideea de bază este să folosiţi altfel cârligul. Nu se acceptă un cârlig care îşi păstrează destinaţia, cu o decoraţiune simplă. (Un exemplu foarte frumos găsiţi aici, dar nu este de urmat pentru această probă).
Materiale necesare pentru fluturaş:
un cârlig de rufe, din lemn
carton colorat
foarfecă
decoraţiuni
sârmuliţă pentru antene (chenille)
Se îndoaie cartonul pe jumătate, şi se decupează aripioarele. Se decorează cu acuarele, carioci, se poate face colaj. Ţinând cont că va fi un ornament pentru brad, poate fi sclipitor şi cât mai colorat. Se decorează cârligul, pentru a semăna cu un corp de fluture, se deschide şi se prind aripile. Antenele pot fi confecţionate din sârmă, fire chenille, sau pot fi decupate din carton. Puteţi folosi o bilă de lemn pe post de cap, sau să-l realizaţi din hârtie. Îi mai trebuie o agăţătoare şi fluturaşul este gata.
Intenţionam să prezint doar modelul, dar Irisuca nu a fost de acord şi l-a decorat puţin.
Materiale necesare pentru avion:
două cârlige de rufe din lemn
acuarele (tempera)
lipici
papiotă
carton
un ac cu gămălie
Un pic mai greu de realizat, dar nu atât de dificil precum pare. Unul din cârlige va fi fuselajul, al doilea se desface şi vor fi aripile. Acestea se lipesc, şi pentru mai multă siguranţă se leagă cu puţină aţă. Se pictează în întregime, inclusiv aţa, şi se lasă la uscat. Se construiesc apoi din carton ampenajele (aripile mici din spate, orizontale şi verticale), se lipesc, şi se realizează decorul final al avionului. Ultima se realizează elicea, decupată tot din carton, şi prinsă cu un ac cu gămălie. O agăţătoare, şi îl puteţi prinde în brad.
Săptămâna trecută copiii au modelat. Nu scosesem demult plastilina din cutie, şi am spus Adio toamnei printr-un modelaj. Mai mult sau mai puţin reuşit, constat că cei careau ceva vechime la activităţi au progresat. Şi mai ales îi admir pe piticii de 3-4 anişori, care şi-au făcut curaj să participe. Chiar dacă modelajele lor nu sunt la fel de elaborate, ideea contează.
Săptămâna aceasta am avut o probă mai dificilă decât părea la prima vedere. Să aşterni o poezie pe hârtie nu e lucru uşor, nici să scrii versurile, nici să-ţi imaginezi ceea ce a vrut poetul să spună. De fapt, cred că aici e cheia în a înţelege o poezie. Eu şi Pastelurile ne-am cunoscut, ne-am salutat, şi nu ştiu de ce, dar dragoste la prima vedere nu a fost. Mi-o amintesc însă pe doamna profesoară de limba română, cum ne citea poeziile lui Alecsandri. Ei, da, atunci parcă poeziile căpătau viaţă. Când ne-a citit Iarna, simţeam parcă cum alunecă pensula şi imaginea prinde contur, din cuvinte… Este ceea ce au făcut şi Nădrăvanii săptămâna trecută, au lăsat cuvintele să le îndrume creioanele.
Eram aproape sigură că Topârceanu va bate recordurile de audienţă, însă mă bucur că nu a fost aşa. Am avut ceva emoţii şi cu greierii, să nu avem la finalul expoziţiei un insectar… Dar să nu mai lungesc vorba, iată creaţiile:
Noi cu coşul în pădure, / Ciupercuţe căutăm,/ Şi cu toamna, pe cărare,/ Ne-ntâlnim, ne salutăm.
Toamna cea de roade plina / A copt fructele-n gradina / Mere rumene frumoase,/ Pere galbene zemoase /
Struguri aurii in vii / Prune mari si brumarii / In camara le vom pune / Ca la iarna tare-s bune.
Toamna, de Demostene Botez: Toţi acei ce-ntreaga vară / Au lucrat din zori în seară, / Toamna au roade bogate / Au şi fructe, şi bucate, / Mere, Pere, În panere. / Prune Bune Şi alune, / Şi gutui amărui, / Cu puf galben Ca de pui. / Şi tot felul de legume, / De nu le mai ştii pe nume.
„In livada si in vie”: In livada si in vie / Toamna ce mai bogatie / Nucii-si leagana pe damburi / Fructele cu dulcii samburi / Cum si prunii pe carare / Vinetele pietre rare / Se itesc din vita groasa / Strugurii de tamaioasa
Dragă toamnă, un’ te duci / Doar în fustă şi papuci? / – Eu mă duc să scutur nuci, / Să dau soarelui poruncă / Sus in deal şi jos în luncă, / Să-ndulceasca viile, / Să coacă gutuile.
– Cri-cri-cri, Toamnă gri, / Nu credeam c-o să mai vii / Înainte de Crăciun,/ Că puteam şi eu s-adun / O grăunţă ât de mică, / Ca să nu cer împrumut / La vecina mea furnică, / Fi’ndcă nu-mi dă niciodată, / Şi-apoi umple lumea toată/ Că m-am dus şi i-am cerut…
– Cri-cri-cri, Toamnă gri, / Tare-s mic şi necăjit… În colţ, muşuroiul, pe uşă scrie (cu cerneală simpatică, până învaţă şi Iris) „Interzis greieri cersetori”.
Oaspetii caselor noastre, cocostarci si randunele /
Parasita-au a lor cuiburi si au fugit de zile rele / Carduri de cocoare, insirandu-se lung zbor / Pribegit-au urmarite de-al nostru jalnic dor
Toamna ne-mbie cu struguri aurii, / Haideti si noi in deal copii! / Fete mandre si flacai, / Toti culeg de zor, / Si prelung se-aud in voi’ / Chiotele lor.
Sfarsit de toamna, V. Alecsandri : Cardurile de cocoare, insirandu-se-n lung zbor / Pribegit-au urmarite de al nostru jalnic dor
Toamna de George Cosbuc: In noaptea cu luna, / cum vajaie codrul /
si geme si urla!
Toamna, O. Goga: De viforniţa păgână/ Se-ndoiesc nucii, bătrânii, / Plânge-un pui de ciocârlie/ Sus pe cumpăna fântânii.
Sfarsit de toamna, V Alecsandri: Vesela campie acu-i trista, vestejita,
/Lunca, batuta de bruma, acum pare ruginita..
„Sfarsit de toamna” de Vasile Alecsandri: … Cardurile de cucoare, insirandu-se-n lung zbor, / Pribegit-au urmarite de al nostru jalnic dor./ Vesela verde campie acu-i trista, vestezita / Lunca, batuta de bruma, acum pare ruginita…”
Toamna in musuroi, de Marin Sorescu: Sunt furnici / Mai mari, mai mici, cantand: / Toamna hrana adunam / Iarna s-o intampinam.
Sfarsit de toamna, V Alecsandri: Oaspetii caselor noastre, cocostarci si randunele / Parasit-au a lor cuiburi si-au fugit de zile rele
Rapsodii de toamnă, de G.Topîrceanu: A trecut întâi o boare / Pe deasupra viilor,/ Si-a furat de prin ponoare / Puful păpădiilor(…
Rapsodii de toamnă, de G.Topîrceanu: Trei petunii subţirele / Farmec dând regretelor, / Stau de vorbă între ele: / Ce ne facem, fetelor?
” Toamna tesatoare” de Vasile Alecsandri: „Toamna mândră, harnică / Şi de bunuri darnică/ A-mpărţit a ei comori:/
Frunza-i dat-au vântului…”
Oaspetii caselor noastre, cocostarci si randunele / Parasita-au a lor cuiburi si au fugit de zile rele / Carduri de cocoare, insirandu-se lung zbor / Pribegit-au urmarite de-al nostru jalnic dor
Sfârşit de toamnă, de V. Alecsandri: Vesela verde câmpie acu-i tristă,vestezită, / Lunca, bătută de brumă, acum pare ruginită; / Frunzele-i cad, zbor în aer, şi de crengi se deslipesc, / Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc
Rapsodii de toamna de G.Toparceanu: Iat-o!… Sus in deal, la strunga,/ Asternand pamantului / Haina ei cu trena lunga/ S-a ivit pe culme Toamna,/ Zana melopeelor,
Spaima florilor si Doamna/ Cucurbitaceelor… / Lung isi flutura spre vale, / Ca-ntr-un nimb de glorie, / Peste solduri triumfale / Haina iluzorie.
– Cri-cri-cri, Toamnă gri, / Nu credeam c-o să mai vii / Înainte de Crăciun,/ Că puteam şi eu s-adun / O grăunţă cât de mică, / Ca să nu cer împrumut / La vecina mea furnică, / Fi’ndcă nu-mi dă niciodată, / Şi-apoi umple lumea toată/ Că m-am dus şi i-am cerut…
Sfârşit de toamnă, de V. Alecsandri : Oaspeţii caselor noastre, cocostârci şi rândunele, / Părăsit-au a lor cuiburi ş-au fugit de zile rele; / Cârdurile de cucoare, înşirându-se-n lung zbor, / Pribegit-au urmărite de al nostru jalnic dor.
Toamna la gradinita – Lucia Muntean: Frunza galben-ofilita /
Se desprinde de pe ram! / Ploaia rece si grabita / Bate: pic, pic, pic la gem./ Pasarile calatoare/
Stoluri, stoluri se aduna / Si spre tarile cu soare/ Pleaca toate, impreuna. / Picaturi nenumarate/
Cad pe drum si-n poienita / Umbrelute colorate/ Se grabesc la gradinita
Şi pentru că Năzdrăvanii au alături părinţii, am zis să vedem şi creaţiile acestora. Aşteptăm să-şi facă curaj şi să le trimită. Avem părinţi cu chef de joacă, încă mă gândesc dacă să-i lăsăm pe copii să acorde puncte :D.
Oaspetii caselor noastre, cocostarci si randunele / Parasita-au a lor cuiburi si au fugit de zile rele / Carduri de cocoare, insirandu-se lung zbor / Pribegit-au urmarite de-al nostru jalnic dor.
Săptămâna viitoare spunem cu adevărat Adio, Toamnă! Ultima probă dedicată acestul anotimp este una de modelaj.
Premiile vor fi acordate în urma unei trageri la sorţi în data de 10 decembrie, la care vor participa, cu o singură şansă, copiii ce îndeplinesc următoarele condiţii:
participă la toate cele trei probe ale concursului
acordă puncte la toate cele trei probe ale concursului
După anunţarea câştigătorilor, aceştia au la dispoziţie trei zile pentru a revendica premiul şi a comunica adresa la care acesta să fie expediat. Un premiu nerevendicat va fi redistribuit, tot prin tragere la sorti.
Nici săptămâna aceasta nu ne vom plictisi. Desenăm, şi nu oricum. Folosim ca sursă de inspiraţie poeziile învăţate la grădiniţă sau la şcoală. Concursul care începe astăzi beneficiază şi de premii, oferite de Editura Paralela 45, fiecare constând dintr-o lucrare din colecţia Poveşti şi legende europene şi o lucrare din colecţia Hai să învăţăm.
Mai multe detalii pe pagina dedicată probei acestei săptămâni.
Săptămâna trecută am lipit seminţe, de toate tipurile, de toate culorile, o nebunie totală. Eu cel puţin am adunat grâu din toată casa, dar distracţia a meritat.
Operele copiilor sunt de-a dreptul minunate, sunt câteva care ar concura cu brio opere din galerii de artă veritabile. Dar pana una alta, vă las să va delectaţi cu creaţiile, şi aştept următoarea expoziţie, căci săptămâna aceasta vom picta.
Colajul meu este Pământul. Conturul a fost făcut cu farfuria. Am folosit seminţe de susan la polul nord şi sud, continentele cu seminţe de fasole, floarea soarelui şi oceanele cu seminte de mac. Lipici a fost mierea…
A folosit: graunte, susan, in, floarea soarelui, anason si fenicul. A mai avut si orez, seminte de foarea soarelui decojite, grau dar nu le-a gasit nicio utilizare 😀 Ce reprezinta colajul: iarba (jos), furnici (peste iarba). De la stanga: şura (acolo unde dorm gainile), un copacel, jgheab umplut cu mancare pentru gaini, soare. Ar mai fi vrut sa faca si o gaina dar "nu stiu sa fac gaina".
A folosit: porumb, fasole, seminţe de dovleac şi de roşcovă. Sus e un soare mare, câteva păsări. În stânga e o buturugă, ia deasupra un cuib în care stă tata, că mama plecase. În mijloc o casă, unde se face focul, şi în dreapta o cuşcă de iepuraş, cu un iepuraş în ea.
Am folosit boabe de porumb roşii şi galbene, seminţe de dovleac şi boabe de orez. Am lipit cu aracet, sticluţa cu picurător. M-am distrat de minune! Am făcut nişte fluturaşi ce zboară din floare în floare sub razele de soare, apoi a venit un norişor şi a început să plouă.
Am folosit seminţe de floarea soarelui, grăunţe şi boabe colorate de fasole
Copacul Toamnei.
A folosit: porumb, fasole, seminţe de dovleac, piper şi floarea soarelui. Este o maşină care merge pe asfalt, şi maşina este un Ford Mustang.
Am folosit boabe de porumb roşii şi galbene, seminţe de dovleac şi boabe de orez. Am făcut un fluture cu floricele pe aripi.
Seminţele folosite au fost: boabe de cafea, boabe de orez, boabe de grâu, seminţe de floare soarelui, seminţe de dovleac, boabe de muştar şi diverse seminte amestecate (mâncarea pentru papagali)
Am intrat şi noi în atmosfera de carnaval, şi am confecţionat decoraţiuni şi costume. Piticii au bântuit împreună cu fantomele, chiar dacă aveau de făcut una singură, se pare că au fost atât de încântaţi încât nu s-au putut opri. Năzdrăvanii s-au cam speriat de probă, şi avem doar doi indieni. În schimb şcolarii au avut inspiraţie şi ne-au arătat chiar modalităţi ingenioase de a realiza vrăjitoarele. Ca în fiecare săptămână, iată creaţiile:
Săptămâna trecută Expoziţia noastră a arătat precum atelierul meşterului Gepetto. Peste tot, la toate categoriile, o mulţime de orologii, care mai de care mai colorate şi mai atrăgătoare. Şi, bine-nţeles, fiecare "merge" în ritm propriu. La ce se gândeau piticii când le-au realizat? Vedeţi mai jos…
Ceasul arata 16:30 , ora cand ajung acasa de la gradinita si ma uit la Elmo din Sesame Street.
Clocky (că aşa l-a botezat) arată ora 9 fix pentru că, atunci când sunt sănătoasă, la ora 9 plec la grădiniţa
Ora 12:00, când vine masa la grădiniţa. Un ceas cu ochişori şi mulţi mulţi fluturi (e perforatorul preferat)
Ora 6, ora la care vine mami acasa si ne bucuram impreuna
Ora mea preferata este ora 1 când ies de la grădiniţă şi mă opresc în parc.
17:35, când începe serialul meu preferat pe Disney Channel.
În buline sunt maşinuţe cu numere, pentru orele ceasului.Ceasul meu arată ora 7 fix pentru că atunci plec la grădiniţă
La întâlnirea de dimineaţă de la grădiniţă am completat în calendarul naturii anotimpul, luna, ziua în care suntem şi vremea. Ceasul meu arata ora 10.55, adică suntem în luna octombrie şi ne apropiem de luna noiembrie, ultima lună din anotimpul toamna
Ceasul Mariei arată ora 14- ora la care începe cursul de balet.
Ora preferată este 4 când vine mami să mă ia de la grădiniţă
17:45, ora la care Alexandra termină de facut temele pentru următoarea zi de şcoală, adică momentul din care se poate relaxa urmărind Disney Chanel.
Astept cu nerabdare sarbatorile in fiecare an. De obicei ma trezesc la ora 7,30 si caut emotionata sub brad, sa vad ce cadouri am primit de la Mos Craciun.
Îmi place să-mi ajut părinţii în gospodărie . După ce iau prânzul, la ora 13:00 merg repede să dau apă oiţelor din staul.
Toamna aceasta am participat cu mic cu mare la culesul fructelor. La micul dejun de la ora 7:00 mama ma serveşte cu compot de mere.
Mie imi place la scoala! De aceea, ora mea preferata este 8.00, atunci cand incep o noua zi de scoală.
Ora favorita a zilei este 6:10 cand vine mami acasa 🙂
Am fost de curând în oraş. Mi-a placut foarte mult agentul de circulaţie care indica trecerea corectă a maşinilor în intersecţie. Ceasul indica 13:30 şi era circulaţie intensă
Ora 6:45 atunci când mă trezesc pentru o nouă zi de şcoală
Îmi plac mult orele de abilităţi practice. În fiecare zi de vineri, la ora 9:00, începem această oră. Astăzi am facut un colaj deosebit cu frunze uscate
Este săptămâna de dinaine de Halloween, şi, în ciuda faptului că nu este o sărbătoare tradiţională românească, copiii adoră carnavalul organizat cu această ocazie.
Şi pentru că prin mai toate grădiniţele vom avea "pregătiri", şi Expoziţia noastră sper să nu fie luată prin surprindere de sărbătoare. Vom avea trei probe complet diferite.
Piticii vor realiza o fantomă din şerveţele de hârtie. Părinţii îi pot ajuta la final, să lege fantoma, iar pentru realizare, găsiţi detalii aici.
Năzdrăvanii vor pregăti un accesoriu pentru un costum pe indian, podoaba cu pene pentru cap. Chiar dacă indienii o purtau la război, sper ca noi să avem nişte indieni paşnici. Detalii de confecţionare găsiţi aici.
Şcolarii Năzdrăvani trebuie să realizeze un colaj, o vrăjitoare. Libertatea în privinţa materialelor este totală, şi sper să vedem cele mai frumoase vrăjitoare de Halloween.
Săptămâna trecută am adus din nou culorile calde într-o toamnă mohorâtă. Nu-mi amintesc când a fost ultimul octombrie atât de cenuşiu… dar copiii au reuşit să-l înveselească. Florile lor parcă aduc primăvara.
Cerinţa solicita un colaj din hârtie creponată tocată. Am experimentat acum ceva timp colajele cu hârtie mototolită, şi atunci marea tragedie a fost răbdarea limitată a copiilor. Pur şi simplu au cedat, nu au putut pregăti toate cocoloaşele. Acum nu le-am mai cerut decât hârtie tocată, iar părinţii au putut să dea o mână de ajutor. Totuşi, creaţiile sunt deosebite, şi trebuie să admir încercarea unora dintre copii de a realiza un tablou veritabil.
Cei mai măricei au avut de rezolvat o cerinţă în plus, aceea de a realiza o floare, sau două, dintr-un evantai. Ca de obicei, imaginaţia lor nu are limite. Am pornit de la tehnică, şi priviti unde am ajuns:
Săptămâna aceasta ieşim un pic din seria probelor de sezon, pentru una universală… vom confecţiona un ceas. Poate că pentru cei mari va fi o probă uşoară, dar pentru cei mici provocarea este serioasă.
De ce un ceas…? Pentru a ne lămuri odată cum e cu "timpul", şi de ce trece, eventual poate aflăm cum şi pe unde tot trece.
Pentru rezolvarea temei, se printează şablonul pe hârtie mai groasă, eventual carton. Se decupează cu grijă pe linia continuă, şi se îndoaie pe cea punctată.
Se decorează ceasul, aşa cum şi-ar dori fiecare să-l aibă pe noptieră. Libertatea este totală, cu o condiţie: nu se folosesc abţibilduri şi materiale gata tipărite (preventiv, am observat efectul devastator al abţibildurilor cu prinţese asupra punctelor oferite mai ales de fetiţe…).
După ce decorul este gata, se adaugă în partea de sus, pe spate, lipici, pe o bandă de aproximativ un centimetru, pentru a prinde între ele cele două feţe. Se poate folosi şi bandă dublu-adezivă, dacă aveţi la îndemână.
Se confecţionează limbile ceasului (atenţie, nu sunt trecute pe şablon, trebuie să le realizeze singuri), şi se înfig cu ajutorul unui ac cu gămălie într-o bucată de plută.
Şi ca proba să fie completă, copiii trebuie să potrivească ceasul astfel încât să indice ora la care se petrece cel mai plăcut moment al zilei, şi să povestească pe scurt în ce constă acesta.
Pentru realizare, toţi copiii au la dispoziţie o săptămână.