Cum să ratăm Comorile Chinei, expoziţia deschisă la Bucureşti, la sfârşitul lunii aprilie? Mi-am dorit enorm să merg încă de când am văzut primul comunicat. Copiii erau însă în vacanţă… i-am aşteptat şi pe ei, mai ales că Andrei nu era chiar neştiutor când veni vorba de armata de teracotă. Am avut grijă să înţeleagă de la început că nu vom vedea decât patru soldaţi şi un cal din totalitatea celor peste 7000 de piese care alcătuiesc uluitoarea descoperire arheologică din mausoleului Qui Shi Huang, din provincia Shaanxi. Trebuie menţionat că săpăturile sunt încă în desfăşurare, în expoziţie aflându-se una din piesele descoperite în 2010.
Aşadar ne-am pregătit ca de expediţie, ţinând cont de sfaturile şi recomandările pe care le-am inclus deja în primul articol dedicat expoziţiei. Le spusesem copiilor de controlul de la intrare, şi s-au amuzat copios observatorii de-acolo când au auzit-o pe Irisuca exclamând că aici e ca la aeroport!! Apa şi bagajele le-am lăsat la vestiar, am intrat lejer, doar cu aparatul foto, şi ne-am pregătit pentru o incursiune rapidă, cu salturi de mii de ani între diversele epoci ale istoriei Chinei.
Este greu să cuprinzi totuşi, într-o expoziţie atât de mică, mii de ani de istorie şi civilizaţie extraordinară. Piesele aduse sunt pur şi simplu repere de timp pe axa cronologică, pentru a încadra exponatele centrale – cei patru soldaţi de teracotă. Calul – aşa cum am aflat din detalii, era un cal de tracţiune, nu unul de cavalerie. Soldaţii – un arcaş, un vizitiu, un infanterist şi un general, ne-au uimit prin forţa detaliilor şi expresivitatea feţei. Probabil că, pictaţi, ar fi părut reali. Nicio imagine nu se compară cu impresia pe care o ai stând faţă în faţă cu aceşti martori ai trecutului.
Trecând în revistă celelalte exponate, am observat calitatea culorilor folosite, care au rezistat miilor de ani ce le-au acoperit. De asemenea, portelanul şi emailul, în culori uimitoare, au atras privirile Irisucăi. Vrea şi ea unele, exact la fel. Pe acelea dacă se poate. 🙂 Am ajuns mai repede decât ne-am fi aşteptat în epoca modernă… pentru a face apoi un salt în timp şi spaţiu, în zona carpato-danubiano-pontică, şi a vedea interacţiunile pe care acest spaţiu le-a avut cu lumea chineză, inclusiv prin lucrarea lui Nicolae Milescu Spatarul, Descrierea Chinei.
Cea mai amuzantă piesă din expoziţie a fost pentru copii „perna”. Erau de fapt două, a doua – mult mai mare, mai frumoasă, cu o poezie pictată, am uitat s-o fotografiez. De ce amuzantă…? Pentru că s-au gândit că probabil copiii chinezi din acea perioadă habar nu au ce distractivă este o bătaie cu perne… Legat strict de statuile de teracotă, le-au considerat mici. Înălţimea chinezilor în antichitate este de aprox. 1,70m, iar a cailor de 1,5m. Nu ştiu de ce, probabil se aşteptau să aibă de-a face cu nişte vikingi.
Nu am cuvinte pentru a descrie mai mult decât o vor face imaginile de mai jos. Am adăugat la fiecare poză câteva detalii, pentru a vă putea orienta în album. Lipsesc aproximativ 10-15 piese din expoziţie, farmecul special a distras atenţia de la partea de documentare ilustrată. Dacă imaginile se deschid separat, şi nu album cu detalii, reîncărcaţi complet pagina articolului, pentru a avea săgeţi de navigare sub imagini si a putea vedea textul.
Călătorie plăcută!
Pagina in limba greaca din lucrarea „Descrierea Chinei”, apartinand lui Nicolae Milescu-Spatarul.
Vas ceramic cu decor in retea. 3300-2050 i.Ch. Decor cu boabe de cereale, cultura Majiayao, valea Fluviului Galben
Vas ceramic cu decorat cu patru volute meandrice. 3300-2050 i.Ch. In interior este redata ideograma „mi”, adica „orez”, cultura Majiayao, valea Fluviului Galben
Jia din bronz. Vas antic pentru vin Perioada tarzie a dinastiei Shang. Sec XIII-1046 i.Ch.
Zhi de bronz. Vas antic pentru vin, decorat cu ochi de animal. Principalele decoratii sunt ochi de tigru si trasnete pe picior. Perioada tarzie a dinastiei Shang. Sec XIII-1046 i.Ch.
Gu de bronz. Vas antic pentru vin, cu destinatie rituala. Are gravata o ideograma. Perioada tarzie a dinastiei Shang. Sec XIII-1046 i.Ch.
Vas de bronz decorat cu chipuri de animal. Vas pentru vin cu destinatie rituala. Perioada de mijloc a dinastiei Shang, XIV-XIII i.Ch.
Vas de bronz decorat cu chipuri de animale. Vas pentru vin cu destinatie rituala. Manerele sunt in forma de elefant, devenit motivul decorativ al dinastiei Shang. Este datat in perioada tarzie a dinastiei Zhu (IX-771 i.Ch.)
Dui de bronz – tip de vas antic pentru gatit, decorat cu motivul norului triunghiular, realizat in bronz rosu si argint. Sfarsitul perioadei „statelor combatante” – sec. IV – 221 i.Ch. BO de bronz decorat cu dragoni incolaciti – un tip de clopot antic. Sfarsitul perioadei „Primaverii si Toamnei”, sec VI-476 i.Ch.
Platou de bronz decorat cu motivul pestelui si testoasei. Platoul se folosea pentru ablutiune. In centru sunt gravate 10 ideograme. Inceputul perioadei „Primaverii si Toamnei”, 770-mij. sec VII i.Ch.
Lance din bronz – folosita pentru a agata, a lovi si a strapunge. Sulita din bronz- este inscriptionata, cand si de cine a fost facuta, si inseriata. Dinastia Qin, 221-206 i.Ch.
Figurina din ceramica colorata Dinastia Han – 206 i.Ch. – 220 d.Ch. Obiect funerar.
Statueta reprezentand un muzician in genunchi Dinastia Han – 206 i.Ch. – 220 d.Ch. Obiect funerar din argila cenusie pictata.
Vaca din ceramica pictata Dinastia Han – 206 i.Ch. – 220 d.Ch. Obiect funerar din argila cenusie. Coada si coarnele au fost din lemn.
Gaina si cocos din ceramica pictata Dinastia Han – 206 i.Ch. – 220 d.Ch. Obiect funerar din argila cenusie. Simbolizeaza nivelul ridicat al cresterii animalelor.
Accesorii pentru care si harnasament din bronz aurit Dinastia Han – 206 i.Ch. – 220 d.Ch.
Cal de tractiune Dinastia Qin 221-206 i.Ch.
Statuie de teracota reprezentand un soltat ingenunchiat. Dinastia Qin 221-206 i.Ch. Arcas in pozitie de tragere standard.
Statuie de teracota reprezentand un vizitiu militar Dinastia Qin 221-206 i.Ch.
Statuie de teracota reprezentand un razboinic in armura Dinastia Qin 221-206 i.Ch. Razboinici utilizati in partea frontala a armatei, pentru lupta corp la corp.
Statuie de teracota reprezentand un general in armura Ofiterul cu rangul cel mai inalt descoperit in armata de teracota. Este infatisat tinand cu ambele maini o sabie. Dinastia Qin 221-206 i.Ch.
Statuie de piatra infatisandul pe Buddha ~550 d.Ch.
Cupa pentru vin si bol pentru alimente, din argint, realizate cu o forma incipienta de strung.
Vas de bronz decorat cu chipuri umane si cap in forma pasarii Phoenix. Obiect funerar buddhist, cu maner in forma de dragon. Dinastia Tang (618-907)
Perna din ceramica tricolora. Dinastia Tang (618-907), decorata cu chipuri de animale. Ceramica tricolora este cunoscuta prin tehnica de aplicare a smaltului de diferite culori.
Barbat care canta la sheng – instrument antic de tipul unui cimpoi din trestie. Perioada celor „Cinci dinastii si zece regate”, 907-960. Este unul din cei 28 de muzicieni cantand, parte a unui basorelief pictat ce decora un mormant din dinastia Tang.
Barbat care canta la harpa. Perioada celor „Cinci dinastii si zece regate”, 907-960. Este unul din cei 28 de muzicieni cantand, parte a unui basorelief pictat ce decora un mormant din dinastia Tang.
Barbat care canta la toba. Perioada celor „Cinci dinastii si zece regate”, 907-960. Este unul din cei 28 de muzicieni cantand, parte a unui basorelief pictat ce decora un mormant din dinastia Tang.
Femeie care canta la flaut. Perioada celor „Cinci dinastii si zece regate”, 907-960. Este unul din cei 28 de muzicieni cantand, parte a unui basorelief pictat ce decora un mormant din dinastia Tang.
Oglinda de bronz decorata cu un animal de bun augur si struguri Dinastia Tang, 618-907
Figurina ceramica pictata infatisand un strain. Obiect funerar reprezentand un indo-european. Dinastia Tang, 618-907
Pandantiv de jad alb infatisand un strain. Obiect decorativ purtat la talie in timpul ritualurilor doar de imparati, oficiali de rang inalt sau generali. Dinastia Tang, 618-907
Figurina ceramica pictata infatisand un strain calare. Dinastia Tang, 618-907
Vas hexagonal smaltuit albastru – centrul Jun. Face parte din colectia de la curtea dinastiei Quing. Dinastia Song 960-1271.
Vas din portelan cu motiv floral Dinastia Yuan – 1271-1368
Vas din portelan alb-albastrui smaltuit, cu motive de lotus. Dinastia Ming 1426-1435
Tub de jad pentru esente decorat cu dragon si motive florale. Dinastia Ming 1368-1644
Recipient de jad verde pentru apa necesara placutelor de cerneala, infatisand o pasare Phoenix ciugulind un bujor. Dinastia Quing 1644-1911
Receptacul floral din jad cu dragon si corp in forma de peste. Obiect decorativ de interior, simbolizand succesul in cariera unui oficial. Dinastia Quing 1644-1911
Vas smaltuit in forma de lastari de bambus decorat cu frunze de bambus. Recipient pentru ceai. Dinastia Quing 1644-1911
Vas de portelan decorat cu lotusi si motive impletite. Ceramica daruita de curtea imperiala calugarilor tibetani. Vasul pastra iarba folosita in scop ritual. Dinastia Quing 1644-1911
Ceas imperial de masa cu suport din bronz aurit pentru palarii Dinastia Quing 1644-1911
Paravan de masa din lemn de santal cu incrustatii de email la baza. Infatiseaza camdpuri de orez si case traditionale din China. Dinastia Quing 1644-1911
Monede descoperite la Isaccea, Dobrogea, iesite dintr-un atelier al Hoardei de Aur.
Preluarea imaginilor folosite în acest articol nu este permisă. Multumesc pentru înţelegere.
