Am aflat săptămâna trecută despre expoziţia de fluturi tropicali de la Antipa, şi am aşteptat cu nerăbdare să treacă zilele libere de sărbători să putem merge să vedem şi noi micile minuni zburătoare.
Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” declară deschis „sezonul estival” cultural, dezvăluind publicului primele evenimente pregătite pentru vara acestui an. Începând cu 1 Mai, vizitatorii sunt aşteptaţi să viziteze expoziţia temporară „Fluturi tropicali vii”, organizată în colaborare cu „Casa Fluturilor” şi Societatea de geografie Vulticulus.
Vizitatorii vor avea posibilitatea de a vedea peste 30 de specii de fluturi exotici, zburând liber, în sera special amenajată în grădina Muzeului „Antipa”, dar pot avea şi ocazia de a fi martori la „naşterea” unui fluture care-şi părăseşte învelişul de nimfă. În expoziţie, insectele vii sunt prezentate şi prin texte de informare cu privire la denumirea speciei, ţările de origine, preferinţele biologice şi ecologice etc.
Căutate cu atenţie, în expoziţia de fluturi exotici vii, vor putea fi descoperite pontele (ouăle), larvele şi adulţii speciilor prezentate. Publicul se poate bucura de frumuseţea şi graţia acestor insecte în intervalul 1 mai – 31 iulie, 2013, perioadă în care expoziţia va rămâne deschisă în grădina Muzeului „Antipa”.
Preţurile biletelor sunt de 10 ron/copil/student şi 12 ron/adult/pensionar.
Acesta e comunicatul oficial, de pe site-ul muzeului Antipa. Este şi ceea ce le-am povestit copiilor înainte de expoziţie, pentru a-i convinge să mergem. Prima impresie a fost de milioane, cum am intrat în sera improvizată, zburau în jurul nostru fluturi cu aripi mari, de vreo 10x10cm, de un albastru minunat. M-am simţit eu precum Clara, când Heidi i-a deschis în cameră coşul cu fluturi… Apoi am început să-i căutăm. Am găsit destui. Cei mari erau uşor de observat, mai greu a fost până i-am dibuit pe cei mici… şi, oricât am încercat, nu am reuşit să găsim toate speciile prezentate pe panouri. Andrei îşi dorea mult să vadă fluturele zebră, îl ştia dintr-un joc, dar nu era… Apoi am vrut să aprofundăm, să vedem crisalidele… ei bine, nu poţi vedea cum se naşte un fluture. Prima, pentru că nu există omizi, expoziţia este alimentată la 1-2 săptămâni cu pupe din care ies fluturii, şi, dacă ai noroc să fii în expoziţie atunci… vezi pe viu miracolul, care durează de la câteva minute la câteva ore, în funcţie de specie. Altfel te mulţumeşti cu pupele expuse dincolo de sticlă. De asemenea, nu te aştepta să poţi citi despre fluturi, căci în afara denumirii ştiinţifice, o mică hartă cu habitatul natural şi variantele în funcţie de sex, nu veţi găsi altceva.
Sera este mică, îmi e greu să văd acolo o clasa cu 30 de copii, şi mai ales mi-e teamă ca fluturii nu ar avea mari şanse în asemenea aglomeraţie. Prima, pentru că zburau şi se aşezau pe jos, puteai călca uşor pe ei dacă nu erai atent. Apoi… pentru că copiii cu greu se abţineau să nu-i atingă, şi numai adulţii conştiincioşi le aminteau de câte ori întindeau mânuţele…
Alt sfat, dacă doriţi să mergeţi: nu intraţi direct în curtea din spate, la seră, căci biletele se vând doar în faţă. Nu vă gândiţi că muzeul are aparat modern pentru bilete, unde le poţi plăti cu cardul, căci cele pentru expoziţie se vând clasic, la recepţie, cu cash.
Noi am bifat o experienţă interesantă, nu poţi toată ziua să vezi fluturi atât de mari zburând în jurul tău. Problema este însă gustul uşor amar al dezamăgirii că ne-am aşteptat să vedem mult mai mult, mai multe, şi mai mulţi decât am văzut deja, iar pentru jumătatea de oră în care nu prea am avut ce face, preţul este un pic cam piperat.
Vă las în compania pozelor, sper, suficient de reuşite, iar dacă doriţi să citiţi despre fluturi, aici.