Broscuțe la plimbare – exercițiu de decupaj

Grupa mea de grădiniță și-a descoperit pasiunea pentru exercițiile de decupaj după modelele de la editura Casa. E drept că în timp exercițiul îmi este și mie util, am căpătat din ce în ce mai multă viteză de lucru în copierea modelelor pe calculator și separarea elementelor, pentru a le face ușor accesibile copiilor. Tehnica de copiere pe calc, prezentată în carte, și apoi transpunere pe material, nu le este deloc accesibilă copiilor, precizia lor în mânuirea instrumentelor de scris lăsând foarte mult de dorit.

În schimb ne descurcăm mult mai bine la decupat. Mult, nu foarte. Pentru modelul acesta le-am imprimat pe carton verde toate elementele ce țineau de broscuțe, și pe care doar le-au decupat. Celelalte au fost imprimate pe carton alb, le-au colorat după preferințe și le-au decupat, tabloul căpătând astfel personalitate.

Am observat că în timp problemele de perspectivă au dispărut, nu mai întreabă „care e primul”, adică cine stă în spate, cine în față. Modelul complet, colorat de mine în prealabil, le este suficient pentru a stabili ordinea elementelor. Spre marele lor regret, timpul nu a ținut cu noi, să poată decora și suportul alb al broscuței. Pentru acesta și-au făcut planuri acasă, iar pentru data viitoare vor modelul cu căprioară…

Și cum mai aveam un model „de rezervă”, l-am executat cu Iris (cel mare, din imagine), să avem și noi broscuțele noastre la colecție. Modelul este prelucrat din numărul 36 al colecției Idei Creative, Figurine din hârtie, modele de primăvară şi de Paşti, disponibil în Librăria Editurii Casa, Libris.ro, Libraria Emag, librarie.net, elefant.

Atelier gratuit pentru copii la Bookfest: instrumente muzicale, 4 iunie 2016

Sâmbătă, 4 iunie 2016, între orele 12:00-13:30, vă aștept împreună cu Editura Casa la Târgul de Carte Bookfest, desfășurat în incinta Romexpo, să confecționăm împreună instrumente muzicale.

Atelierul se va desfășura la Clubul Șoriceilor de Bibliotecă (este un spațiu la etaj, se vede din prima sală). Vom confecționa zornăitoare din tuburi mari de carton, îmbrăcate în fetru și decorate cu flori și fluturi, tot din fetru.

La atelier sunt așteptați copiii de minim 6 ani, tehnicile folosite nefiind accesibile pentru vârste mai mici. Menționez de pe acum că este un atelier la care lucrează copiii, iar părinții sunt rugați să nu intervină cu idei și sugestii de „mai bine”.

Participarea este gratuită, dar numărul de locuri este limitat la 12. Pentru rezervare, vă rog să trimiteți sms la numărul 0-7-2-2-9-5-5-1-0-3, în care să specificați numele copilului, vârsta, o adresă de mail validă, pentru a primi confirmarea locului.

De asemenea, am o mare rugăminte la viitorii participanți: accesați site-ul bookfest săptămâna viitoare, vedeți unde este situat Clubul Șoriceilor de Bibliotecă, pentru a putea ajunge cu ușurință. Oricât mi-aș dori, îmi este imposibil ca la ora evenimentului să pot oferi tuturor detalii la telefon privind locația. Mulțumesc pentru înțelegere!

Toate materialele necesare sunt puse la dispoziție de Editura Casa.

Vă așteptăm!

Fantezii din panglici pentru Crăciun – idei creative, 118

Colecția Idei creative s-a îmbogățit în această toamnă cu un număr dedicat decorațiunilor din panglici pentru Crăciun. Este, cred, primul număr de acest tip, și este foarte atrăgător, mai ales dacă ai acasă cele necesare. Am reciclat de-a lungul timpului, în cutia cu „de toate”, panglicile și pănglicuțele pe care le-am putut descoperi la cadouri, pungi, resturi de la alte proiecte. În plus, anul trecut am găsit la Lidl un set de role cu panglici diverse, și le-am luat, să fie acolo. Anul acesta și-au dovedit utilitatea.

Am ales, recunosc, din volum, cel mai simplu model, brăduțul din panglică verde, transparentă (organza). Am scanat modelul din anexele cărții, l-am mărit de două ori, și l-am printat. Am marcat apoi pe carton cu vârful unui ac punctele unde ar trebui să îndoi panglica. Accesoriile au fost din seturile daco, cu „diamante”, iar lipiciul a fost transparent. Am preferat varianta silipici, mult mai indicată pentru textile, și care te scutește, mai ales când lucrezi cu copiii, de pistolul cu lipici fierbinte. Pentru că proiectul s-a încheiat foarte repede, am mai ales un brăduț din colecție, care s-a realizat la fel de repede. Pentru un copil care știe să folosească rigla ca instrument de măsură, nu ridică absolut deloc probleme un astfel de proiect.

Extrem de atrăgătoare sunt globurile din panglici, pentru care am achiziționat o panglică mai groasă. Mă gândesc dacă să iau un spray cu apret, pentru a le da rezistență, eventual să încerc dacă unul cu fixativ are succes.

Proiectele propuse sunt variate, iar indicațiile de confecționare pentru fiecare sunt suficiente pentru a asigura reușita oricărui proiect. Vă recomand să citiți cu atenție și primele pagini, ce cuprind indicații de tăiere și montaj, mai ales dacă nu ați mai lucrat cu panglici.

Din cuprins fac parte, pe lângă modelele prezentate: îngerași și steluțe de Crăciun, globuri, urs și pinguin, model de Moș Crăciun și brăduți, pentru un calendat de Advent, bufnițe și brioșă, brad 3D și reni (coperta), omuleț din turtă dulce, o floare de Crăciuniță și pitici, reni exclusiv din panglici, oameni de zăpadă, brăduți din role de panglică, fulgi de nea.

Volumul îl puteți achiziționa din librăria online a Editurii Casa, sau din alte librării precum: elefant, libris (transport gratuit la orice valoare a comenzii), librarie.net, eMag, BestKids,

Atelier de creație- filigran, Gaudeamus 2015

Atelier filigran la Gaudeamus – 2015

Cred că este prima dată toamna aceasta, de când organizez atelierele împreună cu editura Casa, când s-a întâmplat ca din prima zi să epuizăm rezervările. Regret că nu am putut onora toate cererile sosite, ar fi trebuit să mai organizez încă un atelier pentru a putea răspunde tuturor. Mulțumesc cu această ocazie și celor care m-au anunțat în timp util că se retrag, și am putut da șansa altor copii să participe. Dar nerăbdarea celor mici mi-a dat și mie emoții în plus, mai ales că am riscat, ca de obicei, să fac lucruri pe care puțini au curaj să le încerce, să le dăm copiilor o șansă de a arăta că pot.

Scepticismul a fost și de partea noastră, a organizatorilor, și în ciuda optimismului meu, tot am pus în bagaj trusa de prim-ajutor și extra-cantitate de bandaje, din cele cu imprimeuri, pentru copii. Ca să nu mențin suspansul, nu a fost nevoie de ele, nimeni nu s-a tăiat, înțepat, accidentat, timp de o oră și jumătate cât copiii au stat cu cutterele în mână, și au decupat aproape singuri.

Părinții au înțeles că trebuie să-i lase să lucreze singuri, că nu au nimic de câștigat dacă o fac în locul lor. Da, a fost trist pentru copii, s-a lăsat și cu lacrimi, hârtia era nărăvașă, se rupea uneori mai mult decât se lăsa tăiată… Dar nu am schimbat decât o singură fișă. Au cerut ajutor, au primit pe ici pe colo, și au tăiat! Pentru unii dintre ei, era prima dată în viață când foloseau unealtă de tăiat, nici cuțit nu au mai manevrat până acum. Sper că părinții și-au făcut cu această ocazie un pic de curaj să încerce proiecte de genul acesta.

Am început activitatea cu normele de protecție a muncii, ce avem voie și ce nu să facem cu „creionul de tăiat”. Am repetat, căci media de vârstă a fost 6-8 ani, și copiii au fost mai mult decât ascultători. Primul pas a fost o mică fișă de antrenament, cu câteva forme, pe care să exerseze presiunea pe cuțit și menținerea direcției. În momentul în care tehnica era relativ înțeleasă au trecut la brăduț. Am ales acest model pentru că poate fi tăiat doar cu linii drepte, și este foarte potrivit pentru începători, sau mai bine spus pentru „debutanți”. Probleme foarte serioase a ridicat poziția în care e ținută unealta de scris, coordonarea acesteia depinzând foarte mult de acest lucru. Și aici mai trebuie lucrat… în ultimul timp greu găsești copii care țin corect creionul. Nu înseamnă că nu scriu, sau că nu se descurcă, ci că mâna stă tensionată într-o poziție inconfortabilă, și obosește mai repede. Nu este un impediment pe termen scurt, și veți vedea din filmulețul de mai jos că se poate, însă nu încurajez acest mod de lucru.

Am filmat-o pe una dintre fetițe, debutantă 100% cu această tehnică, dar care a înțeles foarte repede ce are de făcut. Am admirat-o însă pentru modul în care a înțeles să-și ușureze munca, răsucind de fiecare dată modelul pentru a tăia în poziția cea mai convenabilă. Vă sfătuiesc s-o urmăriți. Filmul nu este prelucrat, viteza de lucru este cea reală.

Nu am terminat brăduții, nici nu mi-am propus acest lucru, din moment ce, într-o oră, trebuia să ne însușim tehnica, să o exersăm, și apoi să terminăm un proiect amplu. Am avut însă timp să le explic, și copiilor, și părinților, cum să finalizeze acasă proiectul. (Și sper să apară online și poze cu proiectele finalizate!)

Regret că nu am avut timp aproape deloc să pot sta de vorbă cu părinții, și am fost nevoită să limitez drastic conversațiile. Sper însă ca prin intermediul blogului să putem continua discuțiile. Am ales câteva din pozele realizate la atelier, și voi trimite arhiva pe mail părinților care doresc, și lasă în acest sens un mesaj la acest articol.

În încheiere, mulțumesc editurii Casa, organizatorul evenimentului, care ne-a pus la dispoziție pentru decupat modelele publicate în numărul 119 al colecției „Idei creative”. De asemenea, mulțumiri și magazinului online Tribeka, pentru cadourile oferite copiilor participanți la atelier: un set creativ cu Moș Crăciun și ren, de asamblat. O surpriză plăcută a venit și din partea organizatorului, Romexpo, care le-a oferit copiilor și câte un suc la cutie și o plasă cu dulciuri, în avans pentru Moș Nicolae.

Felicitări speciale copiilor, care s-au ambiționat și au rezistat până la final!

Progresăm la lucru

Ce și cum tăiem

Cum se folosește cutterul

Concentrație maximă

Ce se poate face cu tehnica filigranului

Când vii cu gașca, te și distrezi

Cadourile de final

Foto: Triaxon.ro

Atelier gratuit pentru copii la târgul de carte Gaudeamus – 21 noiembrie 2015

Încep articolul cu un zâmbet, deoarece, cum se apropie târgul de carte în ultimii ani – indiferent că este Bookfest sau Gaudeamus, primesc o întrebare, cel puțin: Și, ce faci anul acesta la târg? Așadar se presupune că împreună cu editura Casa mai pregătesc o surpriză… Ei bine, da, tuturor celor cărora nu le-am răspuns până acum, le pot spune că și toamna aceasta venim cu o nouă provocare: Decorațiuni de iarnă realizate prin tehnica filigranului.

Și cum am făcut deja sondaj și teste pe această temă, știu că e foarte puțin încercată de adulți, și aproape deloc de copii. Pentru că nu este totuși simplu, atelierul se adresează copiilor 6+, care au minime abilități de scriere. Nu exclud clasa pregătitoare, fiecare își cunoaște mai bine copilul, însă este nevoie de concentrare, de efort de a ține instrumentul în mână, și de o destul de bună dezvoltare a motricității fine, de aceea am menționat abilitățile de scriere.

Copiii vor decupa un brăduț, ca cel din imaginea de mai jos. Vor folosi pentru aceasta un instrument special, care la prima vedere aduce cu un stilou, se manevrează ușor, numai că în loc de peniță va avea un vârf de cuțit. Vor asambla apoi brăduțul și îl vor lua acasă. Modelul face parte din ultima colecție creativă apărută la editura Casa, „Decupaje de iarnă pentru ferestre”, numărul 119. Nu este primul de acest gen din colecție, cu aceeași tehnică ne-au mai delectat și numerele Decoratiuni cu filigran și Mandale din hârtie, despre care am povestit deja. Din numărul 119 sper să vă arăt în curând creațiile finalizate, cu siguranță cei care vor participa la atelierul de la târg le vor vedea în realitate. Participanții la atelier vor avea parte și de un cadou surpriză pregătit de magazinul online Tribeka.

bradut filigran

Atelierul se va desfășura sâmbătă, 21 noiembrie, între orele 12.30-14:00, pavilionul central Romexpo, nivel 3.20 (harta), Salonul de carte pentru copii „Ion Creangă”. Sunt așteptați să participe 12 copii (în limita spațiului și părinții își pot pune la încercare îndemânarea), care se înscriu prin intermediul acestui articol, sau prin SMS, la numărul 0722/955`103. Vă rog specificați numele, vârsta copilului și un număr de telefon de contact. De asemenea, am rugămintea ca, în cazul în care nu mai puteți ajunge, să mă anunțați la numărul de telefon de mai sus, pentru a putea primi alți copii prezenți în târg la momentul desfășurării evenimentului.

Update: 15-XI-2015, ora 21,30 – nu mai locuri libere. Lista de așteptare va fi onorată în ordinea înscrierilor, dacă se retrage cineva.

Încă o săptămână creativă cu editura Casa

Am încheiat cea de-a doua temă a concursului: copiii au confecționat săptămâna trecută mici zmeie de hârtie, ca decorațiune pentru ghivece. Sunt sigură că mai toată lumea le-a adus în casă, la căldură, și de ce să nu le înveselim un pic?! În plus, cred că avem o „problemă” cu modul de a păstra creațiile copiilor. Uneori se strâng atât de multe, încât nu mai ai unde să le pui. La grădiniță am mai făcut magneți de frigider, și, din ce spun copii, părinții au reacționat pozitiv la ideea mea de a plasa creațiile astfel. Acum am confecționat decorațiuni pentru ghivece, și sper ca ideile practice să continue.

În săptămâna ce urmează vom încheia concursul, cu cea de-a treia temă, inspirată de una din ultimele apariții ale colecției Idei creative: Animăluțe din globuri de hârtie. În același stil – globuri din benzi de hârtie – le-am propus copiilor să realizăm săptămâna aceasta un dovleac. Știu, mai e până la Halloween, însă eu am considerat dovleacul decorațiune de toamnă. Același ,model poate fi folosit pentru globuri de Crăciun, din benzi de diferite culori, decorate cu steluțe sau alte elemente.

Destul de bine merge și exercițiul de evaluare, mai conștiincioși până acum sunt Năzdrăvanii, care au trimis aproape toți punctajele acordate. Mai avem de lucru cu școlarii. Le mulțumesc celor care m-au înțeles și susținut în această variantă interactivă, căci este în primul rând un mod de a mă ajuta pe mine. Am detaliat în paginile temelor, la secțiunea de „Comentarii”, cum se procedează.

Detalii despre a treia temă găsiți aici. Reamintesc și faptul că concursul beneficiază de cinci premii oferite de editura Casa. Cinci norocoși își vor alege săptămâna viitoare un volum din colecția Idei creative sau Micul atelier.

Comentariile la acest articol sunt închise. Vă rog să folosiți în acest sens paginile concursului.

Zile de toamnă – concurs susținut de Editura Casa

Luna aceasta a început bine, pe plan creativ. Ca lună de toamnă – mai puțin, căci plimbările în parc, cu frunzele foșnind sub pantofi, s-au transformat în salturi de broscuțe, și cizmulițe de cauciuc. Însă vremea rea este propice lucrului manual, la gura unei sobe virtuale.

Săptămâna trecută am reluat temele săptămânale pentru copii, și, pe cât m-am bucurat eu, pe atât au fost încântați și ei, căci mulți dintre năzdrăvanii pe care i-am văzut „crescând” prin intermediul site-ului s-au bucurat de revedere și mi-au spus-o, motiv pentru care bucuria mea a crescut înzecit în weekend. Nu mă vait de muncă, pentru că merită! Mă felicit pentru ideea de a cere poza-martor cu creația, căci așa reușesc să mă bucur și de zâmbetele ștrengărești pe care cei mici mi le trimit. Vă mulțumesc încă odată!

Concursul „Zile de toamnă” este organizat clasic, cu premii trase la sorți. Editura Casa ne susține și de această dată, cinci norocoși putându-și alege, la finalul celei de-a treia teme, un volum din colecțiile Idei creative sau Micul atelier. Ambele colecții s-au îmbogățit peste vară, iar până la încheierea concursului sper ca editura să ne facă noi surprize, pe placul creativilor.

Revenind la tema abia încheiată, copiii au realizat o sperietoare de ciori. Unele se apropie mai mult, altele mai puțin de modelul „clasic” de sperietoare, cel promovat mai mult prin povestea lui Oz, pe care toți o cunosc. Altele sunt mai „moderne”, înfricoșătoare, iar altele sunt atât de prietenoase… însă cum nu le putem testa eficacitatea, le spun felicitări tuturor copiilor, care au muncit după posibilitățile vârstei. Apreciez mai ales cazurile în care colajul a trecut dincolo de colorat și decupat un model tipărit, este ceea ce mi-aș dori să văd la fiecare lucrare: să nu alegem cea mai ușoară cale de realizare a unei teme. Creațiile pot fi admirate aici.

Pentru săptămâna următoare am anunțat deja tema: confecționăm zmee (nu zmei!), tot ca decorațiuni pentru ghivecele cu flori. Detaliile temei le găsiți aici.

De asemenea, (copiii care au mai participat știu deja), rezolvarea temei este însoțită de un exercițiu de evaluare. Începând cu acest concurs încerc, și sper să funcționeze, un exercițiu de sinceritate: părinții vor putea vedea în timp real evaluările copiilor, și au acces la editarea fișierului. Dacă experimentul funcționează, și putem evalua corect fără să calculăm cine și cui dă puncte, o să consider că acest program are o mare bilă albă. E ca și cum la un examen ai fi singur în clasă, ai avea toate materialele, și ai alege să fii corect, în primul rând cu tine însuți.

Comentariile la acest articol nu vor fi posibile. Vă rog ca pentru comunicare să folosiți câmpurile destinate comentariilor din articolele temelor. Mulțumesc pentru înțelegere! 🙂

Figurine din cerculețe de hârtie. O nouă rundă

Unul din numerele mele favorite din colecția Idei creative de la editura Casa este, și va fi poate pentru multă vreme, Figurine din cerculețe de hârtie. Cartea este dezmembrată total, nici nu m-am mai chinuit să o prind la loc în agrafe, căci copiii o răsfoiesc și împart după bunul plac, fiecare alegându-și „ceva” de făcut.

Am luat-o cu mine săptămâna trecută, când am făcut ciupercuța. Au zărit celelalte modele, și au vrut s-o aduc iar. Dacă le-aș face pe plac, aș avea-o și data viitoare! Numai toamnă n-a fost azi la noi… Acasă mi-am dat seama că n-am fotorgafiat decât două creații, însă sunt modelele pe care le-am lucrat.

De obicei iau la mine șablonul cu cercuri, multe coli colorate, și, în funcție de preferințe și vârstă, trasăm repede cercurile necesare. Fetele voiau prințesa, au pus-o pe listă de data trecută, nici n-au vrut să audă de altceva. Castelul a venit mai târziu, când le-am spus că ar fi drăguț ca prințesa să aibă unde locui. F. a ales mașina. Un bărbat adevărat, la orice vârstă, nici n-ar putea altceva… chiar dacă are doar 4 ani!

Planșa cu castelul a fost lucrată de A. în aproximativ 80 minute. Până la sfârșitul orei terminase prințesa și de decupat jumătate din castel. M-a rugat să mai rămână un pic cu mine, mai ales că mai aveam o oră, și să termine ce a început. A lucrat castelul complet singură, eu începusem ora de cusături, despre care am povestit deja, iar ea, cu ajutorul cărții, a terminat castelul.

Planșa cu mașina are povestea ei. Habitaclul, decupat primul, este realizat foarte bine. F. era odihnit, avea răbdare. Roțile au fost ultimele, și se vede. Și-a mai revenit un pic când a desenat. Animalul este un cățel, despre care știe că are urechi, ochi și gură, coadă și patru picioare. Mai avem probabil până va ști că are și mustăți, și nu va fi atât de „umanizat”. Pe mine m-au amuzat însă gropile din șosea… cât de multe… S-a plâns și că nu știe să deseneze copaci. Ceea ce-a încercat el singurel aduce cu vegetalele, dar mă voi gândi și la un mod de a-i învăța și astfel de lucruri simple.

Cartea poate fi folosită cu uşurinţă de copiii preşcolari şi şcolari mici, dacă le puneți la îndemână un șablon cu cercuri. Sau, dacă vă este mai ușor, decupați cercuri din acetofan, cu diametre de la 1 la 10 cm, și ei le conturează pe hârtia colorată.

O puteţi achiziţiona direct din librăria editurii Casa sau din librăriile online elefant.ro, libris (transport gratuit), librarie.net, emag, BestKids, AdevarulShop.

Cu cortul la Sighișoara – camping Casa La Grecu

Am fost la Sighișoara prima dată acum vreo câțiva ani, nu-i mai număr. Este un oraș care merită, măcar pentru o zi, atenția de turist, și am amânat vizita până când copiii au fost suficient de mari pentru a și înțelege ceea ce văd – chiar dacă înclinațiile lor pentru hălăduială istorică nu sunt nici acum foarte puternice.

Când am hotărât că ne oprim în Sighișoara și rămânem la cort nu mi-am făcut aproape nicio problemă că nu vom găsi camping. Data trecută nu-mi amintesc să fi avut probleme de acest gen, am găsit ușor, chiar aproape de cetate, în curtea cuiva, e drept că în perioada festivalului. Dar un deceniu schimbă lucrurile, și cum cazare de fițe în cetate, în locație-pensiune istorică, nu intra în calcul, am pus în balanță opțiunile: pensiunea Aquaris, care avea o ofertă tentantă, dar la 4Eur de persoană, traduși românește în 20 lei, și calculat copiii la tarif de adult, plus mașină, era prea mult. Poate dacă aș fi stabilit să stau două zile, să fi profitat și de piscina inclusă în preț, merita. Însă ajungeam seara, plecam dimineața… Mai era pensiunea Vila Franka, însă… unde e cocoțată, sus pe dealul de dincolo de râu… am spus clar nu. În disperare de cauză, după un tur prin oraș și nicio pancartă de cazare la cort, cum mă așteptam, am sunat la info Sighișoara. Acolo ne-au spus de camping la casa Grecu… am căutat locația și am sunat.

Prețul – mai mult decât decent, 7.5 lei de adult, 4.5 lei de copil. Condițiile nu erau poate cele mai bune, copiii comentau că nu se compară cu Murighiol, însă compartiv cu cazare în Sighișoara – era perfect (mai ales pentru bugetul alocat). În plus, era cu mult peste ceea ce aveam când puneam cortul în pustiu pe plajă la mare. Aveam curent electric, frigider, apă rece curentă, duș tot cu apă rece, iar la cerere și contra cost era disponibil în vilă duș cu apă caldă. Toaletele – turcești, amenajate ca în vechile tabere studențești, dar curate și fără niciun fel de miros. Campingul era amenajat într-o livadă, cu nuc, meri, peri. Aici a fost partea proastă, perele tocmai s-au copt, și un roi de viespi își făceau de lucru cu ele… și cu mâncarea noastră. Dar fără pere, și pentru oameni care pun preț pe atmosfera vieții la cort, campingul de la Grecu este o soluție la îndemână, și este suficient de mare pentru plecat în gașcă și petrecere pe săturate.

Vedere de sus a Sighișoarei, din camping.

Uitam… este situat cam la nivelul Bisericii din Deal, doar că pe dealul de vis-a-vis. Până în cetate am făcut 10 minute, la întoarcere – 15/20, cu tot cu urcușul. Fusesem seara în plimbare, urcasem scara acoperită, am coborât, apoi iar sus la noi la cort și ne cam dărâmase un pic plimbarea.

Am fost singurii din camping. La vilă mai era cazată o familie, și liniștea aceea a fost extraordinară. Am supraviețuit și atacului de noapte al pisicilor… Glumesc… Era acolo o pisică cu trei pisoi, și cred că în miez de noapte îi învăța să vâneze fluturi, până au remarcat motocelul de ancoră legat de cortul meu, și atât le-a trebuit… undeva, cred pe la două noaptea, mâții plini de chef de joacă au sărit pe cort. Inițial n-am știut nici ce mi-a sărit în cap, nici ce se auzea pe cort, până mi-am dat seama… intraseră și între cort și a doua foaie, și cred că s-au speriat și ei când i-am pălit oleacă pe întuneric cu perna să plece…

Dacă intenționați să hălăduiți prin România ca noi, e bine de știut că există camping. Cum spuneam, condiții tolerabile, și pentru o noapte nici n-ai nevoie de mai mult.

Livada campingului, cu loc pentru luat masa, foișor, și undeva departe în spate, și toaletele.

Atelier String Art – epilog

Cum a fost azi la târg? Am avut emoții cât cuprinde, pentru că de mai bine de patru ani îmi fac curaj cu un atelier de cusut. După experiențele de la grădi, nimic, dar nimic nu putea să meargă „ca la carte”. Adică, înțelegeți, când vrei să nu te ia prin surprindere nici neprevăzutul neprevăzutului la un eveniment de promovare… Ei bine, cu toată experiența mea, vreo câteva zile de perpeleală, lista cu probleme părea să se lungească, în loc să se scurteze…

De exemplu, iese ața din ac. La grădi nu știu cum se face, dar parcă acele lucrează la simultan, iese ața din toate odată. Coșmarul zilei era ca 12 copii, simultan, să ceară ajutor… ei bine, s-a întâmplat, nu așa des – și stiu de ce, căci erau și mămici pe margine. Dar, mai ales, pentru că am avut copii cu voință, care au băgat singuri ața în ac. Concluzia: mai am de lucru la capitolul motivație cu gașca mea de școlărițe.

Apoi, mi-a fost frică să nu se rupă cartonul când trag ața. Drept pentru care am confecționat modelele din cel mai gros carton pe care l-am putut găsi. N-a fost ușor să-l perforez, dar s-a comportat minunat materialul… și de-acum mă țin de secret. La grădi cos de obicei pe carton de 160g, care poate fi printat, dar acum nu am riscat deloc.

A treia spaimă au fost nodurile și ațele încurcate. Surprinzător, ca și în cazul poveștii cu ața ieșită din ac, n-am avut foarte multe de rezolvat. Au fost câteva nodulețe, nimic grav.

Dar cea mai mare spaimă a fost aceea că nu vom reuși să coasem modelul. Am început cu cel mai simplu, codița florilor, am pregătit model din carton, cu șnur, desene explicative, le-am arătat la fiecare în parte… Doar două fetițe mai cususeră înainte, ceilalți erau toți începători. Dar niciunul n-a plecat acasă fără să coasă codița! Nici frunza nu le-a dat mari bătăi de cap, și aici au fost de mare ajutor cărțile, cu imaginea de pe copertă.

Nu mi-am închipuit că ajungem și la flori… speram, dar modelul era dificil… cu florile nu ne-am descurcat prea bine. Copiii jonglau cu noțiuni complicate – opus, corespondent, axă de simetrie – și nici eu nu le-am ușurat munca trasându-le toate liniile pe model. Am explicat, cei mai mari au înțeles, cei mai mititei – au lucrat cu mămicile, și sper să termine acasă tot modelul.

Am avut și două abandonuri, așa că atelierul meu s-a transformat în activitate simultană, în funcție de nevoile copilului… una din fetițele mici a abandonat cusutul, așa că i-am dat de lucru cu volumele din Hoinari prin anotimpuri. Știam deja cum se folosesc cărțile, așa că, după ce am lăsat-o să le răsfoiască, i-am dat și tema… să-mi spună povestea unui personaj. Căutatul prin carte, apoi dialogul cu mine, i-a mai luat ceva timp, și a urmărit mai atentă imaginile. Spre final, au trecut la dublu pe colecția Bobiță și Buburuză.

Un alt moment special al zilei aparține Ruxandrei. Aveam emoții – aștept de multă vreme să o cunosc, și pe ea, și pe mămica ei. Sunt amândouă printre cei mai fideli elevi ai site-ului meu, din octombrie 2011 participând aproape la toate temele, de fiecare dată cu lucrări excepționale. Atunci am văzut prima ei creație – un borcan de compot decorat, culmea, tot într-un concurs cu premii de la editura Casa! Ruxi, felicitări! N-am apucat să-ți spun azi, dar vom mai avea ocazia!

Ultima poveste pe care v-o spun azi e a Karinei. N-a mai cusut niciodată, și a venit la atelier pentru că i-a plăcut numele meu. Voia să facem coșulețe, dar nu s-a nimerit azi… i-am promis că-i arăt și coșulețe cum se fac (acesta e preferatul meu). Dar nu asta e povestea. Karina a negociat cu mine la sânge fiecare împunsătură de ac. Mi-a dat clar de înțeles că munca asta „atât de grea” trebuie să aibă un scop nobil, și, dacă ea se sacrifică lucrând, trebuie să știe pentru ce. Și a negociat insigna mea cu Talente de Năzdrăvani, probabil muncită precum cele de la cercetași, după satisfacția pe care o avea când a plecat cu ea în piept.