Am avut parte luna aceasta de un concurs despre iarnă, dar în absenţa ei. Pe parcursul fiecărei probe am tot cerşit câţiva fulgi de nea, şi am reuşit abia la finalul concursului să-i obţinem. Ultima cerinţă a presupus realizarea unei planşe cusute după model, cu un om de zăpadă. Piticii au avut o planşă mai simplă, iar Năzdrăvanii şi Şcolarii au avut ocazia de a completa modelul primit. Mai multă sau mai puţină înspiraţie – ori chef de lucru, dar am reuşit să obţinem câteva peisaje extraordinare. Am ales câteva, dar le puteţi vedea pe toate aici.
La sfârşitul săptămânii vom afla cine sunt premianţii desemnaţi de juriul concursului, dar şi către cine vor pleca cele cinci premii oferite de Editura Teora.
Concursul a beneficiat de cinci premii oferite de Editura Teora, reprezentând cărţi din colecţia "Cum să desenez". Premiile vor fi acordate în urma unei trageri la sorţi, la care vor participa copiii ce au rezolvat la timp toate temele concursului. Fiecare copil are o singură şansă de a câştiga unul din premii. Temele au fost realizate săptămânal.
Premiile nu pot fi transformate în bani, şi se expediază numai la adrese de pe teritoriul României. În cazul unui premiu nerevendicat în 7 zile de la anunţarea câştigătorilor, acesta se va acorda prin tragere la sorţi celorlalţi participanţi. Editura Teora decide, în funcţie de recomandările de mai sus şi stocul disponibil al colecţiei, premiul fiecărui câştigător.
Ce mult mi-aş fi dorit să pot începe acest articol cu poze reale, de pe derdeluş… şi neapărat de anul acesta, căci din anii trecuţi mai am. Dar n-a fost să fie. Aşa că îl încep cu câteva din picturile copiilor, realizate săptămâna trecută în prima etapă a concursului "Iarna pe uliţă".
Rolul de "imparţial" este foarte greu de asumat, şi mă bucur că personal nu trebuie să rezolv sarcina copiilor, aceea de a acorda puncte creaţiilor în concurs. În felul lor, toate sunt frumoase. De ce le-am ales pe cele de mai sus? În prima mi-au plăcut săniile. Perspectiva asupra spaţiului la 4 ani e minunată, trebuie să cuprinzi tot. Dacă e nevoie, dilatăm şi timpul. A doua am ales-o pentru copaci. A treia, pentru coşorile căsuţelor. A patra pentru zăpadă, a cincea pentru ideea originala, a cincea pentru gărduleţele caselor, iar a şasea pentru brazi.
Nu sunt obiectivă deloc. Pentru că e foarte, foarte greu să alegi. Nu mă credeţi pe cuvânt, şi încercaţi să alegeţi, din toate creaţiile, şapte. Le găsiţi aici.
Săptămâna aceasta ridicăm oameni de zăpadă, dar unii care nu se topesc, şi pe care îl putem păstra în casă, nu la fereastră. Abia aştept să văd ce idei pun în practică piticii, căci eu am încercat doar o căutare simplă, cu "craft snow man" şi nu am ştiut ce să aleg!
Detaliile probei sunt disponibile aici. Tema trebuie să fie trimisă până pe 15 ianuarie 2012, inclusiv.
Concursul beneficiază de cinci premii oferite de Editura Teora, reprezentând cărţi din colecţia "Cum să desenez". Premiile vor fi acordate în urma unei trageri la sorţi, la care vor participa copiii ce rezolvă la timp toate temele concursului. Fiecare copil are o singură şansă de a câştiga unul din premii. Temele vor fi realizate săptămânal, şi nu pot fi rezolvate temele din urmă. Din păcate lista teoretică a copiilor care participă la extragere s-a închis, având această şansă doar cei care au rezolvat la timp prima temă a concursului. Dar dacă vă place să lucraţi, puteţi trimite tema rezolvată.
Premiile nu pot fi transformate în bani, şi se expediază numai la adrese de pe teritoriul României. În cazul unui premiu nerevendicat în 7 zile de la anunţarea câştigătorilor, acesta se va acorda prin tragere la sorţi celorlalţi participanţi. Editura Teora decide, în funcţie de recomandările de mai sus şi stocul disponibil al colecţiei, premiul fiecărui câştigător.
Imaginaţi-vă că avem zăpadă. Muuultă. Nu-mi spuneţi că nu a nins, încă! O să ningă – sunt sigură că vom avea parte şi de zăpadă. Şi parcă cumva să răsucesc cuţitul în rană, începem concursul Iarna pe uliţă. Prima probă – una de pictură, presupune realizarea unui peisaj de iarnă pe tema La săniuş. Pentru detalii fine copiii pot folosi creioane sau carioci, dar creaţia trebuie să fie realizată în acuarelă. Dacă contururile sunt schiţate mai întâi în creion, aveţi grijă ca acestea nu trebuie să fie observabile.
Şi pentru că nu este o temă uşoară, în pictură trebuie să fie prezentă cel puţin o săniuţă la grupa Piticilor, două la grupa Năzdrăvanilor şi trei la cea a Şcolarilor.
Detaliile probei sunt disponibile aici. Tema trebuie să fie trimisă până pe 8 ianuarie 2012, inclusiv.
Concursul beneficiază de cinci premii oferite de Editura Teora, reprezentând cărţi din colecţia "Cum să desenez". Premiile vor fi acordate în urma unei trageri la sorţi, la care vor participa copiii ce rezolvă la timp toate temele concursului. Fiecare copil are o singură şansă de a câştiga unul din premii. Temele vor fi realizate săptămânal, şi nu pot fi rezolvate temele din urmă.
În cazul grupurilor de copii care participă sub coordonarea unui cadru didactic, şi nu a părinţilor, numărul de lucrări ce pot fi înscrise este limitat la 3 pentru fiecare cadru didactic.
Premiile nu pot fi transformate în bani, şi se expediază numai la adrese de pe teritoriul României. În cazul unui premiu nerevendicat în 7 zile de la anunţarea câştigătorilor, acesta se va acorda prin tragere la sorţi celorlalţi participanţi. Editura Teora decide, în funcţie de recomandările de mai sus şi stocul disponibil al colecţiei, premiul fiecărui câştigător.
În cele din urmă am plecat astăzi după-amiază spre târgul de carte. Zilele trecute vorbeam cu un prieten, veni vorba când mă duc la târg. Sâmbătă! Mă întreabă dacă sunt masochistă de fel. Probabil… dacă mă duceam de dimineaţă, cum îmi propusesem, aş fi fost masochistă. Dar am ajuns pe la cinci… şi vedeam cum pleacă oamenii valuri-valuri.
Primul lucru pe care l-am remarcat, înainte să intrăm în târg, au fost sacoşele verzi de la Elefant.ro – librăria online. Ne-am tot întrebat, până am ajuns la cupolă, apoi şi în interior, ce promoţii puteau avea cei de la elefant, dacă toată lumea avea sacoşă de la ei. Şi nu era mică deloc! Am tot căutat standul – dacă exista, atunci nu l-am găsit, până când ne-am întâlnit cu doi promoteri de la care am primit şi noi deja celebra sacoşă. În interior, două vouchere de 10 lei, pentru comandă în magazinul online. Mi-am dat seama că e genială ideea. O librărie online nu avea nevoie de stand la târg, căci nu ar reuşi să facă suficientă vânzare cât să acopere costurile. Dar… dacă bagi 5000 eur în sacoşe de hârtie, cu linkul tău scris mare, plimbat prin tot târgul, apoi prin cel puţin jumătate de Bucureşti, garantat beneficiezi de mult mai multă expunere decât un stand pe un nivel pierdut al târgului.
Ne-am făcut curaj şi am intrat. Ne-am oprit la Teora, unde am găsit, la oferte speciale, lucrări pe care deja le ştiam. Andrei s-a apucat de răsfoit Vreau să ştiu mai multe despre ţările lumii, dar cum abia intrasem în târg nu ne-am aruncat din prima la cărţi. Iris, normal, sărise la cele mai sclipitoare, de prinţese, din seria "Puişorul Năzdrăvan". Dacă ar fi fost după ei, nu vreau să mă gândesc la ce cote ajungeau cumpărăturile noastre…
Aglomeraţia devenise deja enervantă, începeam să regret că am lăsat lucrurile aşa pe ultima zi. Am hotărât să ne uităm doar la produsele destinate copiilor, altfel nu mai răzbeam. Nu ne dezmeticim bine, şi Andrei ne trage victorios să ne arate că a apărut volumul patru din "Jurnalul unui puşti". Tocmai devorase celelalte trei volume, şi mă toca mărunt să îl iau pe următorul. 25 lei, adevărată afacere. Am găsit şi volumul 5, dar în engleză. Şi am văzut că cei de la Editura Art au completat colecţia cu Însemnările unei puştoaice, în acelaşi stil, dar pentru fete.
La editura Aramis mi-au atras atenţia jucăriile tridimensionale: moara de vânt şi caruselul, arătau foarte bine montate. Şi cred că ar fi fost şi distractive pentru copii. Dar spaţiul limitat de depozitare impune reguli noi la capitolul achiziţie.
Copiii au devenit nerăbdători, Andrei ştia de anul trecut că sigur există standuri la care te poţi juca pe calculator. Aşa că am dibuit standul Intuitext, şi s-a apucat de spart gheaţa cu Scormonilă, pe cd-ul de matematică pentru clasa a IIa. Ar fi vrut el să se joace tot cu cel de geografie pentru clasa a patra, dar nu a avut noroc. Se pare că trebuie să-l trecem pe lista de achiziţii. Iris, mai "creativă", s-a jucat la stand la Editura Media Service Zawada, şi pentru că a colorat frumos s-a ales cu un cadou simpatic de la ei: un ceas, un inel şi bentiţă cu Căpşunica, o minune sclipitoare de prins în păr, cu care se pare că doarme de drag, şi ceva bombonele. A venit încântată cu trofeul, şi îmi tot povesteşte cât de minunate erau pixurile cu sclipici…
La editura Rao am suspinat cel mai mult. Am găsit o ediţie superbă din Micul prinţ, cu ilustraţiile pop-up. Arăta… minunat de-a dreptul! Dar şi preţul era pe măsură. La fel erau şi enciclopediile 3D, toţi copiii erau încântaţi când le deschideau. Părinţii cam oftau lângă ei. Tot la Rao am văzut că se editează în română seria cărţilor cu Pipi, erau acum primele trei, Pipi Şoseţica, Pippi sosetica se imbarca şi Pippi sosetica in marile sudului. Oricum cred că cei de la Rao vor avea cele mai mici pierderi la târg, căci aveau standul securizat cu porţi magnetice.
Editura Litera avea de asemenea un stand foarte mare, şi destul de organizat. Am văzut că au şi pe site reduceri de 20%, pentru a prelungi ofertele de la târg. Copiii au primit cadou două volume din colecţia Cele mai frumoase poveşti, cartea cu cd. Mi-a plăcut foarte mult cum arăta şi Poveste de Crăciun, ilustraţiile erau foarte frumoase. Interesantă părea şi seria "365", cum am botezat-o eu, căci aşa începea titlul. 365 de poveşti, de glume sau de activităţi distractive.
La editura Gama am remarcat seturile nou apărute, cu ScoobyDoo, " Scooby-Doo te învaţă". Online nu le-am găsit, ele pot fi cumpărate în premieră la târgul Gaudeamus. Pentru preşcolari era disponibil pachetul " Înăuntru-afară Deasupra-dedesubt", din care fac parte Portul, Oraşul, Aeroportul şi Ferma. Este un pachet minunat pentru biblioteca grupei. Foarte căutate la stand erau şi pachetele din colecţia Scrie si sterge, pe care le avem şi noi la grădiniţă.
Probabil am ratat destul de multe, sau nu am ajuns să le vedem pe altele. Poate reuseşc la târgul de primăvară mai mult. Acum n-am avut timp, am plecat la închidere de-acolo. Şi, ca totul să fie complet, am ieşit de sub cupolă obosită şi înfometată… aleea spre ieşire este mărginită de comercianţi de diverse produse tradiţionale. E groaznic să treci cu burta goală pe lângă grămezi de cârnaţi afumaţi, şunculiţe şi pastrame, apoi brânzeturi şi caşcaval afumat. Completăm lista cu fructe uscate, dulceţuri şi miere, cât să salivezi o viaţă. Pregătiţi-vă aşadar de un final neaşteptat, şi păstraţi ceva bani pentru poftele stomacului, după ce le satisfaceţi pe cele ale sufletului.
Continuăm să învăţăm să desenăm în vacanţă, cu colecţia „Cum să desenez” de la Editura Teora. Am trecut deja de două lecţii, animale marine şi spaţiul cosmic, astăzi Irisuca a ales dinozaurii. Nu că ar fi ea foarte îndrăgostită de dinozauri, dar aventurile lui Picioruş, alături de pasiunea pe care prietenul ei Alex o are pentru giganţii preistorici, i-au deschis şi ei „apetitul”.
Lucrarea îmbină frumos o poveste cu lecţii de desen şi jocuri cu autocolante. Avem astfel parte de aventură alături de Adi, unul dintre cei mai mici dinozauri descoperiţi: un Compsognathus. Mic cât un pui de găină, visează la scară mare, şi vrea să participe la olimpiada dinozaurilor. Alături de el învăţăm să desenăm câteva dintre speciile participante: Apatozaurus, Pterodactil, Sauroposeidon, Ankylosaurus, Mamenchisaurus, Ornithomimus, Stegosaurus, Diplodocus, şi celebrul Tiranozaurus Rex. Acestuia din urmă îi datorează Adi obţinerea medaliei de aur la olimpiadă… căci, dacă nu s-ar fi întâlnit cu el pe traseu, nu s-ar fi speriat atât de rău încât să fugă mai repede decât orice alt concurent… Fiecare pagină de poveste are un element lipsă, ce poate fi completat cu autocolante. De asemenea, elementele care pot fi desenate sunt şi ele prezente pe autocolante, plus o mulţime de floricele şi insecte pentru decor.
Cartea este însoţită de un caiet de desen, prins de ultima copertă, să nu se piardă. Poate fi folosit pe măsură ce cartea este răsfoită, iar filele sale sunt pretiparite, pe metoda „continuă desenul”.
Lucrarea are format mare, 215x275mm, conţine 12 file color, două pagini de autocolante si un caiet de lucru cu 12 file alb-negru.
Şi… iată ce a reuşit Iris să pună pe hârtie cu ajutorul cărţii. Dinozaurul cel mic este copiat, dar cel mare l-a desenat singurică, după model. Fetiţa este ea… călătorie în timp, căci pe hârtie totul este posibil.
Vacanţa aceasta ne amuzăm cu colecţia "Cum să desenez" de la Editura Teora. Am prezentat anterior o altă lucrare a colecţiei, cea dedicată animalelor marine. Articolul de azi este legat de lecţia preferată a lui Andrei, Spaţiul cosmic. Este cea pe care el şi-a ales-o din întreaga colecţie, şi pe care a reuşit să o şi citească încă de pe vremea când nu ştia tot alfabetul, căci lucrarea îmbină frumos o poveste cu lecţii de desen şi jocuri cu autocolante.
Lecţiile de desen sunt modalităţi oferite copilului de a ilustra povestea lui Atom, băieţelul extraterestru, care foloseşte toate mijloacele disponibile pentru a-şi găsi căţeluşul, pe Scânteie. Învăţăm să desenăm un extraterestru-robot (Atom), un telescop vorbitor, un satelit artificial, o rachetă, o cometă, o planetă cu inele, o steluţă, un vehicul spaţial, un monstru mutant, un OZN, şi, în final, căţeluşul robot atât de căutat. Fiecare pagină de poveste are un element lipsă, ce poate fi completat cu autocolante. De asemenea, elementele care pot fi desenate sunt şi ele prezente pe autocolante, plus o mulţime de steluţe şi comete pentru decor.
Cartea este însoţită de un caiet de desen, prins de ultima copertă, să nu se piardă. Poate fi folosit pe măsură ce cartea este răsfoită, iar filele sale sunt pretiparite, pe metoda "continuă desenul".
Lucrarea are format mare, 215x275mm, conţine 12 file color, două pagini de autocolante si un caiet de lucru cu 12 file alb-negru.
Şi… iată ce a reuşit Andrei să pună pe hârtie cu ajutorul cărţii:
Jocul de mai jos a fost o idee de cadou pentru una din colegele Irisucăi. Din câte am aflat ulterior, cadoul a fost bine primit de copil, ceea ce mă face să îl consider o recomandare utilă celor care sunt în pană de idei când vine vorba de cadouri pentru 5-6 ani. Ştiu că e foarte simplu să iei o păpuşă…. dar are toate şansele să sfârşească ciufulită în lada cu jucării. Sau o maşinuţă, care în vreo câteva zile să fie nevoită să intre în "service".
Un astfel de joc creativ poate fi folosit o lungă perioadă, mereu altfel. Şi este o lecţie de abilităţi practice, utilă oricărui copil.
Despre ce este vorba: o carte cu lecţii de modelaj, însoţită de un kit de modelaj, compus din 16 batoane de plastilină divers colorată, 4 unelte de modelat (cuţitaşe din plastic de diferite forme), o punguţă cu ochişori mobili, şi o planşă din material plastic, imitând decorul unei ferme. Planşa poate fi folosită atât ca protecţie pentru spaţiul de lucru, cât şi ca decor pentru joacă.
Lucrarea include o scurtă lecţie generală de modelaj, apoi sunt detaliate câteva dintre animalele şi păsările domestice: raţă, porc, cocoş, vacă, curcan, găină, oaie, cal, pisică, şoricel, câine, iepuraş.
Am oscilat, ce-i drept, între Animale domestice şi perechea ei, Animale din grădină, ambele din seria "Mă joc cu plastilină". Dar oricare dintre ele cred că va fi pe placul copiilor, mai ales ţinând cont că vacanţa este lungă.
Curiozitatea cred că este cumva una din trăsăturile caracteristice firii umane, şi este prezentă într-un grad destul de ridicat la copii (dacă ne oprim numai asupra valului de întrebări din seria "de ce", nici nu mai avem nevoie de alt argument). Dintre lucrurile care trezesc cel mai bine curiozitatea, şi implică apoi dorinţa, este zborul. De ce e atât de fascinant să vezi un avion…? De ce priveşti cu invidie o pasăre plutind prin aer…?
Citeam acum ceva vreme că în iunie 1910 Aurel Vlaicu a realizat primul zbor. Şi nu cred că există cineva, având cel puţin "3" ca prefix al vârstei, şi care să nu fi vizitat ca pionier cu cravată monumentul dedicat lui Vlaicu de la Băneşti, Prahova. Şi de ce să nu ne mândrim? Îl avem pe Vuia, pe Vlaicu, pe Coandă… Sunt români…
Am răsfoit pe această temă Micul pilot, o carte 3D despre avioane, de la Editura Teora. Lucrarea este organizată pe capitole, începând cu un istoric al zborurilor, şi sfârşind cu ultimele aparate acum în uz. Istoricul este destul de simplu… Cu 1000 de ani înainte de Hristos, chinezii au inventat zmeul. Alţi 1000 de ani, şi tot chinezii lansau rachete. Şi s-a aşternut o lungă "tăcere" în domeniul reuşitelor, până la primul salt cu paraşuta, în 1617, şi primul balon cu aer cald în 1783. Zeppelinul a marcat începutul secolului XX, ale cărui prime 3-4 decenii sunt dedicate pionieratului. Este pagina pe care probabil i-am fi găsit pe Vuia şi Vlaicu, dacă lucrarea nu ar fi fost o traducere a unui autor străin. Aflăm aici despre primele zboruri, dar şi despre primele utilizări "negative" a uneia dintre cele mai mari descoperiri… apar avioanele militare.
"Aripile războiului" este capitolul dedicat celui de-al doilea război mondial. Am avut o senzaţie ciudată, parcă citeam în imagini unul din cursurile de la facultate… numele îmi erau cunoscute. Ce să fac, nu m-au preocupat niciodată avioanele de vânătoare şi bombardierele. Trebuia în schimb să trec examenul…
După cel de-al doilea război mondial, cercetările şi realizarile din domeniul aviaţiei civile au atins cote impresionante, atât în ceea ce priveşte dimensiunea aparatelor de zbor, cât şi atributele acestora. Foarte mari, foarte rapide, sau chiar invizibile. Ups, asta tot la categoria "militare" se duce…
Avem ocazia de a sta la manşa unui Boeing, sau de a călători printr-un terminal de aeroport. Un zbor plăcut pe aripile imaginaţiei, prin paginile oferite de Editura Teora.
Lucrarea este prezentată într-un format grafic deosebit, 24x30cm, cu coperţi cartonate şi file groase, lucioase. Include 10 planşe cu figurine pop-up.
Toată lumea vorbeşte în ultimul timp de Piraţii din Caraibe. Reclame peste tot, Andreiul meu nu visează decât bilet la cinema. TV-ul vuieşte, ba mai dă şi în reluare episoadele mai vechi din serie, nu cumva să scapi dacă nu ştii despre ce e vorba. O magie a piraţilor, care ne învăluie încet-încet.
De ce atâta nebunie pentru nişte personaje negative… n-am idee. Poate viaţa de răzvrătit este mult mai tentantă decât orice altceva.
La noi nebunia cu piraţii a început demult, de pe vremea lui Peter Pan. (să nu vă închipuiţi că am scăpat, doar pentru că am mai crescut un pic). Cine e Hook şi ce vrea el de la noi…? Copiii au inventat o sumedenie de jocuri cu piraţi, am colecţionat piraţi din ouăle de ciocolată, iar acum avem şi decor pentru jocuri cu piraţi. Corabia piraţilor, de la Editura Teora, se dovedeşte a fi o machetă minunată pentru a regiza jocurile celor mici.
Pe scurt, carte include o machetă pliantă, figurine din carton, şi o carte, pentru a pune în scenă povestea lui Jack, un ucenic de pe vas. Corabia, "Şarpele de mare" este în port, aşa că putem vedea ce se întâmplă înăuntru. Îmbarcarea este primul tablou, iar povestea include detalii despre aprovizionare şi pregătirea unei corăbi pentru a pleca pe mare. Marfa se află în port, aşteptând să fie dusă în magaziile de la fundul navei. Căpitanul Barton stă pe punte, supraveghind pregătirile de călătorie. Echipajul s-a îmbarcat. Aşezată la pupa, în partea din spate a corabiei, este timona. Acolo se află timonierul.
Urmează capitolul despre viaţa pe corabie. La bord sunt o mulţime de lucruri de făcut, pentru a păstra totul în ordine. Un marinar stă lângă catarg şi ridică velele. Dulgherul a îngenuncheat şi repară puntea. Jack este la bucătărie şi dă de mâncare găinilor din magazie. Marinarul de pe gabie priveşte vigilent la orizont. Bucătarul este tot la bucătărie, plănuind
masa următoare, alcătuită aproape în întregime din peşte sărat. Dacă nu ştiaţi, pesmeţii nu doar că mucegăiau, ori se înmuiau (şi erau oricum mâncaţi), dar mai făceau şi gărgăriţe… nu le scoteau, mâncau pesmeţii pe întuneric, să nu le vadă…
Călătoriile pe mare erau nesigure (nu că acum ar fi altfel!). Şarpele de mare, aflat în largul mării, se întâlneşte cu o corabie.O fi a unei ţări prietene sau aducătoare de necazuri? Atacul piraţilor a început. Echipajul Şarpelui de mare se adună pe punte, ca să se lupte cu piraţii care au năvălit pe corabie şi sunt gata de luptă. Căpetenia piraţilor urcă la bordul Şarpelui de mare, gata să preia controlul. Piraţii au învins în luptă şi încep să ocupe corabia. Pe punte nu a mai rămar niciun marinar de pe Şarpele de mare. Corabia avariată a piraţilor a fost incendiată şi se scufundă în ocean. Barracuda, căpetenia piraţilor, stă în mijlocul punţii şi se adresează echipajului de pe Şarpele de mare. Poate vrea careva să i se alăture. Marinarii care nu vor să se alăture piraţilor sunt puşi în bărcuţa cu vâsle, lângă căpitanul Barton, şi trimişi în necunoscut. Piraţii ridică steagul negru, însemnul piraţilor, numit Roger cel Vesel. Şarpele de mare este acum o veritabilă corabie de piraţi.
Spaima coastei, al treilea capitol, ne arată ceea ce însemna odinioară viaţa de pirat. Vechea corabie a piraţilor şi bărcuţa cu vâsle nu se mai zăresc. Şarpele de mare navighează spre coastă. Pe punte, piraţii şi Barracuda discută despre atacul care urmează pe coastă şi coboară ancora. Atacul a început. De pe puntea Şarpelui de mare bubuie două tunuri. Un tun puternic, de la fortul francez, le răspunde cu o salvă, dar este prea târziu. Piraţii cuceresc sătucul de pe coastă, jefuiesc localitatea şi îşi umplu sacii cu bijuterii, bani şi aur. Apoi se întorc la corabie, ridică ancora şi dispar cu prada.
Refugiul pe o insulă: Şarpele de mare se află acum la ascunzătoarea piraţilor, pe o insulă pustie. Ancora este coborâtă, iar pe punte nu mai este nimeni. Dulgherul corabiei repară catargul, care a fost avariat în cursul luptei. Jack este pe ţărm, ajutând la adunarea proviziilor, printre care apă proaspătă şi fructe. Unii dintre piraţi sapă gropi în nisip, ca să-şi îngroape partea lor de comoară. Este timpul să întinzi din nou pânzele, deci curăţă punţile şi ridică ancora. Dar fii atent, stă să izbucnească furtuna.
Naufragiaţi. Piraţii noştri sunt ghinionişti. O furtună a izbit corabia de un recif, făcându-i o spărtură imensă în carenă, pe partea laterală. Piraţii luptă pentru viaţa lor, şi se agaţă cu disperare de lemnul smuls din epava corabiei. Valurile violente l-au dus pe Jack pe plajă. Este singurul supravieţuitor, şi zace fără cunoştinţă.
Jack a fost salvat de pe insulă de o corabie militară, dar este închis în port şi judecat pentru piraterie. Stă înaintea judecătorului, speriat şi tremurând.
Un soldat lângă el, îl păzeşte. Judecătorul pare foarte serios, faţă în faţă cu Jack. Neavând probe in favoarea sa, Jack este condamnat la spânzurătoare. Deodată apare căpitanul Barton. El susţine mărturia lui Jack, povestind despre atacul piraţilor. Jack este achitat, şi povestea se termină cu bine.
Povestea în sine nu i-a atras foarte mult pe copii. Am desfăcut împreună şabloanele, am montat scenele, dar abia când am terminat eu cu partea "serioasă" a început jocul. Au aranjat singuri figurinele, după o poveste inventată pe loc. Au mai adus câţiva piraţi, mai mari şi mai fioroşi, ceva populaţie în port, nişte animaluţe în corabie… şi au ridicat ancora pe spre tărâmul imaginaţiei.
Ce îmi place mie la această jucărie? În primul rând, faptul că şabloanele s-au montat uşor. La catarge a fost nevoie de câteva inele cu bandă adezivă, cartonul este lucios şi nu am reuşit să-l lipim suficient de bine. Şi al doilea lucru, faptul că, oricât ar fi de mare, se strânge şi se poate păstra ca o carte normală în bibliotecă, căci dimensiunile sunt 25x18x8cm.
Pachetul include modelul corabiei, cartea (format A5), cu 24 pagini, lucioase, şi 10 pagini cu modele ştanţate.
Astăzi s-a desfăşurat la Grădiniţa-After School "Cuibuşorul Zânelor" a patra ediţie a Atelierului Năzdrăvanilor. Vremea de afară se pare că nu ne-a fost favorabilă, soarele i-a ţinut în parc pe copii, doar 11 au fost mai silitori şi s-au aşezat la măsuţele de lucru. Până ne-am mobilizat forţele, ne-am delectat cu câteva jocuri pe covor, puzzle gigant sau jocuri logice.
Am inceput apoi să lucrăm. Am desfăcut unul dintre modele de păpusi din chenille, l-am analizat, am încercat să vedem cum se confecţionează fiecare parte. Nu a fost uşor… firele chenille le-au dat ceva bătaie de cap copiilor, dar în cele din urmă, cu puţin ajutor, am reuşit. Fetiţele şi-au luat munca în serios, şi au decorat insistent rochiţele şi pălărioarele.
Acordarea punctelor a rămas un mister. Raţiunile după care copiii au acordat punctele sunt departe de a fi înţelese de adulţi… Totuşi, trebuie să recunosc că cea mai reuşită figurină îi aparţine Karinei. A fost singura care a ales să deseneze alt decor, iar păpuşica ei este deosebit de elegantă.
Aglomeraţia devenise deja enervantă, începeam să regret că am lăsat lucrurile aşa pe ultima zi. Am hotărât să ne uităm doar la produsele destinate copiilor, altfel nu mai răzbeam. Nu ne dezmeticim bine, şi Andrei ne trage victorios să ne arate că a apărut 
La editura Aramis mi-au atras atenţia jucăriile tridimensionale: 
Copiii au devenit nerăbdători, Andrei ştia de anul trecut că sigur există standuri la care te poţi juca pe calculator. Aşa că am dibuit standul Intuitext, şi s-a apucat de spart gheaţa cu Scormonilă, pe cd-ul de 
La editura Rao am suspinat cel mai mult. Am găsit o ediţie superbă din 
La editura Gama am remarcat seturile nou apărute, cu ScoobyDoo, " Scooby-Doo te învaţă". Online nu le-am găsit, ele pot fi cumpărate în premieră la târgul Gaudeamus. Pentru preşcolari era disponibil pachetul " Înăuntru-afară Deasupra-dedesubt", din care fac parte Portul, Oraşul, 
Jocul de mai jos a fost o idee de cadou pentru una din colegele Irisucăi. Din câte am aflat ulterior, cadoul a fost bine primit de copil, ceea ce mă face să îl consider o recomandare utilă celor care sunt în pană de idei când vine vorba de cadouri pentru 5-6 ani. Ştiu că e foarte simplu să iei o păpuşă…. dar are toate şansele să sfârşească ciufulită în lada cu jucării. Sau o maşinuţă, care în vreo câteva zile să fie nevoită să intre în "service". 
