Exersez! Adunarea si scaderea de la 0 la 10, Editura Gama

Vacanţa de dinainte de clasa întâi mi se pare un chin. Încercăm să nu treacă o zi fără să facem "ceva" util pentru toamnă. Fie că e o pagină de liniuţe, un desen sau puţină pictură sau modelaj, Andrei trebuie să-mi pună răbdarea la încercare. Pentru că din cele trei enumerate, cu chiu cu vai a început să-i placă să deseneze, dar numai ce vrea el, adică maşini.

Când vine vorba de liniuţe şi alte semne grafice, e jale. Ar face orice, dar ORICE, numai să scape de ele. Şi începe negocierea… nu poţi să-mi dai o pagină de matematică? te rooog, cu calcule? Pentru o perioadă am început să facem combinaţii, ne-am luat şi numărătoare, am învăţat şi cu beţişoarele de la marocco… Când i-a picat în mână Exersez! Adunarea şi scăderea de la 0 la 10, de la Editura Gama, a fost încântat. A hotărât el că va face două pagini pe zi. Una i s-a părut prea puţin. E drept că lucrarea este recomandată pentru clasa întâi, şi am văzut că dincolo de jumătate gradul de complexitate creşte, şi apar exerciţii noi, ce combină ecuaţii de gradul întâi cu expresii matematice de egalitate. Mai mult, a descoperit tipuri noi de exerciţii, de tip "Adevărat" sau "Fals", pe care i le-am explicat şi i-au plăcut.

Exerciţii de rebus matematic, sau de asociere pe mulţimi, fac ca exerciţiul de adunare sau scădere să devină unul plăcut. Se adaugă exerciţii simple de ordine a efectuării operaţiilor, dar fără a fi introduse încă noţiunile de paranteze. Mai mult, lucrarea merge pe o idee modernă, de întărire a unui timp de cunoştinţe, trecându-se apoi la următorul pachet.

Exersez Adunarea si Scaderea de la 0 la 10, Editura Gama

Lucrarea conţine 30 de pagini de exerciţii, format A5 mărit (165x235mm), câte una pentru fiecare zi a săptămânii, timp de 6 săptămâni. Tipărită la două culori, lucrarea are un aspect plăcut. Paginile sunt decorate cu desene diferite, care nu se repetă decât după 20 de pagini. Exerciţiile de matematică pot fi completate cu unul de colorat, căci desenele sunt simple şi simpatice. Ultima pagină este dedicată răspunsurilor, păcat că nu poate fi detaşată… dar cel puţin încă nu a descoperit-o. Tentaţia e mare…

La final, pe ultima copertă, o diplomă îl aşteaptă, cu o condiţie: Primeşti această diplomă numai dacă ai avut cel mult două greşeli pe pagină. E foaarte atent, nu cumva să o rateze…

Exersez Adunarea si Scaderea de la 0 la 10, Editura Gama

Dar lucrarea are şi un element surpriză. Pe sistemul "loz de răzuit" copiii primesc o parolă cu care pot intra pe site-ul editurii şi susţine un test de evaluare a cunoştinţelor. Grafica mi-a plăcut foarte mult, te simţi "scos la tablă", şi mai şi ştergi tabla, să rezolvi câteva exerciţii în plus. Normal că Andrei a vrut să dea testul, şi ţopăia pe-aici că el e Isteţ. Mda, daca am pune cele 3 greşeli, poate nu mai era aşa isteţ. După parcurgerea tuturor testelor, copiii sunt recompensaţi cu un orar. Nu mi-am dat seama încă cum ajungi la orar… cred că nu e suficient un singur test.

Exersez Adunarea si Scaderea de la 0 la 10, Editura Gama

Lucrarea face parte din colecţia "Exersez!" alături de alte 12 lucrări destinate ciclului primar. Această colecţie conţine un set de cărţi ce vin în ajutorul elevilor de clasă primară. Fiecare carte a colecţiei propune învăţăcelului exerciţii din cele mai diverse. Cărţile sunt astfel concepute încât copilul să-şi dezvolte abilităţile şi să-şi îmbogăţească cunoştinţele deja acumulate, prin menţinerea unui ritm constant de lucru.

Info preţ | Biblioteca Năzdrăvanilor

Retrospectiva saptamanii

Se pare că luna iulie este într-adevăr lună de vacanţă. Piticii au desenat, cu mai mult sau mai puţin spor.

Şi… daca acum 30 de ani am fi avut probabil o diversitate plăcută, acum mai toţi părinţii au de-a face cu calculatorul. Şi totuşi, iată cum îi văd piticii:

Parintii mei la locul de munca Mama mea nu mai lucrează pe calculator când eu şi fratele meu suntem lângă ea. [nr: cu roz este o bibliotecă, calculatorul e pe masă, Iris are părul lung până la pământ, iar Andrei ţipă. Mami are rochiţă roz.]

Parintii mei la locul de munca Mama mea lucrează pe calculator

Parintii mei la locul de munca Părinţii mei sunt economişti şi lucrează pe calculator.

Parintii mei la locul de munca Mami călătoreşte pe motor prin multe ţări şi scrie despre asta.

Parintii mei la locul de munca Mama mea este profesoară, iar tatăl meu lucrează la calculator.

Parintii mei la locul de munca Mama mea lucrează la spital

Parintii mei la locul de munca Este biroul taticului… un birou, calculatorul, un dulap plin de dosare si cutii… aerul condiţionat fără de care nu se poate…. fereastra este mult mai mare în realitate… Tati este economist.

Detaliile probei viitoare

Sa coasem frumos!

Pentru următoarele două săptămâni, Năzdrăvanii au de rezolvat una dintre cele mai dificile probe de până acum. Au nevoie de sprijinul unei bunici sau al unei mămici, dar cred că şi un tătic s-ar descurca. Până acum se pare că nici unul dintre copii nu a mai lucrat cu acul, şi, ca să citez o părere de mămică, pentru toate există un început. Sper ca copiii să perceapă această probă ca provocatoare şi interesantă, si să-i facă faţă cu succes, iar la final să poată spune: noi ştim să coasem.

Materiale necesare:

carton alb şi o imprimantă, pentru printat şabloanele exerciţiilor (pot fi printate pe carton A4, sau chiar 2 imagini pe o coală).
un ac
bobine de bumbac colorat, de la mercerie, sau aţă de papiotă, în două sau trei fire.
o forfecuţă

Pentru început, vor fi printate şabloanele. Apoi, cu ajutorul acului, vor fi perforate toate punctele marcate pe desen. Pentru aceasta se aşează cartonul pe o pernă, şi se perforează cu ajutorul unui ac cu gămălie (de preferat unul cu gămălie de plastic, decorativă).

Vor fi alese culorile în funcţie de marcaj, dar, dacă nu există una disponibilă, se alege ceva potrivit. Pentru realizarea cusăturilor pe carton, aţa trebuie trasă cu atenţie, pentru a nu tăia cartonul, şi nici nu trebuie strânsă prea tare. Mai jos sunt câteva exemple de cusături simple. Firul întrerupt este sub carton, cel continuu – deasupra, şi este cel care va realiza modelul cerut. Este mai puţin important la început cât de ordonat se lucrează pe verso.

Pentru a realiza o linie întreruptă, acul trece o singură dată prin punctul perforat. Se începe de pe spate, şi se continuă pentru realizarea modelului.

Pentru a realiza o linie continuă, se procedează ca mai sus, la o linie întreruptă, atât că drumul va fi parcurs şi înapoi, firul trecând de două ori printr-un punct perforat. Firul de întoarcere este cel mai închis la culoare.

După terminarea modelului, ambele fire vor rămâne pe spatele cartonului şi vor fi înnodate. Acelaşi traseu poate fi folosit şi dacă linia continuă este în zig-zag.

Pentru linii verticale, pot fi folosite două variante de cusătură. Firul trece o singură dată prin punctele perforate.

Pentru a realiza o cruciuliţă, firul trece o singură dată prin punctele perforate.

Şi cu acestea, spor la lucru! După finalizarea exerciţiilor, cerinţele probei vor fi disponibile aici.

Să coasem frumos! (fără ac), D-Toys – Să șnuruim!

Pe măsură ce copiii au crescut, şi jocurile şi jucăriile au alte criterii de alegere. Maşinuţe avem o sumedenie, păpuşi de asemenea. Unele se încăpăţânează să reziste cu stoicism peste vreme. Totuşi, unul dintre jocurile preferate ale copilăriei, cel puţin pentru fetiţe, a rămas cel cu păpuşile. Teancuri de cârpe, o bucăţică de dantelă, puţină catifea, îşi găseau în mânuţele noastre utilizări multiple. Recunosc că mi-e dor de gaşca de la bloc, de banca din spatele blocului unde stăteam cu orele, pregătind prezentări de modă cu păpuşile. Încă îmi aduc aminte de rochiţele cu care Ralu a venit de la bunica, le cususe la maşina de cusut. Faţă de ale noastre, cusute de mână, ale ei arătau extraordinar. Azi… rochiţele de bal le găseşti de-a gata, chiar şi puse pe umeraş, iar fetiţele nu mai pun mâna pe ac până se mărită, căci acum e considerat periculos.

Mi-a atras atenţia de pe raft jocul de la D-Toys, Să coasem frumos! Am crezut iniţial că este o reeditare a jocului cu acelaşi nume de acum 30 de ani, dar nu… sub titlu, scria, frumos, fără ac. Încă nu pot să-mi dau seama cum să coşi fără ac, căci a coase înseamnă A fixa, a prinde între ele părţile unei haine sau un petic, un nasture etc. trecând prin ele un fir de aţă cu ajutorul unui ac. Jocul propus acum de D-Toys este un joc de desen, de decorat cu şireturi, care este totuşi departe de cusut. Este mult mai aproape de exercițiul de șnuruire care se practică la grădiniță începând cu grupa mijlocie, și foarte utilizat la grupa mare.

Însă nu este mai puţin distractiv. Copiii colorează cu plăcere cele 6 planşe din carton, iar acţiunea cu cele 6 şnururi colorate diferit este interesantă şi solicită destulă îndemânare. În schimb, a ridicat mari probleme „descusutul”, căci şireturile sunt dure, cartonul subţire, şi Iris a reuşit să-l rupă. La vârstă mai mare, coordonarea este mai bună, dar la 4 ani a fost mai greu să gestioneze forţa cu care să tragă de şireturi. M-am întrebat de ce trebuie să le scoată… răspunsul a fost simplu: să văd cum arată şi cu roşu!

Şi pentru că ne-am distrat, iată mai jos rezultatele: Nemo, peştişorul cu aripioara ruptă, şi un clown. Mai avem de lucru cu coloratul… În schimb a prins foarte repede ideea cu trecerea şiretului, şi cum să întorci şablonul să vezi de pe spate unde trebuie introdus. Ceea ce îmi dă destul curaj să încerc şi cu acul. În fond, şi Frumoasa Adormita a stat departe de fus, şi la 16 ani s-a înţepat cu el. De ce te fereşti nu scapi…

Prezentat într-un ambalaj nou, cutie de aproximativ 17x17x4cm, jocul conţine 6 şireturi colorate diferit şi 6 planse perforate, din carton (13x16cm).

Info pret: BestKids, eMAG.ro | Jocuri educative | Să coasem, dar cu ac

Sa desenam frumos! (cu sabloane), D-Toys

Căscând gura prin supermarket, la cumpărături, nu m-am abţinut, e drept, să nu trec şi pe la copii. Mă mai uit după jocurile de la D-Toys, de multe ori sunt mai mult decât utile să umple o dimineaţă de vacanţă. De data aceasta era la promoţie un pachet cu patru dintre jocuri, aproape la jumătate din preţul lor normal. Să desenam frumos! era unul dintre ele. Copiii trebuie să deseneze folosind şabloane gata desenate. Mai mult, şabloanele sunt alcătuite din părţi diferite, astfel încât copilul să poată desena şi contururile interioare.

Mai mult am văzut acasă. Iris s-a jucat cu el pe post de puzzle, căci s-au amestecat cele 38 de piese şi trebuiau potrivite, ca să le putem desena. Pentru 4 ani e încă destul de greu să imobilizeze cu o mână şablonul, iar cu cealaltă să traseze conturul. Am ajuns aşadar la mama-mpunge şi eu trag, adică eu îi ţineam şablonul, ea desena…

Ce mi-a plăcut a fost că jocul oferă posibilitatea unor combinaţii multiple, pentru un desen creativ. Prezentat în cutie de aproximativ 17×17x4cm, jocul conţine 9 şabloane (16x11cm) cu 14 forme şi 12 file pentru desen, tot cartonate (13x16cm). Şabloanele sunt realizate din carton suficient de gros pentru a nu se deteriora în timpul lucrului. Acum să vedem ce vor crea copiii. Mai avem şabloane, dar din plastic, cu animale din junglă sau acvatice, şi le-au plăcut. Sper să fie o investiţie bună, şi să văd curând rezultatele.

Info preţ | Jocuri educative

Planuri de mare. Marea cea mare.

Ne pregătim să plecăm la mare. Copiii trepidează de vreo 3 luni, aproape că nu mai au răbdare. Dimineaţa, la prânz şi seara, nu vorbim decât despre mare şi soare. Luăm şi cărţile de joc, şi jucăriile de nisip… avem mami loc pentru fotoliile gonflabile? La mare mergem cu cortul de când s-au născut. Şi nu ştiu cum se face, mereu prindem acolo ziua lui Andrei.

Aşa că anul acesta, deşi nu intenţionam, iar suntem acolo de ziua lui. Cu ce să pregăteşti la mare ziua copilului? Tort de îngheţată. Acum se pare că îl pasionează şi ce tort va fi. Cu ciocolată, cu alune. Mami, dar sigur e tot de îngheţaţă, da? Sigur mami. Dar să vedem ce găsim pe-acolo. Am mai avut noi surpriza pe la 4 ani pare-mi-se, când nici o ladă de îngheţată nu mai avea torturi… noroc că am văzut cu o zi înainte că se epuizează, şi am rugat frumos, cu orice preţ, să ne păstreze o cutie a doua zi când vine aprovizionarea.

Şi să vedeţi distracţie anul acesta… doar ce mi-a zis că vrea tort din îngheţată cu lapte, la care a văzut el reclama. Big Milk parcă nu e la cutie, dar bănuiesc să se poate înfige pe post de lumânare, dacă asta e dorinţa copilului…

Deocamdată sunt fericită că i-am găsit cadou. Şi am terminat şi lista de bagaje. Urmează partea mai grea…

Tot prin Sinaia…

În continuarea subiectului de ieri, avem un desen, realizat de Andrei. Cam ce i-a rămas lui în minte după excursie, o realizare pe hârtie a scurtului traseu de la cota 1400.

De la parcare, semn pentru zonă de urşi. Şi semn pentru telecabină. Deşi nici nu am vorbit de Schitul Sfânta Ana, m-a uimit să-l văd pe desen. Am întrebat ce-i cu el… Cum, n-ai văzut? Era un indicator pe unde am parcat noi… Ok, ne-am lămurit. Traseele de sus merg spre cabana Omu. Avem telecabină, avem telescaun.

Dar cel mai mult mi-a plăcut comentariul "Drum cu pietre, de mers cu maşina 4×4". Şi restul legendei de pe margine… Mai avem de învăţat că despărţirea în silabe se foloseşte şi în scris, nu e doar un exerciţiu la grădiniţa…

Trasee la Sinaia

Vizita fulger la munte. De la cota 1400 la 2000m

Săptămâna trecută am ajuns într-un drum scurt pe Valea Prahovei. Scurt şi obositor. Irisuca a fost în cantonament la Buşteni, iar eu i-am promis c-o "recuperez". Data viitoare o aştept la gară, căci mi-a fost mie mai dor de ea decât ei de mine… Acum ce să zic, mă aşteptam şi eu la o scenă siropoasă, în care să alerge cu braţele deschise spre mine. Ei ţi-ai găsit… l-a pupat pe fra-su, l-a luat de gât, şi nu mai ştia cum să-i arate mai repede hotelul, jocurile, jucăriile…

Acum vreo două luni făcusem planul ca, după ce o luăm pe Iris, să urcăm la Vf. Omu. Dar… ploile ne-au cam dat traseele peste cap, şi am amânat urcarea. Am privit cu jind crucea de pe Caraiman, acolo sus am fi vrut noi să urcăm… Iris în schimb îmi spune foarte serioasă că acolo sus e periculos, că, uite, cineva a murit, i-au făcut o cruce. I-am povestit pe scurt cum e cu crucea şi eroii, dar şi că pe munte e periculos când nu eşti echipat, nu urmezi marcajul şi bravezi inutil. Şi vom ajunge acolo sus, dar nu azi….

Bucegi, Crucea de pe Caraiman

Dar pentru că tot eram acolo, şi prin pădure nu se putea umbla, am hotărât să urcăm cu maşina în Sinaia, la cota 1400. Urma să hotărâm acolo dacă mergem la cota 2000 sau nu. Drumul până sus este bun, exceptând porţiunea de la cabana Brazi, prăbuşită acum vreo 8-9 ani, şi care nu este decât parţial consolidată, dar nu refăcută. Am trecut şi pe sub telegondolă, cam goală acum, vara.

Am parcat, sub un semn "Atenţie! Zonă frecventată de urşi". Am luat cu grijă mâncarea şi ne-am dus spre telecabină. Tocmai sosise una… Copiii au început să ţopăie de nerăbdare, că ei vor cu telecabina. Ar fi fost prima dată pe munte. Am rumegat un pic, Şi am decis să urcăm. Dus-întors, pentru adulţi, preţ: 28 ron. Copiii de la 5 ani, la jumătate de preţ. Din telecabină nu se vedea vârful, doar primul stâlp, dar nu mai aveau răbdare. Nu le-a fost frică deloc, ba chiar se gândeau ce frumos ar fi să existe un topogan din varful muntelui, până jos.

Sus am ajuns lihniţi de foame. Termometrul indica 12 grade, era atât de plăcut! Le-am ţinut o scurtă lecţie de geografie… pe care mi-o aminteam din clasa a cincea. Pe măsură ce altitudinea creşte, temperatura scade. Aşadar, dacă pleci vara la munte, şi urci, să ai geaca în bagaj. Sus e posibil să găseşti zăpadă. Am scos gecile şi am pus la îndemână pelerinele de ploaie, căci de pe platou se apropia un nor. Şi am trecut la masă, căci eram lihniţi.

Cu burtica plină, şi pelerinele puse, am bântuit pe platou. Andrei a inventariat traseele, şi dacă era după el, plecam deja spre Piatra Arsă. Altă dată. Au fost foarte dezamăgiţi că nu plecăm pe poteci. Şi eu am oftat, dar a doua zi nu era de concediu…

Norul zărit mai devreme a sosit fix la desert, şi-am împărţit cu el plăcinta de mere. Apoi l-am înfruntat. Copiii erau în extaz, să stăm într-un nor şi să ne plouă. După ce-am îngheţat binişor, am coborât. Ne aşteptau nişte prieteni mai jos, spre Sinaia, şi am pornit la pas, spre maşină. La cererea piticilor, le-am făcut o poză cu muntele Ciucaş, aflat undeva, departe, în zare. N-au uitat traseul de anul trecut.

Reconfigurarea traseului ne-a dus la Poiana Stâna Regală. Drumul forestier se desprindea din şosea, pentru 4km. Dar groaznic… am înţeles că de la ploi s-a distrus, dar nu m-a mirat. În România e o minune să dai de un drum fără gropi. Cu multă răbdare, şi pe alocuri aducându-ne aminte de povestea celor două capre, am ajuns la destinaţie. Pe traseu coborau câţiva biciclişti amatori de senzaţii tari. Plini de noroi şi cu viteză mare, puţin i-a lipsit primului să nu ne sară pe capotă. Pe ceilalţi am apucat să-i avertizăm. Dar poiana Stâna Regală merita efortul. Peisajul este superb, iar terasa restaurantului era plină.

Ba chiar am găsit şi semnalizare turistică, însă un soare păcătos îmi tot orbea camera, şi n-am reuşit să potrivesc panorama.

La terasa Stâna Regală, bazin cu păstrăvi, spre amuzamentul copiilor. Un afiş mare preciza "24 ron porţia". Cum adică să-i mâncăm???

Am pornit la pas prin pădure spre un punct de belvedere amenajat cu telescop. Şi securizat, din fericire. Am mers cu ceva teamă, căci ceva mai devreme fusese văzut un urs… iar câinii ciobăneşti lătrau continuu.

Un nor se apropia ameninţător, şi ne-am grăbit să ne întoarcem. Deja în poiană începuse să plouă, iar în zare ploaia cernea ameninţător. Oare cum era sus pe platou? Ce ne-am fi dorit să fim acolo sus…

Ne-am îmbarcat şi am coborât la câmpie. Drumul… ca de obicei, aglomerat spre capitală… Iar nouă ne-a rămas amintirea unei zile frumoase.

De sezon: copiii fac compot

Borcan de compot. Colaj

Ce ar fi vara dacă nu s-ar face conserve în casă? Căci nu te poţi numi gospodină adevărată dacă nu umpli cămara cu borcane de murături, sticle cu suc de roşii, şi borcănele de compot pentru la iarnă. Ok… nu sunt gospodină, dar am noroc că este mama. Şi că am maşină… Mi-aş dori să ştiu, măcar să pun murături, dar ce să fac!? M-am resemnat, nu mă pot pricepe chiar la toate, iar la cratiţă sunt antitalent. Şi cum oricum mamei îi ies foarte bune, nu mi-am mai bătut capul cu ele până acum.

În schimb am o variantă de făcut compot, dar de către copii. Şi ca exemplu, un colaj de-al Irisucăi de la grădiniţă: borcanul cu compot. Pentru preparare, se foloseşte următoarea reţetă:

Se iau fructele, gata desenate, sau se desenează, dacă copiii sunt mai măricei. Se colorează şi se decupează cu grijă.
Se ia apoi un borcan de compot, sau se desenează, suficient de încăpător, şi se lipesc cu grijă frunctele, astfel încât să încapă cât mai multe. Pot fi suprapuse, şi, atenţie, se decupează părţile care nu "se văd".

Materiale necesare:

forfecuţă, lipici
creioane colorate, carioci sau acuarele
coli albe de hârtie pentru desen, sau o imprimantă pentru şabloane.

Şabloanele nu sunt exact cele din model, dar sper să fie suficient de atractive.

Şi cu aceasta, spor la lucru! …şi poftă bună! 😀

Atelierul de creaţie

Retrospectiva saptamanii

Săptămâna trecută Năzdrăvanii au modelat şi pictat mărgele din pastă ceramică. Cerinţa a fost un pic mai greu de realizat, în primul rând pentru că trebuia procurat materialul necesar. Până la urmă s-au descurcat, ba chiat au improvizat atunci când nu au avut lut la dispoziţie. S-au străduit, atât cât le permite vârsta, să le decoreze. Mie mi se par minunate, mai ales când mă gândesc cât au muncit la ele.

Am privit cu plăcere creaţiile fetiţelor, care, cu cât sunt mai mari, cu atât sunt mai atente şi mai silitoare. Am admirat şi inventivitatea, în cazul spiralelor realizate de Petra.

Dar vă invităm la stand, să alegeţi un colier potrivit.

Margele modelate din pasta ceramica si pictate Mărgele cu floricele şi sclipici. Cea roşie lunguiaţă are o steluţă imprimată..

Margele modelate din pasta ceramica si pictate Prima mărgică reprezintă Pământul, iar pata galbenă este deşetul Gobi. Cealaltă este Saturn, are inel. Celelalte sunt doar pictate.

Margele modelate din pasta ceramica si pictate
Margelele mele sunt facute din coca de faina de grau foarte sarata si mai tare.

Margele modelate din pasta ceramica si pictate Spiralele au fost facute dintr-un carnacior lung, infasurat in jurul unui pai. Tot cu paiul am dat si gaurile. Este o bijuterie la moda

Margele modelate din pasta ceramica si pictate

Margele modelate din pasta ceramica si pictate Şiragul Adelei este pictat în două culori: galben – soarele şi razele lui şi albastru – cerul senin şi marea.

Margele modelate din pasta ceramica si pictate

Şi pentru că au avut deja două probe dificile, săptămâna viitoare îi aşteaptă una mai uşoară, o probă de desen. Cu creioane sau carioci, trebuie să reprezinte ocupaţia unuia dintre părinţi. Iar dacă nu ştiau încă cu ce se ocupă mama sau tata, este timpul să afle, sau să faca o vizită la locul de munca…

Spor la desenat!

Detaliile probei

Talente de Năzdrăvani

Author Archives: Cristina H.

Exersez! Adunarea si scaderea de la 0 la 10, Editura Gama

Retrospectiva saptamanii

Sa coasem frumos!

Să coasem frumos! (fără ac), D-Toys – Să șnuruim!

Sa desenam frumos! (cu sabloane), D-Toys

Planuri de mare. Marea cea mare.

Tot prin Sinaia…

Vizita fulger la munte. De la cota 1400 la 2000m

De sezon: copiii fac compot

Retrospectiva saptamanii