Felicitare de Dragobete, proba de colaj

Proba săptămânii care tocmai s-a încheiat la "Talente de Năzdrăvani" a constat în realizarea unei felicitări. Năzdrăvanii au avut de această dată libertate totală. Nu au fost restricţii de materiale sau cerinţe suplimentare, iar creaţiile lor sunt de-a dreptul minunate.

Cei mari, ca de obicei, ne uimesc cu "dorinţa" lor nemărginită de lucru. Mai de voie, mai împinşi de la spate, ca Andra sau Andrei, merită mereu lăudaţi şi încurajaţi.

Felicitare de Dragobete. Colaj din hârtie si alte materiale.

Nici Piticii nu s-au lăsat mai prejos. Ba chiar au trecut peste cerinţele probei, de a realiza o inimioară simplă, şi au trecut la una mai complicată, ca pentru "grupa mare".

Felicitare de Dragobete. Colaj din hârtie si alte materiale.

Ca şi concluzii ale probei, trebuie să împrospătez sertarul cu materiale. Musai pe lista paiete şi pietricele, dar neapărat ceva perforatoare speciale, pentru floricele, inimioare, steluţe şi alte decoraţiuni.

Abia aştept să văd în schimb cine va câştiga proba… pentru că ai mei pitici se tot uită la felicitări şi tot nu sunt siguri cum acordă punctele.

Sfarsit de iarna

Ultimul concurs de iarnă în cadrul Expoziţiei de Talente.

Şi pentru că pe la noi e încă o iarnă grea, am ales să continuăm cu temele de sezon. Aşadar, peisaj de iarnă, numai că pentru prima dată am ales să îmbin ustensilele. Acuarele şi carioci.

M-am gândit că pot picta întâi fundalul. Cu un alb, amestecat cu puţin albastru, pot face dealuri… apoi copaci înzăpeziţi. Creaţia trebuie musai lăsată la uscat, apoi, cu carioci, desenaţi copii, căsuţe. Încă îmi amintesc cât era de greu să realizezi omuleţi în acuarelă, aşa că nu vreau să-i chinui, mai ales că sunt încă mici.

Sunt sigură că tablourile vor fi minunate, şi abia aştept sfârşitul de săptămână să văd ce vor reuşi piticii să realizeze, bine-nţeles, respectând regulile probei.

Participanţii la acest concurs vor participa la o tragere la sorţi, desfăşurată după încheierea probei a treia, în data de 28 februarie 2009. 15 norocoşi vor primi un mărţişor din lemn, confecţionat manual, de la:

La tragerea la sorţi participă toţi Năzdrăvanii care au realizat cel puţin o creaţie în cadrul concursului Sfârşit de Iarnă, desfăşurat în perioada 7 februarie-4 martie 2010. Premiile vor fi trimise prin poştă, după anunţarea câştigătorilor.

Îi aşteptăm pe toţi piticii cu chef de joacă!

Sa plastilinam…

N-am idee încă de ce proba preferată a Năzdrăvanilor este cea cu plastilină. De fapt cred că ar fi în stare să se joace zile întregi cu plastilină şi să nu se plictisească. Aşa că încerc, de câte ori pot, să le fac pe plac. Nu de alta, dar nu se poate ca toate probele să fie cu plastilină…

"Plastilinăm azi?…"
Nu mami, azi modelăm…

Până acum am făcut păsări din plastilină şi oameni de zăpadă. Săptămâna aceasta modelajul nu va fi 3D, ci 2D. Copii au ca temă realizarea unui colaj din plastilină, pe tema "Iarna la săniuş". Aşadar, un tablou care poate fi şi înrămat, despre jucăria lor preferată la zăpadă. Sania.

Nu trebuie să mai spun, nu au voie să folosească şabloane. Ştiu, ar ieşi mult mai simpatice dacă copăceii s-ar decupa cu formele speciale, dar n-ar mai avea farmec. Să vedem ce putem face doar cu mânuţele… cele două din dotare, nu de împrumut. Şi, pentru a avea cât de cât o limită, fundalul tabloului trebuie să fie o coală a4.

Pentru cei interesaţi, creaţiile copiilor şi regulile probei le găsiţi aici.

Flori… de iarna

O probă nouă la Talente. Năzdrăvanii nu s-au trezit încă din hibernare, şi deja bate la usă o nouă vacanţă. Aşa că am hotărât să păstrez proba specială pentru vacanţă, şi săptămâna aceasta să aleg ceva uşor.

Uşor… aşa zic eu, că este…

Acum ceva vreme dezbăteam că piticii desenează, dar când vine vorba de colorat, aşa au un "chef", că nu ştii pe unde s-o apuci. M-am hotărât atunci să le dau şi o probă în creion. Ieri eram hotărâtă pentru o temă. Tot în grafit, şi păream mulţumită. Oricum nu am renunţat încă la idee, poate mai apucăm ceva din ea iarna aceasta.

Dar afară e un ger de crapă pietrele. Tocmai închideam tot ce se mai putea prin balcon, când mi-a venit ideea… Flori de gheaţă!

Daa, minunat! În fiecare anotimp desenăm flori. Flori primăvara, flori vara, flori toamna. Fantezie de forme şi culori. Şi totuşi, încă nu am găsit nicio specie care să întreacă măiestria Iernii de a crea flori. Anonime, trecătoare şi unice în acelaşi timp. Şi atât de fragile, căci le distrugi cu o atingere. Şi totuşi, o frumuseţe pe care nu te saturi s-o priveşti.

Aşa că… nu m-am putut abţine. Ce-ar fi dacă i-aş lăsa pe copii să încerce? Ce văd ei din această frumuseţe de-o clipă?

Un nou concurs la Expozitia de Talente

Istoria… acel „ceva” ce face parte din noi fără să vrem. Chiar dacă unii dintre noi consideră că trecutul nu are de-a face cu prezentul, că într-o Europă unită nu mai contează de unde vii, cred că trebuie să păstrăm măcar respectul pentru efortul şi sacrificiul înaintaşilor noştri.

Şi cred că un copil are nevoie să ştie cine sunt dacii, cine sunt romanii, şi care au fost marii noştri voievozi. Şi, între evenimentele despre care trebuie să afle, se află la loc de cinste actul de la 24 ianuarie 1859, poate cel mai curajos din istoria românilor, când liderii au avut curajul de a pune înainte de orice interes particular interesul naţiunii noastre. Poate că este lecţia pe care mulţi dintre cei astăzi în viaţă au uitat-o.

Ţinând cont de toate acestea, i-am provocat pe Năzdrăvani săptămâna aceasta la realizarea unui decupaj pe tema unirii. Probabil la grădiniţă vor învăţa cu această ocazie Hora unirii. Tema săptămânii cere ca, din hârtie, să fie realizată o horă, iar băieţii şi fetele să fie îmbrăcaţi în costume naţionale.

Cum se poate realiza: luaţi o coală de hârtie albă, şi îndoiţi-o pe lung, apoi tăiaţi de-a lungul îndoiturii. Realizaţi un evantai, cu lăţimea aproximativă de trei centimetri, dacă doriţi o horă numai de fete sau băieţi, sau cinci centimetri, dacă doriţi o horă mixtă. Desenează apoi pe una dintre părţi modelul după care vei decupa.

Pliază evantaiul şi decupează cu grijă.

Pentru realizarea şablonului se desenează pe muchia evantaiului jumătate din figurină. Pentru a obţine figurine înlănţuite, este obligatoriu ca figurina să se termine pe muchia cealaltă, iar decupajul să nu fie complet, pentru a se păstra muchia îndoită, zona în care figurinele vor fi înlănţuite.

Desfă apoi omuleţii. Este posibil să obţii în margini „jumătăţi”. Acelea le poţi îndepărta cu foarfeca. Apoi, cu ajutorul cariocilor sau creioanelor colorate, „îmbracă” omuleţii. Fetele cu băsmăluţă sau flori în păr, ie, fotă, băieţii cu ie, ilic şi iţari.

Apoi să „dăm mâna cu mână” şi să realizăm propria noastră horă!

Concursul se desfăşoară în perioada 18-24 ianuarie, iar creaţiile copiilor vor fi expuse aici.

Vă aşteptăm să ne jucăm împreună!

Proba de colaj, "In toiul iernii"

Săptămâna aceasta concursul În toiul iernii îi provoacă pe toţi copiii dornici de lucru manual la realizarea unui colaj textil. Este mai greu de realizat decât un colaj clasic, din hârtie glasată sau creponată, dar cum năzdrăvanii au dat dovadă că se descurcă minunat cu materiale mult mai greu de mânuit, cum au fost cele furnizate de natură, nu cred că proba va fi una foarte dificilă.

Sper să se descurce şi părinţii, în găsirea materialelor ce vor fi sacrificate… tăiate şi ciopârţite.

Un capac de borcan nu cred că va fi greu de găsit. Cele « tradiţionale », din tablă subţire, sunt mult mai uşor de găurit, pentru prinderea agăţătorii. Dar au inconvenientul că nu sunt albe. Dacă optaţi pentru capace înfiletate, încercaţi să prindeţi agăţătoarea de la început.

Pentru podoaba capilară, folosiţi fire mai groase. Pentru capul de fetiţă se pot împleti două codiţe. Pentru băieţei… nu ştiu care mai e moda. Cu creastă, cu ţepi :D…
Sper ca proba să fie în cele din urmă amuzantă şi abordabilă.

M-am gândit şi cum se pot procura “materiale”: încercaţi la o mercerie, chiar dacă o veţi enerva niţel la început de an pe “tanti”, cerând câte 30cm din diferite culori de panglică…

Spor la treabă!

Şi astept relatări din timpul procesului de creaţie.

Obiceiuri de Anul Nou

Concursul care îi provoacă la început de An Nou pe Năzdrăvanii Talentaţi are un dublu scop. Dacă epoca modernă, în viteza sa, ne-a dus departe de vechile tradiţii, e momentul să le povestim copiilor atât cât ne amintim din ele, mai ales dacă am fost şi noi colindători pe vremuri.

Sorcova. Cred că este cel mai cunoscut dintre obiceiuri şi, dacă copiii nu au fost la colindat din uşă-n uşă, cel puţin la serbarea de la grădiniţă au ţinut în mână o sorcovă, şi au sorcovit Moşul. Uşor de confecţionat, uşor de învăţat şi pus în scenă, are cele mai mari şanse să se păstreze. De obicei mergeam la rude, căci era mau mult un obicei pentru fete.

Pluguşorul. Clar, obicei de băieţi. La oraş însă i s-a pierdut foarte mult din farmec. Versurile au fost “scurtate”, şi rentabilizate, căci nu poţi realiza un spectacol de 20 de minute la un singur “client”. Recuzita a fost limitată la clopoţei, căci erau uşor de procurat şi folosit. Păi… cine mai ştie azi să împletească un bici? Care, pe deasupra, să şi pocnească? Sau… cine mai ştie ce e acela un buhai? Personal am văzut unul o singură dată, m-a impresionat mugetul. Acum îmi este şi greu să le explic copiilor ce e acela.

Capra. Nu ştiu de ce, dar în poze caprele nu au părut niciodată atât de înspăimântătoare. Ceea ce am văzut în realitate, mai ales “colindând” prin mijloacele de transport erau nişte hidoşenii ciudate, decorate cu fâşii de cârpe sau plastic. Păcănitoare şi înspăimântătoare… ale cărei semnificaţii se pierd în negura vremurilor…

Cred că cel mai important lucru care a fost uitat sunt costumele naţionale. Sunt tare mulţi ani de când nu am mai văzut copii în ie, fotă sau iţari. Aş primi oricând un grup veritabil de colindători, care să aducă într-adevăr o fărâmă din trecut. Dar, din păcate, cei care vin acum să-i primim cu “colinda” sunt îmbrăcaţi pestriţ, de multe ori reproduc mecanic versurile, dacă le ştiu în totalitate, şi nu comunică nimic. Decât o urare ştearsă şi dorinţa lor asiduă de a primi o hârtie, uitându-se cu scârbă la mărul şi covrigul pregătit din suflet.

Sunt sigură că netul pune la dispoziţie celor ce vor să afle mult mai multe informaţii, şi detalii despre obiceiuri în diferite zone ale ţării.

Întrebarea este… la noi în suflet ce mai găsim?!

AMR: o zi

A sosit şi ziua cea mare. Aproape că nu le vină să creadă, în seara aceasta vine Moşul. Normal, Moşul e pe drum, nu are telefon mobil, aşa că nu putem afla sub nicio formă unde este şi mai ales când ajunge. Aşa că piticii se învârt prin casă ca un titirez, nimic nu mai prezintă interes. Nici măcar n-au primit încă jucăria cea nouă, şi le-au şi dat uitării pe cele vechi.

Printre minunile comerciale timpurilor pe care le trăim sunt însă scrisorile de la Moş Crăciun. Copiii trimit scrisoarea lor, şi Moşul le răspunde, tot printr-o scrisoare, sosită în cutia poştală, că a primit mesajul, a găsit sau n-a găsit cadourile… Schema este simplă, sunt o sumedenie de site-uri care oferă, free sau contra-cost, scrisori personalizate. Poţi avea numele real, poţi înşira preferinţele copilului, fapte bune, şi un mesaj moralizator. Doar pentru o sumă "modică", poţi primi o scrisoare cu antet "Polul Nord", semnată şi parafată în original de Moşul.

Am avut plăcerea ca anul acesta să primesc cadou o asfel de scrisoare. Chiar dacă acum scrisorile cu timbru, pe care le găseşti în cutia poştală, sunt de obicei facturi, am reuşit cât de cât să-i explic piticului cel mare cum funcţionează sistemul de corespondenţă. Înţelesese mai uşor messengerul şi emailul… mai ales că nu trebuie să cheltui banii cu ele. Nu era la prima lui scrisoare. Este pacientul unui cabinet stomatologic care îi trimite regulat scrisori prin care să-i amintească de controlul dinţisorilor.

Aşa că acum l-am anunţat din uşă că are o scrisoare. Cercetează plicul, vede timbru, stampilă, deci e pe bune. Desface şi începe să citească. Cam dificil fontul caligrafic pentru copii mici, chiar dacă încearcă să aducă a scris de mână. Citeşte binişor, pentru un copil care nu e încă la şcoală. Începe în trombă, apoi cuvintele se răresc, pe măsură ce înţelege despre ce e vorba. Se uită repede la semnătură şi rămâne fără aer. "E chiar de la Moşul, mami!" Să nu-i vină să creadă, uite, a văzut scrisoarea lui, şi a găsit câteva din modelele de maşinuţe cerute. Apoi a lăsat scrisoarea pe masă.

Deja mă desumflasem, speram ca reacţia să fie mai mare. Dar se pare că am un copil care se exteriorizează mai greu. După 5 minute, ia din nou scrisoarea, se duce în pat şi începe din nou s-o citească. Uite mami, ştie şi că m-a lăudat doamna de engleză! Şi că am fost politicos… Aha! Care va să zică scrisoarea îl roade. După ce-a mai buchisit la ea, s-a dus la surioara lui. Uite Iris, mi-a scris Moşul! Ups, ei nu-i scrisese, noroc că avea scrisoarea un PS, cu mesaj pentru ea, şi s-a consolat. Cum să-i scrie Moşul dacă ea nu ştie să citească?! Of, cum cred piticii aştia explicaţii atât de naive…

Apare în vizită un vecin… Nicuuuu, ştii ceva??? Mie mi-a scris Moşul! Eu stau şi mă minunez… uite, dom’le cum poţi face fericit un copil.

Aseară încă era cu ea în braţe, făcea analiză. Uite, putea să renunţe la Porsche carrera, că şi Sally [na. din Cars] e tot carrera. Putea să ia şi el alt model. Păi…şi de ce l-ai cerut atunci? Crezi că Moşul trimite spiriduşii în fiecare ladă de jucării, să vadă ce ai deja!? Şi mă gândeam doar cum bietul "Moş" a răscolit un raft întreg de maşinuţe la supermarket, în căutarea modelului. Ba s-a mai luat la harţă şi cu supraveghetorul de raion, care protesta că îi este deranjată toată marfa. Te pomeneşti că o fi fost vina mea că nu ştie el pe dinafară ce modele are :D. Sau că nu orice Porsche este ok, trebuie Acel Porsche, cerut Moşului.

Ultima întrebare, retorică bine-nţeles, a fost… dar ce culoare va avea? Ar fi drăguţ să fie roşu! Ei na, cu asta m-a încuiat! Bine că nu i-a venit ideea când şi-a scris scrisoarea, că bietul Moş cred că-şi dădea demisia…

Ce ar fi util de ştiut dacă vrei să te joci de-a Moş Crăciun

Concurs: artistul anului 2009

Ca orice festival respectabil, am considerat că şi Năzdrăvanii Talentaţi merită un premiu de popularitate

Am dedicat fiecărui participant, cu cel puţin trei creaţii înscrise în concursuri, o pagină specială de album. În subsolul acesteia se află un buton pentru acordarea voturilor. Criteriile după care veţi acorda acel click sunt la libera alegere. Puteţi ţine cont de voinţa piticilor, de seriozitatea cu care au abordat temele, de numărul de participări, şi, de ce nu, de preferinţele personale. De asemenea, puteţi acorda mai multe voturi. Voturile se vor număra pe 3 ianuarie, ora 24. De asemenea, mă voi strădui ca cel mai popular Năzdrăvan să aibă parte de o surpriză plăcută.

Iată participanţii la Gala Laureaţilor:

Alexandru | Andra | Andrei-Răzvan | Eliza | Luca | Oana | Petra | Sara | Silvia | Theodora
Daria | Flavia | Ilinca | Iris | Maria B. | Maria | Roxana

Concursul este deschis tuturor celor care accesează acest portal.

Rugaminte pentru votanti: insotiti votul de un comentariu pentru concurent 😉
Voturile prin comentariu vor fi adaugate celor numarate la 29.12.2009 si mentionate in comentariul lui Ani.

Rezultatele concursului

AMR: 2 zile

Bănuiesc că orice părinte care citeşte astăzi, 23 decembrie, acest subiect, ştie exact la ce anume se referă titlul acestui subiect. Corect, Au Mai Rămas 2 zile. Şi parcă sunt atât de lungi, şi moşul nu mai vine odată, ca teroriştii mici să se mai liniştească. Şi totuşi, partea bună a acestor 2 zile, a faptului că poţi spune "Mâine vine Moşul" e că poţi să te minunezi ce copii cuminţi ai. Vaiii, n-am observat asta tot anul?! Au mâncat tot din farfurie, şi-au strâns pijamalele sub pernă, poţi merge prin cameră fără să-ţi rupi picioarele în cuburi şi maşinuţe. Ptiu-ptiu să nu-i deochi, din păcate minunile nu ţin 3 zile.

Şi, poate dintr-o urmă de sadism, văd tot timpul spiriduşi la geam. Aa, sunt spiriduşi fermecaţi ai lui Moş Crăciun, îi văd doar părinţii. Şi am avut eu grijă să le dau raportul complet, aşa că sunt sigură că au mai scurtat lista de cadouri năzdrăvanii au solicitat-o. Ba şi cu Moş Crăciun am reuşit să vorbesc, şi să-i spun cam ce părere am eu despre ei.

"Mami, şi i-ai spus chiar tooooot??" Normal! Bănuiesc că au ei o muscă maaare pe căciulă dacă au întrebat.

Dar şi mai amuzante sunt discuţiile dintre ei. Pe de-o parte, Moşul e bun şi iertător, şi cu siguranţă le va aduce ceea ce-au cerut. Am încercat s-o dreg, căci e criză, Moşul n-are buget, sau n-a găsit, sau nu a considerat că sunt destul de cuminţi. Pe de alta, se fac tot felul de "supoziţii" tehnice.

Dacă nu avem şemineu, pe unde intră. Lăsăm uşa deschisă?

Lăsăm aprinse beculeţele în brad? Să-l vadă, şi să ştie unde să vină. Şi nu ne culcăm, să-l vedem şi noi.

Facem puţină ordine sub brad? Trecem câte două şosetuţe de copil, poate Moşul se gândeşte să le lase ceva în plus? Şi… sigur e suficient loc de cadouri sub brad, căci ramurile încep cam de jos.

Când vine mai exact? Seara, noaptea sau dimineaţa? Ne mai culcăm şi pe 24?

Din ce ţară începe Moşul să dea cadourile? Pleacă de la Pol, pe ce traseu?

Şi cred că aş putea continua la nesfârşit… Dar mi-e teamă să nu sughiţe Moşul prea rău, că-i cam ocupat acum cu ultimele pregătiri…

Ce ar fi util de ştiut dacă vrei să te joci de-a Moş Crăciun