perdea cort unicat carioca textil

Perdea unicat cu carioca pentru textile

Anul trecut am decretat decedat vechiul cort de vacanță. După ce am bătut țara cu o variantă low-cost, strângând fonduri pentru unul zdravăn, anul acesta am reușit și l-am luat. Un singur neajuns, observat din prima: ferestrele mari erau foarte… transparente. Așa că am fost nevoită să improvizez o perdea. Cortul avea șină la fereastră, am găsit pe net perdele, însă cei care le-au calculat la „două bucăți” nu s-au gândit neapărat la două ferestre, așa că două bucăți abia se așezau frumos pe una singură.

La cât au costat, m-am enervat, și-am trecut la treabă. Aveam o pânză albă, pe care am transformat-o urgent, iar în loc de agățători am tăiat o șină de plastic de la dosar… Nu știu dacă le-ați văzut, există niște șine de plastic, care în secțiune sunt ca un triunghi isoscel, iar cele două laturi congruente prind între ele, strâns, foile.

Doar că… era prea albă! Și problema trebuia rezolvată. Aveam acasă cumpărat mai demult un set de carioca pentru textile, cu 6 culori. Mă tenta să desenez eu ceva… numai că talentul acesta îmi lipsește, mă descurc onorabil cu ceva flori, fluturi pe hârtie, însă pe un pătrat 150x150cm era prea mult. Așa că soluția, când vrei ceva fain și mâna nu te ajută, este geometria. Am tăiat din carton gros un pătrat de 10x10cm și m-am apucat să le desenez, încercând să păstrez cu ajutorul unei rigle distanțele dintre ele.

O singură dată n-am fost atentă, am greșit ordinea, dar sper că nu sare în ochi. În schimb de-afară perdeaua nu pare deloc improvizație, arată chiar profi și își îndeplinește scopul. Despre locurile pe care le vede vara asta, voi povesti altă dată…

perdea cort unicat carioca textil

Setul de carioca este acesta.

Set creativ La ferestreasta cu flori Daco

Flori la fereastră – set creativ Daco

Am fost întrebată de multe ori eu la ce grădiniță am mers… prietena mea, cu care am împărțit anii de grădiniță, îmi spune același lucru… cum de toate ideile de lucru manual s-au păstrat…

Eu nu-mi mai pun întrebarea. Poate e de la lipiciul Pelikan mâncat în cantități impresionante… ceea ce îmi dă satisfacție acum este faptul că am reușit să-i transmit Irisucăi, parțial și lui Andrei, aprecierea specială pentru lucrurile făcute manual. Fie că e ziua unui prieten, și îi desenezi o felicitare, ori îi confecționezi repede o brățară, împletită sau din noduri, e ceva în care pui o părticică din sufletul tău, împletit printre degete.

Dacă mi-aș dori să am ceva, la capitolul „unelte”, ar fi o mașină de tăiat, cu care să-mi pot realiza propriile forme și poate ideile mele ar căpăta mai repede contur. Cum nu este posibil, mă mulțumesc cu ce găsesc, și, din fericire, uneori chiar găsesc lucruri faine, dacă stau să caut.

La fel a fost și setul de flori decupate din fetru, de la Daco. Eu aveam alte planuri cu ele, niște panouri la grădiniță care se cereau împodobite, și cu care nu ajungeam la nivelul la care voiam eu. Socoteala din târg nu se potrivește nici ea cu cea de-acasă, și când a văzut setul, Iris a hotărât că e prea fain să-l „stric” eu, și ea vrea să-l monteze așa cum este… la ce urma să-l folosească nu avea idee, dar ea voia să-l monteze și punct.
Am lăsat-o să facă ce vrea. I-am explicat cum e cu distanțele, contrastul, și în mare parte i-a ieșit. Nu știu cât timp i-a luat… cred că vreo două ore.

Floricelele sunt predecupate din fetru subțire, se înșiră pe panglică folosind un ac de plastic. Cu planglica a greșit-o Iris, că întâi a înșirat, aranjat și… tăiat. N-am fost nici eu atentă să fi împărțit panglica în 6 bucăți egale de la început, așa că am completat cu panglică de la mine. În schimb i-au plăcut „greutățile” care țin firul întins, la acestea ar fi vrut ea să le dea altă utilizare, dar nu am avut înlocuitor…

Set creativ La ferestreasta cu flori Daco

Set creativ La ferestreasta cu flori Daco

Setul de la Daco este acesta.

Steagul olimpic crosetat

Cu croșeta: steagul olimpic din inele

Apropierea olipiadei de vară de la Rio mi-a dat câteva idei, în timp ce mă străduiam să aduc ceva îmbunătățiri gentuței cu decorațiuni croșetate… așa se face că am ajuns la mercerie, și am luat, pe lângă culori de floricele, și musai culori pentru cercurile olimpice…

Steagul olimpic crosetat
Cerculețe de genul acesta am învățat prima dată să croșetez din macrame, pe vremea când mama încă vedea și milieurile erau viața ei.
Ca o paranteză, cred că e o terapie ocupațională excelentă, cu efect de calmare profundă, ce te ajută să ieși mai ieftin decât cu terapia la psihiatru…

Așadar, se răsucesc pe deget câteva inelușe, apoi se croșetează piciorușe simple, unul lângă celălalt, până se îmbracă tot inelul. Dimensiunea o puteți hotărî singuri. Pentru inelele olimpice am folosit cercuri mai mari, cu diametru de două degete. Dacă doriți să învățați să croșetați, puteți exersa pe inele de chei piciorușele, pentru că este suportul mai stabil. De la acest element de bază puteți apoi croșeta orice tip de floricică. Atenție la primul picioruș, să nu strângeți suportul, și ultimul, care este un ochi alunecat, prin care treceți rozeta obținută și închideți.

Revenind la inele, mi-a fost destul de greu să le potrivesc ca pe steagul olimpic, care culoare era deasupra, care dedesubt, și cum se îmbinau, în așa fel încât inelele să rămână toate croșetate „pe față”. Inelele au fost îmbinate încă din faza în care așezam suportul pe degete, trecând firul prin inelul deja realizat, apoi, la final, le-am cusut unul de celălalt.

Spor la lucru!

caprioara decupaj editura casa

Căprioară cu ieduț – decupaj

Exercițiile de montaj a tablourilor propuse de editura Casa în diverse numere ale colecției Idei creative au ocupat bună parte din programa mea de activități, cu un efort pe măsură în pregătirea modelelor. Condiția principală este aceea de a mă încadra cu proiectul într-o singură oră, așadar muncesc înainte vreo două, dacă nu mai bine, pentru a separa elementele de pe modelul inclus în fiecare volum.

Copiii primesc o coală de carton, pe care colorează (anul viitor mi-am propus să încerc să le pictăm, aș câștiga timp, dar depinde cum mă încadrez cu materialele), apoi le decupează și le asamblează după model. Am la mine și volumul, cu tabloul-exemplu, dar și planșa de pe care am separat elementele, de data aceasta colorată. La început, pe lângă problemele de decupaj neatent, ridicau destule probleme și etapele de așezare a elementelor: cine stă „în față”, cine stă „în spate”, noțiunile de perspectivă fiind greu de aplicat la grupa mare. Cel puțin pentru mine, grupa mixtă (cu copii 5-8 ani) și-a arătat roadele, căci cei mai mici, după ce tot amestecau un puzzle de piese decupate, se uitau cum le așază cei mari, și rezolvau problema prin imitație.

caprioara decupaj editura casa

E drept că răbdarea nu este atributul lor forte, și cum voiau să ajungă repede-repede la partea de montaj, colorau grăbit, și, spre disperarea mea, în toate direcțiile. Ce culori foloseau – alegerea lor, încercam să-mi repet că ceea ce mă interesează din acest proiect este tehnica: un decupaj cât mai fidel și o aranjare corectă a elementelor, și trebuie să-i las și pe ei să se manifeste, chiar dacă o căprioară cu părul albastru e greu de imaginat.

O altă variantă pentru realizarea acestor tablouri este de a folosi și pentru elemente carton colorat, și atunci copiii nu mai decupează. Însă carton în patru nuanțe de maro mi-a fost imposibil să găsesc… așa că am rămas la varianta colorată. Modelul din mijloc este realizat ulterior activității, acasă, de Iris.

caprioara decupaj editura casa

Proiectul face parte din volumul „Animale sălbatice din hârtie”, pe care îl puteți găsi  în librăria online a editurii Casa, sau în alte librării: Libris (transport gratuit),eMag, elefant (transport gratuit la pickup point), Librarie.net,AdevarulShop, BestKids.

 

 

fluturi string art cusaturi

Fluturi string art – cusături

Luna mai a fost una cu chef de muncă la grupa de opțional de vineri. Le-am dus fetelor un model adaptat după numărul 109 al colecției Idei creative: Modele string art pe carton și lemn, exemplul pe care l-am lucrat și anul trecut cu cealaltă grupă de pe copertă. Dar, răsfoind revista, au descoperit fluturii… și au cerut musai să încerce. Le-am explicat că nu este un proiect ușor, va dura, dar au insistat. Așa că ne-am apucat de fluturele albastru din model, căci acela părea mai interesant. Și așa și era, în două culori. Am mărit modelul, pe dimensiune a5, căci mi s-a părut mult mai bine pentru fete. Am avut inspirația să iau un bumbac mai subțire, deși trebuia să coasem direct cu ață de papiotă, mai ales că modelul a solicitat și o foarte mare cantitate de ață.

Pentru cea de-a doua culoare am folosit în stânga – papiotă albă, în dreapta – mătase roz, mai subțire.

Ca idee, la fluturii de mai jos s-a lucrat patru ore pe ceas. Am avut nevoie de patru dintre cursuri pentru a-i termina. Ceilalți fluturi din grup au rămas ca temă de vacanță, unii au „plecat” cu un singur rând de aripi, alții doar cu aripile de sus. Este extrem de migălos, în condițiile în care le-am ajutat pe fete cât am putut. Băgam mereu ața în ac, aveam pregătită mereu unealtă de schimb, căci se termina foarte repede. Fluturii arată și pe spate aproape identic ca pe față, deci modelul „mănâncă” o groază de material.

Mă gândeam – într-o dimensiune mai mică – și mai adaptați, cum ar arăta ca mărțișoare… e un proiect la care trebuie să mă opresc un pic. S-ar putea să fie modelul anului viitor, dacă reușesc să îl încadrez într-o oră ca timp de lucru.

fluturi string art cusaturi

Idei creative 109 String art editura CasaVolumul prezentat îl puteți achiziționa direct din librăria online a editurii Casa, dar și din alte librării online precum:elefant, bestkids, librarie.net, emag,
Un model asemănător, pe aceeași temă îl găsiți la Libris, Bookdepository, Books-Express,Okian.

Decorațiuni naturale pentru primăvară și vară - idei creative 122 - melc din lemn

Decorațiuni naturale pentru primăvară și vară – idei creative 122

Decoraţiuni naturale pentru primăvară şi vară - Idei creative 122Îmi plac provocările, și, de ce nu, accept câte una care – e clar de la prima vedere – mă depășește. Cu decorațiunile prin casă nu prea am eu mare experiență, când casa e mică, și aglomerată, să mai pui și decorațiuni, nu prea îți arde… Pe cele pe care le-am realizat în timp am preferat să le dau cadou, și, într-un fel, abia aștept să am clasa mea, și să-mi amenajez „colțul”, unde să-mi pun creațiile. Până atunci, am parte de cea mai mare expoziție pe care am visat-o, online, pe blog, și adaug în colecție un melc din lemn.

Am dat, ce-i drept, o tură și prin magazinele de hobby după materiale, însă parcă nu era ce trebuia, dacă nu reciclam un pic. Tata m-a ajutat, și mi-a „feliat” unDecorațiuni naturale pentru primăvară și vară - idei creative 122 - melc din lemn salcâm din curte, cu diametrul de 10 centimetri, pentru un proiect pe care îl aveam eu în minte pentru grădiniță. Numai că salcâmul cu pricina nu s-a dovedit alb ca neaua pe interior, cum visam eu să fie, ba mi-a și decojit feliile, că s-a gândit el că arată mai bine fără… așa că acum am 20 de felii de salcâm, care așteaptă idei.

Volumul de la editura Casa, numărul 122 al colecției Idei creative – Decorațiuni naturale pentru primăvară și vară, aproape că le-a găsit un sens. Prima felie a devenit melc. Nu arată melcul meu ca cel din poză, dar îmi place. Dacă aș fi avut ochi cu arcuri cred că ar fi fost mult mai haios!

Pentru următoarele trebuie să mai găsesc o buturugă mică, și o modalitate de a simula coaja răzuită, căci îmi plac la nebunie cactușii ce apar într-una din propunerile din volum. Mi-au plăcut la fel de mult și ideile marine, însă trebuie să găsesc o sursă rentabilă pentru sticluțe decorative, elemente ce apar și în alte proiecte din carte, îmbinate foarte fain cu lemn și flori. Cum volumul este orientat pentru primăvară și vară, bună parte din cele 15 proiecte sunt decorațiuni legate de sărbătorile pascale, dar nu numai. Pentru altele însă e nevoie să-ți petreci un timp considerabil în pădure, căutând vreascurile potrivite, de exemplu, pentru fluturi – corpul cu tot cu antene, ori la masa de traforaj (mi-am dat seama că n-am set de traforaj…) ca să decupezi peștișori…

Decorațiuni naturale pentru primăvară și vară - idei creative 122

Volumul îl găsiți în librăria online a editurii Casa , dar și în alte librării online, precum: elefant (transport gratuit la pick-up point), Libris (transport gratuit la orice comandă), librarie.net.

geanta flori crosetate

Geantă de cânepă cu aplicații croșetate

Proiectul de mai jos a fost în așteptare foarte mult timp. Am mai scris aici că mie nu îmi place să primesc flori. O floricică, din familia ghiocelului, brândușei, merge, ori la ghiveci, dar să nu fie prea pretențioasă în îngrijire. Însă vara trecută am primit un buchet, și recunosc, e primul buchet la care m-am luminat. L-am pus „bine”, iar eu când pun lucrurile „bine”, apăi nici dracu nu le găsește, nu mai zic de mine. Făcusem proiecte, voiam să atașez florile pe o brățară lată, croșetată, pe care să aplic și un ceas mare, căci am descoperit la școală că nu pot folosi ceasul de la telefon la unele cursuri și la examene. M-am apucat cu entuziasm de brățară, era gata cam jumătate când am căutat florile, să fac o probă. Nu le-am găsit, brățara a rămas tot la jumătate…

Făcând ordine luna asta prin materiale, cărți și caiete, găsesc și plicul în care floricelele mele nemuritoare așteptau tăcute. Eram cam supărată că nu terminasem ceasul, că n-am apucat să vi le arăt când le-am primit, le-am făcut o poză simplă, în buchet… și n-am apucat să scriu articolul până marți seară, când mă tot gândeam ce traistă merge cu sandalele mele de tip dacii și romanii… Mi-a picat pe o traistă din pânză de cânepă, păstrată de la nu-mai-știu ce promoție, în așteptarea a „ceva” adaosuri. Pentru ea proiectul era ceva de cusut, motive tradiționale – la care oricum nu am renunțat, că doar mai are o față 😀 . În schimb am avut atunci ideea de a coase florile pe ea… și iată ce-a ieșit.

geanta flori crosetate

Florile le-am primit de la Aurelia, din Lada cu minuni unde are o mulțime de lucruri croșetate cu migală, lucrate după inspirație sau dorința clientului. Cel mai bine o las să vă povestească ceea ce face:

Salutare!

Sunt Aurelia, mamă a patru copii, pasionată de culori, fire şi croşetă.

Să tot fie 25 de ani de când, într-o vară, pe când aveam vârsta fiicei mele celei mari, pe o băncuţă, în faţa unui bloc comunist din Bărăgan, am învăţat să croşetez. Cu macrame. Motive pentru celebrele milieuri. Cred că am făcut unul mic, cu vreo patru piese, păstrat ca amintire multă vreme şi dăruit de mama în dorinţa de a elibera casa. „Profesoara” mea ştia a croşeta pantofi delicaţi, cărora le lipea talpa. Încă nu am depăşit-o, căci îmi e teamă să încerc cizme croşetate, atât de la modă în zilele noastre.

Timpul a trecut, maică-mea mă punea în vacanţe să îi croşetez metri întregi de lanţ pentru alte milieuri, tip lansetă. Eu o boscorodeam în gând, căci voiam a citi. Am plecat la facultate, iar croşetatul a rămas doar amintire.

fulgi_crosetatiPrin 2011, era toamnă spre iarnă, cea de-a doua fetiţă a mea a avut o boală respiratorie care s-a vindecat mai greu. Ca să nu mă las pradă gândurilor pe tema bolii ei, care s-ar fi putut transforma în astm, am început să croşetez fulgi, ornamente de agăţat în brad, extrem de delicaţi şi de efect. Am făcut peste 150 bucăţi din macrame, pe care i-am apretat bucată cu bucată, i-am pus câte trei în plic, şi le-am dat drumul să zboare în cele patru zări. Astfel, durerea mea de mamă cu copil bolnav, s-a transformat în bucurii mărunte pe măsură de plicurile ajungeau la destinaţie. Până la Crăciun, fetiţa şi-a revenit complet, suspiciunea medicului de astm nu s-a confirmat, astfel că acum avem un copil sănătos, pregătit de şcoală.

Atunci, în acel sfârşit de an, mi-am descoperit pasiunea. Internetul, cărţile de specialitate cu modele trimise de-a lungul timpului din Anglia, revistele din Germania sau cele care au început să fie editate la noi, îmi sunt surse de inspiraţie. 

fluturi_crosetatiUn alt moment frumos a fost cel cu fluturii. Ştiţi cum e luna februarie – cenuşie, aştepţi să vină primăvara, însă iarna nu se dă dusă. Aşa că am pregătit un dar de blog (pe atunci aveam şi blog), pentru cine a dorit să se înscrie, lăsându-mi un mesaj cu o combinație de patru culori. Nimeni nu a știut ce voi face cu aceste culori. În fiecare zi a lunii februarie, am prezentat/dăruit un fluture, în culorile alese de vizitatoarele blogului. Am avut grijă ca până la 1 martie, fluturii să ajungă la destinație, drept broșă-mărțișor.

Ceea ce cred că face diferența între enervantele milieuri de pe televizor sau de pe fiecare colțișor de bibliotecă pentru care zăboveam timp la ștersul prafului în anii adolescenței şi modelele de azi – sunt culorile. Aproape aş spune că ele fac totul, atunci când sunt plăcut armonizate. Au contat enorm încurajările câtorva amice şi ajutorul soţului care cunoaşte merceriile mai bine decât mine.

Fotografii cu obiecte/lucruri croşetate găsite de mine sau sugerate de alţii au constituit provocări, trepte de urcat şi de bucurat – îmi amintesc ce mare bucurie am avut când am finalizat prima rochiţă, dăruită, fireşte. Le-am lucrat copiilor jucărioare – pe Miffy cea îndrăgită, căluţi cusuţi la mână şi împodobiţi cu mici elemente croşetate, pălărioare de primăvară, căciuliţe de iarnă şi multe alte mici lucruşoare, aparent banale, dar care sunt făcute cu suflet pentru a bucura alte suflete.

scoica cu perla din evantai hartie

Scoică cu perlă din evantai

Căutând o idee pentru vară, pentru cusut, am ajuns la ideea unei scoici. Doar că în timp ce căutam un model pentru a putea realiza grafica necesară, scoica a început să prindă contur în mintea mai mult ca evantai, nu ca proiect cusut. L-am început ca pe o joacă cu evantaie, să văd ce „iese”. Și am ajuns la ceea ce vedeți mai jos…

scoica cu perla din evantai hartie

Aveți nevoie de un disc din hârtie, cât mai mare. Eu l-am desenat cu ajutorul unei farfurii pe o coală de hârtie glasată. Am ales una argintie, pentru a simula sideful aflat înăuntru. Partea mai grea a fost să pliez în cute mici și uniforme, și poate că ar fi mai util pentru copii să fie un disc din hârtie dictando, să traseze cu un pix gol liniile, apoi să îndoaie mai ușor. Sau să traseze pur și simplu linii paralele, la distanță de 5-7mm, ca ghidaje pentru îndoire.

Următoarea etapă a fost să tai centrul. În funcție de cât de mulțumiți sunteți de dimensiune, puteți să mai tăiați sau nu câte o bucată. Întrepătrundeți cele două evantaie obținute, și perforați toate hârtiile folosind un ac gros. Pentru operațiuni de acest gen, eu folosesc un ac de quilling cu două capete, unul fiind perforator.

Am prins apoi cu o sârmă, pentru a permite celor două părți să se miște și scoica să se poată „deschide”. Finalul este simplu, se caută o mărgică mare, și se vopsește cu argintiu, sau se îmbracă în staniol, la nevoie.

Am confecționat cu copiii de-a lungul timpului diverse acvarii, și scoica astfel confecționată ar putea fi un element de decor.

scoica cu perla din evantai hartie

Spor la lucru!

cufar comori cusaturi

Cufăr cu comori – cusături de vacanță

Vacanța mare aproape bate la ușă. Activitățile de pe site au intrat demult în vacanță, odată cu stresul meu de dinainte și din sesiune, doar cele de la opționale au continuat, mai mult sau mai puțin vizibile aici. Azi m-am tot gândit ce să le pregătesc copiilor, cu gândul la vacanță, și o bărcuță ori ceva peisaj marin mi s-a părut prea puțin. Așa că m-am oprit la un cufăr cu comori. Pierdut pe o insulă de pirați, cufărul trebuie cusut, apoi umplut cu bijuterii… ori desenate, sau, așa cum am ales eu, mărgele de înșirat. Atârnă din cufărul nostru „coliere de perle”, tot felul de „pietre prețioase”, știți voi, după culori, că sunt safire, rubine, smaralde, diamante, și ce-au mai strâns pirații acolo.

Modelul este pregătit pentru dimensiunea A5. Puteți printa și A4, dar nu știu ce iese… de fapt, cât de mare iese. Mie mi se pare suficient așa, copiii îl țin ușor în mână la 5-6 ani, și chiar mai apoi, în clasele primare. Se printează de aici, pe carton, sau printați pe hârtie și lipiți pe un carton. Cu cât copilul este mai mic, cu atât suportul trebuie să fie mai tare, pentru că nu are răbdare, trage tare de ață și taie hârtia. Perforați apoi cu acul punctele marcate și toate colțurile ori intersecțiile. Puteți încuraja copilul să perforeze, dacă îi dați un instrument potrivit: ace cu gămălie de plastic foarte mare, să o poată ține, ac de siguranță mare, un capăt de compas sau chiar un instrument cu această destinație. Exercițiul, chiar dacă vi se pare de rutină, are rolul lui în dezvoltarea coordonării oculo-motorie, a motricității fine. E drept că, dacă copilul protestează că nu-i place (normal, cui îi place?!), și renunțați, nu știu cât îl ajutați de fapt.

cufar comori cusaturi

Ca idee, la grădiniță perforăm în grup, când timpul ne permite (sau dacă proiectul este mai amplu, le duc eu perforate). Am luat de la ambalaje niște burete, un fel de polistiren, dar din plastic, pe care îl folosesc ca suport pentru găurit. Uneori ne întindem pe mochetă și perforăm, li se pare mai amuzant. Îi ajut pe fiecare, de regulă stabilesc că elementul X îl perforez eu pentru fiecare. Nu e ocazie să nu mă „laude” pentru rapiditatea la perforat, și să întrebe cum „fac” și ei să capete viteza asta… Cu răbdare, mult exercițiu, și fără văicăreli. 🙂

După perforat, începe cusutul. Modelul e simplu, și azi m-am uitat în câte moduri pot coase copiii. Unii au preferat să facă conturul, apoi detaliile. Alții au cusut „una da, una nu” tot cufărul, și apoi au început să completeze spațiile. Alții au mers la rând, în urma acului, și cum toate variantele erau corecte, i-am lăsat să decidă. Nu toți au terminat de cusut, și doar 3 au ajuns și la cea de-a doua activitate, de înșirat mărgele, altă activitate migăloasă, dar mult mai utilă celor mici decât rânduri de liniuțe, de exemplu. Cert e că la final a trebuit să repet de câteva ori cum se numește magazinul unde se găsesc mărgele, căci proiectul acesta „trebuie terminat”. Le-a plăcut enorm modelul, și sper că își vor primi acasă, de la părinți, mărgelele mult dorite.

Puteți, dacă copilul vrea, sau este mai mare, să perforați din ochi și palmierii, și să coaseți toată planșa. Sunt sigură că rezultatul va fi minunat!

Spor la lucru!

zornaitoare instrumente muzicale editura Casa

Instrumente muzicale la Bookfest

A mai trecut un târg, și încă o colaborare frumoasă cu editura Casa, încă un atelier care a surprins din multe puncte de vedere, dar și care a avut ciudățeniile lui…

Ciudățeniile au început la înscriere. E prima dată când am mers doar pe înscrierile prin sms. Culmea, unde mă așteptam să fie mai ușor, a fost mult mai greu. Așa că locurile rezervate au fost sub așteptări. Asta nu e o problemă, mereu sunt copii în târg dornici de joacă, și atelierul a fost full… doar neuronul meu se stresează. (Aștept feedback de la prieteni, că ați fost plecați din București, sau că nu v-a plăcut tema, să știu pe viitor ce să nu fac!)

zornaitoare instrumente muzicale editura Casa

Bookfest ne ia mereu prin surprindere, la fiecare ediție e „ceva” care nu e pus la punct. De exemplu, ediția aceasta, atelierul, rezervat ca fiind „pentru copii”, nu apărea pe lista evenimentelor la „Junior”. Apoi, spațiul amenajat pentru copii semăna a stand cu cărți pentru copii, în spațiul liber era o „creație” improvizată cu colaci gonflabili, pe care i-am înghesuit bine într-un colț, să avem loc pentru cele trei mese…

Surpriza a fost că erau instalate acolo mijloace de proiecție. Mi-am pregătit atelierul cu un suport video, și n-a fost nevoie să-mi instalez proiectorul meu, ci mi s-a permis să rulez filmul de-acolo. De-a lungul timpul am observat că la atelierele publice am o mare problemă cu participanții întârziați. Nu e ca la clasă, unde începi cu toți copiii la fix, demonstrezi tehnica, apoi supraveghezi execuția. Chiar și cei care rezervă locurile, nu ajung mai niciodată la fix… și să reiau explicațiile în timp de alții trebuie îndrumați este foarte dificil. Mai ales acum, când era aproape imposibil să fac demonstrația de mai multe ori!

Așadar, toți copiii, pe măsură ce au ajuns, au urmărit filmul, au primit apoi materialele, am discutat despre fiecare, când uitau ce au de făcut, reveneam la imagini, care au rulat continuu pe tot parcursul activității.

S-au apucat de lucru cu entuziasm, gândindu-se că la final ne facem orchestră de zornăitoare. N-am vrut să-i dezamăgesc, dar știam că nu se vor usca atât de repede pentru concert. În schimb nu s-au sfiit să se înfigă în aracet – am consumat aproape 1kg – pentru a lipi toate minunile. Am lucrat cu fetru, și ingredientul meu „secret”, cu care interveneam când elementele nu voiau să se lipească altfel, a fost lipiciul cu silicon lichid.

Vă spuneam și de ciudățenii… ei bine, am avut un „musafir” pe la vreo 55-60 de ani, declarat a fi fiind organizator de ateliere (deși mi-am pus mari semne de întrebare dacă îmi rămân toate foarfecele după vizita sa), și care voia musai să învețe cum se face. I-am răspuns că poate urmări filmul, poate răsfoi cartea dedicată instrumentelor muzicale de la editura Casa, și se poate uita la copii. Dar numai aceștia pot lucra. Ei bine… după ce a reușit să mă scoată nițel din zona de bună-dispoziție, abordând copiii (serios acum, mie mi se pare o regulă de bun simț să nu vorbești cu un copil străin dacă nu ai nicio treabă cu el!), s-a apucat să copieze de mână paginile din carte… moment în care i s-a explicat că se găsește la stand și am invitat-o să-l viziteze.

Altfel n-am mai avut decât o bilă neagră de dat unui bunic, după ce m-a chemat copilul… „Doamna, îi spuneți să mă lase și pe mine?” N-am menționat-o decât așa, în treacăt, că tot am primit întrebarea de ce în prezentarea atelierului am spus că este pentru copii, nu pentru părinți… că ce părinți am întâlnit…. De multe tipuri!!

Am avut și doi pitici de 4 ani, care s-au descurcat numai cu ajutorul părinților. Fetița și-a dorit foarte mult să participe, s-a rugat de mine și n-a renunțat până nu l-a așezat pe tătic pe scaun s-o supravegheze… Băiețelul a venit cu mama, pentru prima dată, și a lucrat după puteri.

Mai jos aveți câteva imagini de la atelier. Dacă ați participat și vă recunoașteți, lăsați un mesaj să vă trimit pozele. Mulțumesc editura Casa pentru ideile creative și ocazia de a ne juca!

Foto: Triaxon.ro