A fi sau a nu fi poker…

No, de când cu blogosfera, lumea asta pe care mama încă o consideră ciudată şi pierdere de vreme, am început să mai arunc ici şi colo un ochi după concursuri. Găsii unul fain, la Blogatu’. Toate bune şi frumoase, numa’ că ce are … cu prefectura? Adică poker şi un site de copii… Ei bine, am găsit.

Poker m-am făcut că învăţ de la tata. Pe vremea aceea erau la modă Licitaţie şi 66, dar ne-am descurcat. Prin ’90 am primit acasă primul meu HC2000 (HC85, HC90, HC91 erau deja „vechituri”, al meu avea şi taste F). Se inventaseră şi dischetele, alea de 5.25″ (pe care adolescenţii de azi nu le-ar recunoaste dacă le-ar vedea), şi îmi cumparasem o sumedenie de jocuri. Mama le-a luat la cutie, nici nu s-a uitat. Adio casetofon, adio jocuri pe bandă, acum le schimbam ca pe şosete când mă plictiseam de unul. Dar cel mai tare a fost unul de poker… pe dezbrăcate. Sigur ştiţi genul, o gagică pe fundal, cu cât căştigai, cu atât era mai dezbrăcată (desen în pixeli, normal). Şi eu şi frate-miu ne-am căznit s-o facem să-i fie frig… până ne-a prins tata şi a pus-o la căldurică, adică sus, într-o cutie…

Poker nu ne lăsa să jucăm, că nu era joc de copii. Am jucat în liceu, când tot ce aşteptam era să vină pauza să întindem cărţile. Whist la greu, dar şeptică şi poker înviorau atmosfera. Anul ăsta am luat pentru conccediu, să nu ne fie frig pe malul mării, şi o sticlă de Jack… care avea cadou un set de fise şi un pachet de cărţi speciale pentru poker. Irisuca ia fisele, Andrei cărţile… şi regulamentul.

Mă trezesc cu el într-o dimineaţă cum că vrea să jucăm poker. Dau şi eu în mintea părinţilor, îi zic că nu ştiu… e simplu, uite, scrie aici! trebuie doar să faci perechi, sau să ai cărţile la fel… şi a fost primul pas în a începe să învăţăm poker. Şi cum la cărţi n-am avut mare succes, am trecut la zaruri. Ştiiiiu, educative şi astea :). Yams şi bacara, are Andrei o mână… vezi, mami, ce simplu e? Ca la poker…

Jucăm deocamdată pe puncte. Sper să nu dea în patima jocurilor, să ajungă pe bani… E prea devreme să ştii poker la 7 ani? Tu, cel care citeşti acum… la ce vârstă ai învăţat?

Acadea de Craciun confectionata din hartie

Acadea decorativa pentru Craciun

Acum vreo 3 ani am găsit în magazin acadele pentru brad. Nu orice acadele, ci tocmai acelea, răsucite, alb cu roşu, care te trimit la dentist, iar efectul in pomul de iarnă a fost maxim. Sper să mai găsesc şi anul acesta pentru decor.

În schimb, iată o acadea ecologică, confecţionată din hârtie răsucită. Până toamna aceasta recunosc că mă chinuiam cu scobitoarea, şi am căutat continuu un ac de quilling. L-am găsit şi sunt în culmea fericirii. Acum trebuie să mai găsesc şi timp să-mi pun ideile în aplicare.

Materiale necesare:

  • carton alb şi roşu, tăiat benzi subţiri de aprox. 5mm. O ghilotină ar fi soluţia ideală, dar cu o riglă şi un cutter se rezolvă problema.
  • lipici, de preferinţă aracet sau lichid, nu stick, pentru că trebuie să lipească foarte bine. Şi Picătura este o soluţie bună.
  • un sablon de plastic, cu forme geometrice, neapărat să aibă un cerc de dimensiunea viitoarelor buline.

Confecţionarea este simplă. Se răsuceşte hârtia, cu acul special sau pe scobitoare, se aşează apoi în şablonul e plastic (toate vor avea astfel aceeaşi dimensiune) şi se lipeşte. Se repetă operaţiunea până se obţine numărul dorit de buline, apoi se lipesc între ele pentru a alcătui o acadea. Migalos, dar impresia artistică este deosebită.

Am început timid capitolul despre quilling la Atelierul de creaţie , exemplele sunt puţine, dar continuăm cu mult curaj. Şi piticilor a început să le placă, nu au încă îndemânarea necesară, dar vom perseva şi revenim cu noi creaţii.