metaloplastie folie aluminiu

Metaloplastie: confecționarea literelor la clasa pregătitoare

Uneori mi se pare că totul e relativ și că fiecare înțelege ce poate sau ce dorește din programa de clasa pregătitoare. În stagiul de pregătire au fost câteva idei asupra cărora s-a insistat mult și acestea erau legate de învățarea literelor. În primul rând, nu scriem litere, le desenăm, așadar conturul poate fi mai mult sau mai puțin exact. Din moment ce avem de-a face doar cu literele de tipar, iar noi nu suntem mașini de tipărit, să îi ceri unui copil să fie perfect ca o tiparniță e cam mult. Dacă învățarea literelor mari de tipar are totuși un sens, căci vom scrie de multe ori cu majuscule pe diverse cereri și formulare, scrierea literelor mici de tipar este o pierdere absolută de vreme. Literele acestea nu sunt formate din „elemente“, nu le poți „descompune“, ca pe suratele lor scrise de mână. Când și cine scrie cu litere mici de tipar? Eu nu-mi amintesc să mi se fi cerut vreodată. Și atunci, la ce bun să depui efort să înveți ceva ce nu vei mai folosi? Doar de dragul de a-i da copilului o ocupație? Ca să ai cu ce să te lupți să dezveți în clasa întâi, când le va scrie pe acestea pe caiet?

Exercițiile de scriere pe liniatură incluse în caietele de lucru pentru clasa pregătitoare au fost criteriul după care le-am și triat. Nici cu scrierea celor mari nu am fost încântată, să oblig copilul să intre într-un spațiu încă de la început mi s-a părut cam mult. Așadar primul semestru am desenat literele fără nicio limită, iar din semestrul al doilea am introdus treptat liniatura care limita înălțimea literei, scăzând treptat dimensiunea. A fost avantajul meu, pentru că mi-am creat singură, tot anul, fișele cu care am lucrat. Dacă diferențele erau mici între două litere vecine, între prima și ultima a alfabetului fișa s-a transformat. O a doua decizie pe care am luat-o a fost insistarea pe literele mici de tipar și toate exercițiile au fost scrise astfel, tot pentru a nu consuma inutil energie. Dacă toată viața vom citi cărți cu litere mici de tipar, de ce să învățăm acum doar cu litere mari?

Însă la desenat și confecționat ne-am ocupat doar de cele mari. Metaloplastia este una din soluții, fie că este folosită sârmă simplă, sârmă plușată, tablă sau folie de aluminiu. Pe ultima am descoperit-o în urmă cu mulți ani, când am confecționat primele obiecte torcând fire din folie și împletindu-le după model. Literele au fost o provocare mult mai simplă și mai ales la îndemâna tuturor, căci cine nu are în ce să învelească un senviș la nevoie? Spre sfârșitul alfabetului, în săptămâna în care X și K au făcut cunoștință cu piticii mei, le-am dat din nou de lucru.

metaloplastie folie aluminiu

Tehnica nu este cine știe ce, se rupe din rola de folie câte o bandă – lățimea ei influențează grosimea firului – și se răsucește ușor, pentru a deveni un fir uniform. Cu acesta apoi creați orice doriți. Pe măsură ce veți încerca, veți descoperi prin încercare și eroare rezistența materialului, situațiile în care se poate rupe, noi moduri de improvizație pentru a rezolva aceste situații.

Spor la joacă!

Puișori Accesorii craft - AD295 Sarma plusata pufoasa DACO

Puișori din sârmă plușată

Pachetul de sârmă plușată pufoasă de la Daco a făcut parte din provocarea de toamnă. Deși m-am gândit și la ceva decorațiuni pentru pomul de iarnă, în cele din urmă m-am oprit la puișori. Nu e Paștele, Crăciunul e mai aproape, dar a fost mult, mult prea tentant să îi facem.

Accesorii craft - AD295 Sarma plusata pufoasa DACOÎn primul rând, această sârmă plușată nu este în varianta subțire, de jumătate de centimetru diametru sau chiar un centimetru, cum suntem obișnuiți. Este cu adevărat pufoasă, așa că i-am făcut poză cu rigla alături, să se înțeleagă mai clar despre ce vorbesc. Și este și moale, gâdilă ca o pană.

Puișorii rezultați aduc așadar cu niște ciucurași, nu se vede că sunt realizați dintr-o spirală făcută pe deget. (Am luat sârma, am răsucit-o pe arătător, am îndoit capetele spre interior și gata.) S-a mai desfăcut arcul, căci nu sta fix pe deget, i-am mai așezat franjurile și rezultatul îl vedeți.

Apoi produsul a trecut în etapa a doua, i-a luat Iris în primire. Ce vrei să iasă?Pui! Și pui s-au făcut. A tăiat din spumă picioarele și ciocul, a lipit ochii mobili și cele două mici mogâldețe parcă au prins viață. Fiecare are personalitatea lui, în stânga parcă e fata moșului cea cuminte, Floricica, iar pe dreapta, Tâmpițel, smecherașul familiei, mereu pus pe șotii.

Chiar înainte să le fac poză i-a venit ideea să le facă niște „tunsori” la modă. Cum chiar atât de deschisă la nou nu sunt, iar pachetul nu conține decât câte două fire din fiecare culoare, zece în total, am zis pas și i-am salvat.

Voi ce ați face cu restul sârmelor?

Puișori Accesorii craft - AD295 Sarma plusata pufoasa DACO

felicitare vasc sârmă plușată

Felicitare de Crăciun cu vâsc, din sârmă plușată

felicitare vasc sârmă plușatăLuna aceasta a trebuit să mă gândesc și la câteva proiecte simple, realizabile la nivel preșcolar. Modelajul, folosind cele mai variate materiale, rămâne una din activitățile de referință. Nu adaug că, manevrând diverse materiale (aici metal), învață în mod natural despre proprietățile acestora.

Pentru felicitarea alăturată am folosit un carton A5, îndoit pe jumătate, pe care am lipit o bucată 10×15 de pânză de sac, la care am scos din margine câte două fire, pentru a avea franjuri. Se adaugă un fir verde de sârmă plușată pufoasă (dacă le căutați în comerț, veți vedea diferența între „deloc pufoase, pufoase și foarte pufoase”), și trei ciucurași roșii (cumpărați de-a gata).

Decorul a fost completat cu trei fulgi de nea, realizați cu perforatorul decorativ.

Pentru a realiza frunzele, trebuie să împărțiți mai întâi sârma în trei părți egale. Firul are 30cm, puteți folosi o riglă, însă un preșcolar nu va ști să măsoare. Cel mai bine, dacă chiar vreți să învețe, îi confecționați dintr-un bețișor o unitate de măsură, și îi cereți să îndoaie de două ori, și va obține trei părți egale. Se răsucesc împreună la jumătate, nu foarte mult, pentru a nu consuma din lungime, doar cât să nu se desfacă. Se împart apoi în jumătate, obținând vârful fiecărei frunze. În funcție de vârstă, vă puteți declara satisfăcut și la acest moment al proiectului, însă dacă deprinderile îi permit, puteți continua îndoirile pentru a obține marginea țepoasă a frunzei de vâsc. 

La final se lipesc cei trei ciucuri în mijloc și se atașază felicitării.

Spor la lucru!

Ren din cârlig de rufe (*19)

Renul din cârlig de rufe este o idee din numărul 60 al colecţiei Idei creative, Figurine din sârmă pluşată. Nu sunt propuse aici modele exclusiv din acest material, sunt îmbinate o mulţime de idei, dar despre acestea am mai povestit pe blog în trecut, aici, unde puteţi vedea şi alte creaţii.

Varianta de iarnă a avut nevoie de o clamă din lemn, pictată în roşu. Îmi pare rău că nu am avut acrilic, să şi strălucească, sau măcar lac de finisaj. Capul renului este decupat din fetru, după modelul inclus în carte, lipit apoi pe carton, căci nu aveam fetru gros. Sârma pluşată a fost împărţită în jumătate, şi ambele părţi răsucite pe un creion subţire. Nu am tăiat firul de sârmă, este lipit primul pe clemă, apoi am adăugat capul. Pentru decor – ochi mobili autoadezivi, şi două buline de fetru roşu sau spumă eva. Timpul de execuţie este extrem de scurt, durează mai mult uscarea clemei pictate.

ren din clema de rufe

idei-creative60-casa1La fel de rapid se poate confecţiona şi îngeraşul, pentru care există, de asemenea, un model.

Cartea o găsiţi la: Librăria Editurii Casa, Libris.ro, Elefant.ro, Libraria eMag , Librarie.net

Atelierul de creatie | Proiecte de Crăciun | Biblioteca Năzdrăvanilor 

*Proiectul face parte din maratonul 30 de idei de Crăciun.

Om de zapada din ghiveci ceramic (*8)

idei-creative60-casa4

Ideile care pot fi puse în practică cu ajutorul unui mic ghiveci din ceramică (până în 5-6cm) sunt dintre cele mai variate. Căutam cu Iris o idee cu sârmă pluşată, şi numărul 60 al colecţiei Idei creative, dedicat tocmai figurinelor din sârmă pluşată, ne-a rezolvat problema: un om de zăpadă confecţionat rapid şi simplu.

Se ia un ghiveci mic, se pictează cu alb. Am folosit grund acrilic, căci se usucă foarte repede. Se răsuceşte un fi de sârmă pluşată, foarte pufos, astfel încât să se obţină un con, pe post de fes. Dintr-o bucată de fetru se confecţionează un fular. Nasul este un pompom mic, ideal ar fi fost roşu, dar pe dimensiunea aceasta nu aveam decât maro. Mătura am confecţionat-o din şnur de hârtie şi un beţişor, iar mâna este un alt pompom. Ochii se desenează. Mai urmează să-i facem o agăţătoare, pentru a deveni ornament pentru pomul de iarnă.

om-de-zapada_ghivezi
Idei creative, Editura Casa: Figurine din sarma plusata

Cartea o găsiţi la Librăria Editurii Casa, Libris.ro, Elefant.ro, Libraria eMag , Librarie.net.

Atelierul de creatie | Proiecte de Crăciun 

*Proiectul face parte din maratonul 30 de idei de Crăciun.

albinute ghivece

Albinute din ghivece de ceramica

Un proiect care mie mi-a plăcut enorm este cel al abinuţelor confecţionate din ghivece mici de ceramică. L-am folosit la atelierul de primăvară, şi copiii au fost atunci încântaţi.

Materiale necesare:

  • sârmă pluşată. Am folosit o variantă neagră şi mai subţire pentru antene şi picioruşe, şi una crem şi mai pufoasă pentru mâini. Albinele au trei perechi de picioare, dar varianta noastră umanizată a pierdut o pereche pe scara evoluţiei.
  • bilă de papier-mache pentru cap. Se pictează jumătate cu tempera neagră. Merge folosită şi bilă de polistiren, însă mi-a plăcut mai mult cum aderă tempera pe varianta de hârtie, pe polistiren e mai greu.
  • ghiveci ceramic. Se pictează integral cu galben, iar după uscare se pictează dungile cu negru.
  • opţional, găletuşă în miniatură din tablă.
  • ochi mobili
  • beţişor de bambus
  • aripioare din evantai de hârtie

albinute ghivece

Pe beţisor introduceţi ghiveciul. Dacă gaura acestuia este prea mare, folositi bucăţele de carton pe dinăuntru pentru a-l fixa la 2-3 cm de vârf. Adăugaţi mâinile şi picioarele, răsucind sârma pluşată corespunzătoare o dată sau de două ori, strâns, pe beţişor. Puteţi pune un guleraş, eu am folosit floricele din spumă eva, apoi înfigeţi şi decoraţi capul.

Puteţi folosi albinuţa ca decoraţiune pentru ghiveci, sau pe o machetă de primăvară.

albinute ghivece

Spor la lucru!

Atelierul de creaţie

* Acest articol este o recomandare pentru tema saptamanii, detaliata aici.
** Alte sugestii: albinuta din ou de polistiren, albinuta din ou cu surprize.

Papusi pe suport din polistiren si lemn

Săptămâna trecută am fost foarte prinşi cu figurinele de plută, aşa că am deviat un pic şi am trecut la confecţionat păpuşi. E drept că am făcut echipă cu fii-mea, ea fiind consilierul de bază pentru culori şi accesorii, aşa că vă rog treceţi cu vederea nuanţele de roz în principal…

Ne-am oprit la două variante de păpuşi, una de lemn şi una de polistiren.

Papusa din polistirenPăpuşa din polistiren

Materiale necesare:

  • suport din polistiren pentru păpuşă [aici]
  • bucle blonde pentru păr [aici]
  • ochişori mobili [aici]
  • mânuţe de lemn [aici]
  • picioruşe de lemn [aici]
  • şnur cânepă pentru membre [aici]
  • lipici
  • ace cu gamalie
  • foarfecă, materiale textile, accesorii

Păpuşa aceasta a fost o provocare. Cred că nu am mai construit păpuşi de când eram mică. Am început cu… proiectul. Adică şedinţă de creaţie cu Irisuca, să vedem cum o îmbrăcăm. ROZ. Roz nu avem pentru rochiţă… atunci facem pălăria roz, că tot nu se potrivesc pălărioarele noastre. Am încercat cu croşeta, se pare că mi-am cam ieşit din mână, căci a ieşit mai mult o bonetă. Merge. Iris înşiră pe fir mărgele, să croşetăm cu decoraţiuni, apoi se laudă că a lucrat la pălărie. Normal, se ştie de când lumea că mama-mpunge şi eu trag…

Papusa din polistiren

După pălărie am desfăcut pachetul cu bucle. Mă aşteptam să fie ceva gen pâslă, dar e mult mai simplu. Este un fir de naylon buclat, ca părul păpuşilor. Aşa că am bobinat pe o agendă, am legat la mijloc (ca aici) şi am obţinut o perucă de toată frumuseţea. Iris era în culmea fericirii când a văzut ce frumos ies buclele de sub pălărie.

Papusa din polistiren

Următoarea etapă – cea mai grea după mine – este realizarea membrelor. Iniţial mă gândisem să le fac din şnururi mai groase (le reciclasem de la câteva sacoşe de cadouri), dar am primit altă sugestie. Un şnur gros, din sfoară, cu sârmă la interior. Pentru mâini am tăiat o bucată suficient de lungă. Am scos sârma, am trecut-o prin polistiren, apoi am pus la loc bucăţile din sfoară împletite. A urmat ataşarea mânuţelor de lemn, care au un orificiu destul de mare pentru ca sârma şi învelişul să intre cu totul. Le umplusem înainte cu aracet.

Au urmat picioarele. Întâi de doate, am fixat papuceii. Spre diferenţă de mâini, au un orificiu foarte mic. Am îndoit sârma, cu o buclă tensionată, care a intrat forţat. Pentru a evita desfacerea învelişului, am folosit o bucată de fir chenille pentru a confecţiona o pereche de şosetuţe. Poate fi folosit orice snuruleţ sau materiale textil.

Papusa din polistiren

A urmat prinderea picioarelor de păpuşă. Am „săpat” un şanţ în polistiren, pentru a îngropa şnurul. Dacă nu am menţionat, este suficient de solid pentru ca păpuşa să poată sta în picioare singură, fără sprijin. Să revin… pentru fixare am folosit ace cu gămălie, prinse în „X”.

După ce corpul a fost gata, am început să o îmbrăcăm. Nu suntem creatori de modă, dar cum de mai bine de 25 de ani nu am mai croit la dimensiuni aşa de mici, sper că mă iertaţi… am folosit catifea roşie şi tul alb, pentru o rochiţă de scufiţa roşie.

Poate ca nu a ieşit ea la fel de frumoasă ca prinţesele Irisucăi, dar este foarte „sociabilă”. S-a integrat imediat în comunitatea de păpuşi.

 

Papusa de lemnPăpuşă din lemn

Ei, dacă prima păpuşă a fost o provocare, a doua a fost o enigmă. Până la final m-am îndoit că-mi va ieşi. Întâi de toate, ar trebui ca suportul de lemn să aibă orificii pentru prinderea membrelor. Ar fi mult mai uşor de ataşat, şi nu cred că ar fi greu de realizat câteva canale în procesul de fabricaţie. Dar ne-am descurcat.

Materiale necesare:

  • suport păpuşă, din lemn [aici]
  • bucle blonde pentru păr [aici]
  • ochişori mobili [aici]
  • mânuţe de lemn [aici]
  • picioruşe de lemn [aici]
  • un şiret cu spaţiu interior, o bucată de sârmă
  • lipici
  • bandă dublu-adezivă
  • pălărioară

Prima reacţie a lui Andrei când a văzut suportul de lemn a fost că putem confecţiona un „şah”, dacă avem mai multe… A rămas că vom face o păpuşă, pe care Iris a şi repartizat-o în căsuţa piticilor, unde „mai e nevoie de fete!”. Peruca am confecţionat-o ca în cazul păpuşii de polistieren, dar am lipit-o cu bandă dublu adezivă. Am adăugat peste ea o pălărioară. Putea fi şi o băsmăluţă, dintr-o bucată textilă, dar Iris a preferat pălăria.

Papusa de lemn

Am lipit ochişorii. Pentru guriţă am folosit puţină catifea roşie.

Papusa de lemnAm trecut la mâini. Cum şnurul cu sârmă era mult prea gros pentru această păpuşă (este de 3 ori mai mică decât cealaltă), am improvizat. Am răsucit o bucată de sârmă în jurul gâtului, apoi am mascat sârma cu un şiret de la o pungă de cadou. Capetele le-am acoperit cu mânuţele din lemn.

Până aici toate bune şi frumoase. Oricât mi-am fi dorit să pot pune nişte picioare mai lungi, bormaşină nu aveam pentru a face nişte orificii în suport. Aşa că am abandonat, şi am lipit direct picioarele de suport.

În final, rochiţa am confecţionat-o din fire chenille, dar poate fi confecţionată din orice material, sau chiar pictată, căci suportul permite.

Noi ne ducem la joacă… şi vă dorim spor la lucru!

Articol realizat cu sprijinul „Art & Hobby Creativ”:
Art & Hobby Creativ

Atelierul de creaţie

lalele sarma plusata

Lalele din sârmă plușată

lalele sarma plusataSăptămâna aceasta am sădit flori. Din nefericire, nu în grădina mea, aşa cum mi-aş dori să se întâmple într-o zi de primăvară, şi nici în jardinierele de pe balcon. Le-am crescut pe fiecare din câte două fire chenille, pentru un proiect de la grădiniţa Irisucăi . „Răzorul” din imagine este doar o mică-mică parte din cele pe care le-am realizat, un număr ce trecea lejer de suta de bucăți. Sper ca doamnele sosite la cercul pedagogic să fi apreciat micuțul obiect, chiar dacă nu era ceva extraordinar.

Sunt însă extrem de simplu de făcut, şi, cu puţină îndemânare şi răbdare, puteţi realiza laleaua împreună cu copilul. Aveţi nevoie doar de sârmă plușată colorată, unul neapărat verde, celelalte… în toate culorile posibile, chiar şi negru dacă doriţi. Doar sunt lalele.

În funcție de lungimea firului, răsuciți pe degete de trei ori, lăsând capetele puțin în afară. Firul verde se răsucește de câteva ori peste capetele roșii, se lasă codița, iar ceea ce rămâne se împarte în mod egal și se formează frunzele.

Aş da mai multe indicaţii, dar las imaginile să vorbească în locul meu:

Spor la lucru!

Atelierul de creaţie

Indoituri cu sarmulite – chenille

Bentite cu sarma. Chenille

N-am sti sincer să denumesc aceste materiale (dar am aflat ulterior că se numesc chenille)… Pur şi simplu le-am văzut într-un bazar şi mi-a venit o idee. Iar cum ambalajul era în chineză, iar singurul cuvânt în engleză era "panglică", prefer să le descriu. Sunt două sârmuliţe care răsucesc între ele un puf sintetic, şi rezultă baghete colorate. Le-am descoperit în timp ce căutam… nici eu nu ştiu prea bine ce, căscam de fapt ochii pe la ambalaje. Instrucţiunile, tot în chineză, compensau cu câteva imagini. Exemplele erau o căpşună şi o cireaşă. Şi cum tocmai avusesem la Năzdrăvani probe cu cireşe, mi-am zis să încerc şi o altfel de cireaşă. Sunt amuzante şi pufoase, se îndoaie foarte uşor, de ce să nu ne jucăm cu ele?!

Dar n-a fost deloc atât de uşor cum părea la prima vedere… căpşuna s-a lăsat chinuită, frunzele le-am început bine, dar finalul… jalnic. Nu s-a prea prins nimeni ce fruct e. La cireşe am schimbat strategia, nici nu erau prea dificil de realizat. Au şi ieşit foarte bine.

Dar… s-au terminat modelele, şi chineză tot nu ştiu să văd ce mai spuneau pe-acolo. Idee nouă: să folosesc ca model cărticica pentru realizat animale din baloane. E drept că nu se compară, dar ideea e apropiată. Aşa a luat naştere un melc. Cu o singură culoare nu ar fi fost vizibilă spirala, cu două e mai bine. O floricică nu părea grea, şi chiar a ieşit nesperat de bine. Iar apoi… pentru că e drept, talentul e chinuitor, am încercat o lebădă. Cea din balon arăta minunat, dar nici a mea nu a ieşit rău. Acum mai rămâne să văd ce vor confecţiona piticii mei din ele, căci eu m-am jucat destul.

Bentite cu sarma. Chenille

Atelierul de creaţie