„Expediția CN” – prima producție locală Cartoon Network

 

Cartoon Network dă startul primei producții locale, „Expediția Cartoon Network” – versiunea modernă a unei vânători de comori, unde şase echipe formate din trei copii primesc ajutorul unei vedete pentru a rezolva probele puse la cale de gazda emisiunii, Jojo (Cătălina Grama). În prima producție locală Cartoon Network, tinerii aventurieri s-au bucurat de sfaturile și îndrumările artiştilor: Călin Goia, Adrian Despot, Giulia Anghelescu, Nicole Cherry, Andreea Ibacka şi Vladimir Drăghia.

Primul episod al producției „Expediția Cartoon Network” va fi difuzat sâmbătă, 5 martie, de la 11:45. În fiecare dintre cele șase episoade, copiii vor fi îndrumați și vor face echipă cu un invitat special pentru a înfrunta trei provocări diferite, date de gazda emisiunii. Fiecare probă le va verifica participanților fie cunoștiințele, fie abilitățile tehnice, fie pe cele sportive. În prima ediție a „Expediției Cartoon Network”, fiecare echipă va fi însoțită și va primi spijinul unei celebrități. Printre artiștii care s-au alăturat echipelor de aventuriei se numără: Călin Goia, Adrian Despot, Giulia Anghelescu, Nicole Cherry, Andreea Ibacka și Vladimir Drăghia. Cele șase echipe au explorat un decor misterios din apropierea localităţii Bayrischzell, Bavaria, de lângă Munchen, și s-au confruntat cu o mulțime de provocări  pentru a rezolva fiecare test. Dacă echipele reușeau să ducă la bun sfârșit sarcina, atunci ele primeau o medalie CN care, la final, se transforma în bani reali pentru a îndeplini visul echipei.

MUNICH, GERMANY - JUNE 30:  Adrian Despot during the filming of the CARTOON NETWORK series Spurensuche on June 30, 2015 in Bayrischzell, Germany.  (Photo by Dominik Bindl/Getty Images for Turner Broadcasting Deutschland)

MUNICH, GERMANY – JUNE 30: Adrian Despot during the filming of the CARTOON NETWORK series Spurensuche on June 30, 2015 in Bayrischzell, Germany. (Photo by Dominik Bindl/Getty Images for Turner Broadcasting Deutschland)

„Expediția Cartoon Network a reprezentat pentru mine o evadare din cotidian, o retrăire a copilăriei și o zi plină de aer curat, aventuri și distracție. Am cunoscut 3 băieți simpatici și dezghetați, dornici să dezlege enigmele și să ducă la bun sfârșit misiunile primite. A fost o plăcere să pot să-i îndrum și să-i ajut în momentele în care aveau nevoie”, a mărturisit Călin Goia.

La rândul său, gazda emisiunii, Jojo, a spus: „Experiența a fost incredibilă! Întreaga echipă a fost deosebită, iar concurenţii minunaţi! Aş repeta oricând experienţa! Am stat de multe ori cu sufletul la gură pentru că au existat câteva probe chiar foarte complicate.”

MUNICH, GERMANY - JULY 01:  Nicole Cherry during the filming of the CARTOON NETWORK series Spurensuche on July 01, 2015 in Bayrischzell, Germany.  (Photo by Dominik Bindl/Getty Images for Turner Broadcasting Deutschland)

MUNICH, GERMANY – JULY 01: Nicole Cherry during the filming of the CARTOON NETWORK series Spurensuche on July 01, 2015 in Bayrischzell, Germany. (Photo by Dominik Bindl/Getty Images for Turner Broadcasting Deutschland)

Filmările au avut loc în vara anului trecut. „Expediţia Cartoon Newtork“ este o adaptare după formatul original german „Spurensuche“, care a câştigat premiul Der weiße Elefant Kids Media, în cadrul festivalului Filmfest Munchen 2012.

Vizionare plăcută!

Dezbaterea națională – planul cadru pentru gimnaziu

Am asistat azi la dezbaterea publică națională asupra proiectului de plan-cadru pentru clasele V-VIII. Întrunirea a avut loc în sala Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, și au participat ministrul învățământului, Adrian Curaj, directorul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, dr. Adrian Fartușnic, inspectori generali, reprezentanți ai profesorilor universitari și preuniversitari, societăților științifice, ONG-urilor, părinților, elevilor, ai tuturor celor implicați în procesul educațional.

Întâlnirea a avut ca punct central cele trei proiecte de plan cadru pentru gimnaziu, mai pe înțelesul tuturor, structura disciplinelor pe ani de studiu, sau, și mai simplu, ceea ce veți găsi peste doi ani în orarele copiilor de gimnaziu. Puteți găsi ușor pe net și variantele discutate, pe site-ul ISE, analize și păreri din toate categoriile. Am ales să particip privind lucrurile din mai multe puncte de vedere: fost elev amețit de reformele de după revoluție, profesor de istorie, care a prins reforma din 1998, părinte de copil de 10 si 12 ani, dezamăgit de sistem și de căutarea zilnică a unui sens pe drumul către școală, student și viitor profesor pentru învățământul primar, care va intra la catedră o dată cu trecerea la gimnaziu a primei generații „reformate”.

dezbatere_nationala_plan_cadru_gimnaziu_1

Ministrul Învățământului Adrian Curaj

 

Îmi este cumplit de greu să rezum ceea ce s-a discutat, voi reda mai jos, așa cum am surprins în notițele de la eveniment, părerile participanților. Sper să fiți îngăduitori cu tonul ironic pe care mi l-am permis în unele cazuri (cu lipsa diacriticelor, căci am scris pe telefon, și cu prescurtările 🙁 ). Ca aprecieri generale, mai ales că m-am uitat și prin articolele deja apărute pe net, sunt dezamăgită de nivelul superficial de  informare. Ministrul a asistat la prima parte a întâlnirii, la pauză a fost „vânat” la propriu de cele 7 televiziuni prezente, pentru ca, la reluarea discuțiilor, să nu mai fie niciunul prezent (ministrul va fi cu siguranță informat de reprezentanții săi din sală, dar ceilalți… și-au făcut cele 3 minute de reportaj și au plecat). De asemenea, îmi voi păstra dreptul de a cere celor care iau cuvântul la tribună în astfel de reuniuni să vorbească corect românește. Este și motivul pentru care am ironizat fostul ministru Ecaterina Andronescu. Nu este posibil ca din a doua frază să zgârii urechile nefolosind „pe care” în exprimare. Am un profund respect pentru reprezentanții minorităților naționale la discuții, care au folosit o limbă română impecabilă! Regret enorm că nu am reținut numele, nici moderatoarea discuției nu l-a pronunțat corect, nici eu nu l-am înțeles.

O observație și la nivelul organizării. Moderatorul întâlnirii a fost complet depășit, vorbitorii nu au respectat decât în foarte rare cazuri cele 3 minute disponibile pentru luarea de cuvânt. Nu neg, unii dintre aceștia chiar au avut un discurs construit, cu o densitate fantastică a informației, cum a fost cazul prof. Dan Potolea, care a prezentat punctul de vedere al Departamentului de Formare a Profesorilor din Facultatea de Psihologie și Științele Educației. Dar au fost și derapaje, ceea ce mi-a demonstrat de ce nu suntem capabili să punem în practică bunele intenții: pentru că noi nu știm, la niciun nivel aproape, să respectăm regulile. Oricât de deranjante ar fi, ne considerăm mai presus de ele. Și ajung în felul acesta la intervenția unuia dintre cei prezenți, care spunea că școala românească nu mai formează valori…

Am remarcat, aproape în toate discuțiile, adusă mereu în discuție calitatea corpului profesoral în ansamblul lui, calificarea acestuia și resursele umane insuficiente. Totuși, până la ministru inclusiv, toți sunt conștienți că oamenii responsabili cu „reforma” sunt cei aflați, în final, la catedră, că ei sunt cei care trebuie să-și depășească limitele, să ceară mai mult de la ei în primul rând, și apoi de la ceilalți din jurul lor. Am auzit inclusiv despre consilierea tinerilor care ajung în „sistem”, și descoperă că nu sunt născuți pentru această meserie: să caute alt loc de muncă.

Momentele „tensionate” din public, și care au tot apărut menționate în articole, au fost de fapt unul singur, în timpul discursului acad. Marius Andruh, care a ironizat orele alocate noilor educații, prin timpul necesar: nu este nevoie de un an întreg de studiere a drepturilor copilului, sunt suficiente două ore. Tonul a deranjat o doamnă – care nu s-a prezentat și a intervenit necivilizat în discuție – și care a protestat, căci avem copiii cei mai abuzați din Europa. Adevărul este, ca de obicei, undeva la mijloc. Poate că un an de zile este mult, dar am putea să facem un modul de un semestru (discipline modulare s-au mai adus ulterior în discuție, și după părerea mea nu e deloc rea!), iar educația pentru drepturile copilului trebuie făcută simultan și părinților, dacă vrei să aibă efect, ori să organizezi, la nivel național, o organizație asemănătoare celei norvegiene, care să apere într-adevăr copilul.

Lectură plăcută!


 

– Si a inceput. Cele trei variante sunt atat de laudate prin eforturile depuse, de parca sunt „trei, Doamne, si toti trei”

– Dl ministru Curaj a luat cuvantul. 6 camere sunt cu „ochiul” pe el. Lauda existenta dialogului cu toate partile implicate, si importanta lui in luarea deciziilor.

Ia uite. Vara aceasta va fi un congres al invatatorilor, caci ei sunt cei care trebuie sa porneasca cu dreptul in invatamantul centrat pe elev.

– Sistemul trebuie sa functioneze ca ansamblu…. Pornind de la 3 ani.

– Nu se poate discuta de competente doar pe cicluri. Noi nu stim inca cum arata profilul absolventului de gimnaziu.

dezbatere_nationala_plan_cadru_gimnaziu_2

– Suntem preocupati de ce sa nu lipseasca, nu de ce au nevoie copiii. Nu putem vorbi de educatie pe bucati.

– Trebuie investit in consilierea celor trei parti implicate in educatie: părinți, profesori, elevi. Iar fara o relatie de respect la adresa scolii nu vom progresa.

– Cei care au „certitudini” nu pot intra in dialog. Trebuie sa accepti ca poate exista si o alta solutie decat a ta ca sa poti progresa.

 

– La tribuna, Abramburica. „Pe care” o stim…

– Mvai, imi dau lacrimile. Il citeaza pe Ken Robinson.

Nu mai spune… Vrem performanta de la sistemul de invatamant… Si ne punem intrebari asupra scopurilor educatiei si redefinirea acestora… Spre conturarea unei personalitati capabile sa se integreze in societate.

*N-am dat demult pe la biserica, dar asa aduce a predica a-tot-stiutoare ca-mi vine sa ies sa iau o gura de aer.

– Scoala trebuie sa dea societatii personalitatile necesare progresului economic.

– Scoala trb sa aiba un rol social, in asigurarea echilibrului social. Daca parintele e multumit de ceea ce face copilul la scoala, munceste mai cu spor.

– Scoala trb sa fie permanent deschisa spre societate. In dialog cu aceasta. Si sa existe o personalizare a educatiei, sa tinem cont de nevoile fiecarui copil.

Si uite cum ajunge la nativii digitali, desi le spune „nascuti cu IT in vene” . of

– Scoala s-a transformat si din pricina tehnologiilor informatice

– *Uite ca vrea platforme de invatare online pentru personalizarea educatiei. Normal. Calculatorul „vede” personalitatea copilului.

– E-learningul ar trebui sa acorde aceeasi sansa la educatie… *Dadada. Imediat ce vor avea toti copiii calculator si net acasa!!!

– Si sustine Abramburica ca nu trb sa umblam la nr de ore, ci la continuturi. Ca orele sunt echilibrate. *Ministrul rade ironic.

 

– Urmeaza Adrian Diaconu, deputat

*De 3 minute n a spus nimic… doar mulțumiri și felicitări în comisie

– Comisia camerei deputatilor saluta eforturile tuturor

– Echilibru intre discipline si nr de ore e dificil de realizat… Succes tuturor… *Blablabla… Chiar nu vad de ce s a deranjat sa se ridice de pe scaun…

 

– Dr Ciprian Fartusnic, directorul ISE, despre elaborarea planurilor cadru

– Nu stim ce poate face educatia pentru realizarea planului de tara.

– De ce avem nevoie de un nou plan cadru si cum il dezvoltam?

– Desi reforma a patruns teoretic in planul cadru de la invatamantul primar, ele n au ajuns inca in clase… *True!

– *chiar nu inteleg de ce se tooot prezinta cum s-au elaborat planurile. Care sunt nevoile societatii identificate si la care au vrut sa raspunda.. Asta as vrea sa aud

– Dialogul deschis a deschis cutia Pandorei. Specialistii trb sa lucreze cu publicul

– Copilul are nevoie de experiente de invatare autentice, in care sa-si descopere inclinatiile si in clasa a VIIIa sa aleaga constient.

– Si se discuta suficienta celor 8 competente europene

– Sunt ele sau nu adecvate societatii romanesti?

*Doamne, ne punem ACUM intrebari ce facem cu copiii de a treia??? Ca pentru ei se discuta acum planul cadru…

– Bun, am inteles, ne au consultat pe toti, la judet, online . dar se tine si cont de cele 18.000 de opinii exprimate? Din mediul urban sunt doua treimi

– Reconsiderarea nr de ore la istorie

– Multe lucruri interesante din analiza propunerilor, pe care le voi adauga pe blog.

– Neaparat trb incluse si noile educatii. Cu educația pentru drepturile de autor sunt total de acord.

– Ce facem cu CDS… Care nu functioneaza nici acum

dezbatere_nationala_plan_cadru_gimnaziu_3

dezbatere_nationala_plan_cadru_gimnaziu_4

– Se trece la interventiile din public in functie de inscrierile la cuvant. Trei minute. Concis. Argumentat. Solutii.- Tema 1. Interdisciplinar in planurile cadru.

 

Acad. Marius Andruh. (chimist)

  • – Avem cu cine? Elevi avem, dar avem profesori care sa faca fata noilor provocari? In curand nu mai avem fizic profesori, mai ales la liceu din cauza celui de al doilea master didactic
  • – Limba latina la rural… Mai bine nu mai facem decat sa faca un suplinitor necalificat
  • – La rural e nevoie de duble specializari
  • – Scoala nu trebuie sa fie nici o joaca nici un joc. Trebuie sa fie un lucru serios pentru elev
  • – Joaca trb sa fie un tertip al celui cu har didactic care sa ii dea copilului impresia de „joaca”
  • – *dânsul a predat chimie, la liceu.
  • – Pericolul google in ceea ce priveste competentele digitale. Falsa impresie de invatare
  • Nu merge asa (sala rade)
  • – Tot ce ne inconjoara e chimie… Deci chimia e cea mai importanta… Deci vrem 10 ore de chimie
  • – Este impotriva amestecarii stiintelor. Autorul unui astfel de manual ar trb sa fie un geniu.
  • – Altfel, sa scriem fiecare doua pagini in functie de specializare, nu inseamna integrare si interdisciplinaritate.
  • – Cine se apuca sa faca o reforma n-o sa spuna ca a lui nu e ok… smile emoticon
  • – De ce sa invete un an de zile care sunt drepturile copilului. In 2 ore le rezolvi.
  • – Reactioneaza sala, pentru ca avem cei mai abuzati copii din Europa.
  • – Se cer scuze publice pentru ironizarea drepturilor copilului.
  • – Studentul roman nu are in formarea lui studiul individual. Trb format mai devreme.
  • – Sunt inscrise la cuvant cca 40 pers.

 

Iasi. Camelia Gavrila. Inspector general.

  • – Trb sa mentinem echilibrul intre a fi europeni cu orice pret si identitatea nationala.
  • – E nevoie de interdisciplinaritate, gandire democratica, toleranta religioasa
  • – * nicio sansa de respectare a celor trei minute… N am idee daca apuc sa vad finalul dezbaterii…
  • – Echilibrul intre cognitiv-afectiv-aplicativ trb mentinut in gimnaziu
  • – Optionale – cel putin doua, pt a incuraja diferentele dintre copii. Sa nu ne grabim sa luam decizii.

 

Dnul Florin Colceag (matematician, „antrenorul de genii”)

  • – Noi nu avem timp sa discutam reformele. Cum sa inlocuiesti istoria cu „cultura si civilizatie”?
  • – Suntem aproape de al 3 lea razboi mondial, trebuie sa cunoastem si sa intelegem istoria
  • – Copiii vor limbi staine ca sa plece din tara
  • – Trebuie sa ii educam sa ramana
  • – Trebuie sa ii intrebam si pe copii ce vor, dar trb sa le asiguram o plaja larga de optiuni, nu intr-o scoala, ci intr-o retea de scoli, nu poti baga intr-o scoala tot
  • – De ce sa nu facem limba dacă, nu latina? Argumente gasim pentru orice

 

Dnul Marius Nistor, lider sindicat Spiru Haret

  • – Sustin reforma, caci rezultatele elevilor o cer, e necesara si pentru parinti si pt profesori. Dar toti trebuie sa participe. Si incepem cu corpul profesoral, care pune in practica reforma
  • – Elevii nu se plang de timpul petrecut la scoala, ci de cum il petrec
  • – Profesorii au nevoie de materiale suport ca sa sustina lectii moderne
  • – „Dati-mi ce-mi trebuie si va fac o lectie cum trebuie”
  • – ( unii au si nu folosesc, oare stie domnul?)
  • – Specializarile pure trebuie sa dispara din formarea profesorilor, dublele specializari sunt esentiale in interdisciplinaritate
  • – Reforma se bazeaza pe increderea cadrelor didactice
  • – Nu exista discipline mai importante. Toate sunt.

Deputat *numele neinteles, reprezentat al minoritatilor (maghiare si nu numai)

  • – Invatamantul minoritar are profesori pregatiti, dar sunt afectati de orice modificare, caci au 4 ore in plus fata de ceilalti.
  • – * dnul vorbeste impecabil limba romana,
  • – efortul copiilor este foarte mare in sistemul acesta pentru a realiza competentele lingvistice ale majoritatii.
  • – Cum sa creezi competente digitale in rural? Daca nu au calculatoare?
  • – Militeaza pentru decizie la nivel local, si sa nu neglijee efortul copiilor minoritati.

 

(pauză 15 minute)

 

Dnul prof.univ. Dan Potolea, Univ. Bucuresti, FPSE, Dep. Formarea Profesorilor.

  • – Prezinta viziunea departamentului.
  • – Nu poti discuta reforma fara sa pui in discutie cadrul legislativ si institutional al invatamantului
  • – Proiectia curriculara trebuie sa fie concomitenta, nu succesiva. Ar trebui gandit acum si cel de liceu, dacă tot nu le-am făcut pe toate trei odată
  • – Planurile cadru ar trebui facute dupa programele disciplinelor, acolo trebuie decis cat trebuie alocat fiecareia. Se porneste de la proiect, elaborarea programelor, si apoi stabilirea planului cadru
  • – Exista competente generice care nu sunt cuprinse in cele 8 de baza
  • – Stiintele trebuie predate integrat din punct de vedere al cunoasterii.
  • – Integrarea si transdisciplinaritatea trebuie sa porneasca de la conexiunile dintre discipline
  • – Organizare modulara la unele discipline, pe semestru. Nu au nevoie de un an.
  • – (*Dnul ministru a plecat la pauza de la dezbateri. La fel și jurnaliștii și camerele)
  • – La optionale elevii le aleg pe cele mai putin solicitante, rezulta o pregatire putin performanta. Trb sa avem grija ce le propunem.

 

Adrian Dragnea – educatie fizica si sport

  • – Sport=orice forma de activitate motrica ce duce la educatie
  • – Sub trei lectii de ed.fizica pe saptamana corpul copiilor nu reactioneaza, astfel incat sa produca schimbari majore
  • – * Mens sana in corpore sano
  • – La nivel universitar trebuie introdusa ed. Fizica, și studenții au nevoie.

 

Dna Stanescu Mihaela Dinu – societatea de chimie

  • – Problema resurselor umane, atat la elevi, dar mai ales la profesori
  • – Stiinta se poate face si la gimnaziu, mai mult sau mai putin integrat
  • – E-learningul e bine-venit, insa nu poate suplini natura experimentala a unor stiinte

 

Prof. Dorina Roganzi(?), lb. Romana. Gimnaziu, Bucuresti

  • – Analizeaza principiile aplicate planul cadru.
  • – Problema competentelor TIC
  • – Intercultularitate la 11 ani, cand ei nu citesc?
  • – Educatia social civica trb sa cuprinda noile educatii de la clasa a VII
  • – Resursa umana pentru socio-umane: sunt specializati la liceu, cu doua discipline, predau patru… Si li se cere acum sa predea noua disipline
  • – Copiii vin de la primar fara sa stie si sa citeasca, si la gimnaziu nu se mai poate repara
  • – Latina sustine invatarea gramaticii romane
  • – Gramatica ar trebui sa se studieze si la liceu
  • – Romana+istorie+latina= identitate nationala

 

Dnul Serban Iosifescu presedintele ARACIP

  • – Ar trb continuat planul cadru de la primar.
  • – Suntem tributari planului unic
  • – Noi nu avem curba lui Gauss, avem dreptunghiul lui Gauss, o dictatura a majoritatii
  • – Noi excludem minoritatile si diferentele
  • – Evaluarile nationale ar trb sa incurajeze diferentele
  • – Pregatirea resurselor umane
  • – In invatamant trebuie sa ramana oamenii cu vocatie
  • – Anul viitor vom vedea, prin feedbackul evaluarilor nationale, daca reforma are efect

 

Iulian Cristache presedintele Asociatiei Parintilor din România

  • – Importanta este calitatea profesorilor
  • – Centrarea pe elev, la scoala trb sa invete de placere
  • – Diferenta intre stiinte si non-stiinte (*râsete puternice în sală… doamne…)

 

Mihai Manea inspector de specialitate istorie

  • – Planul cadru nu trebuie vazut prin prisma numarului de ore
  • – Istoria – criza de predare sau nu?
  • – De ce avem nevoie de istorie? Pt ca este necesar in conturarea profilului identitar al romanului.
  • – Europa cere „unitate in diversitate”, Nu europeni
  • – Copiii nu stiu imnul si nu saluta steagul

 

Prof * – geografie

  • – Integrata in educatia ecologica, si intelegerea schimbarilor actuale, al migratiilor
  • – E nevoie de mai multe ore la a 5a si a 8a, pt formarea competentelor cheie si a asimilarii cunostintelor necesare la liceu
  • – Necesara salarizarea decenta a profesorilor
  • – Geografie + istorie + lb. romana = bagajul necesar in liceu
  • – Demersul ministerului trebuie sa aiba un rezultat concret.

 

Alexandru Manta – asociatia elevilor de la Constanta

  • – Optionalele – importante in desavarsire elevilor
  • – Fiecare elev sa urmeze ce vrea el, nu ce decide majoritatea clasei

 

Catalin Lava, Universitatea Babes-Bolyai Cluj

  • – Mai multe variante de plan care sa functioneze in paralel, insa cine alege varianta?
  • – Cresterea riscului inegalitatilor scolare
  • – Cum armonizezi standardele de evaluare daca ai planuri diferite
  • – Problema continuturilor abordate
  • – Facem sau nu pilotare pentru acest plan cadru? Sau iar facem la nivel national?
  • – Cultura umanista asigurata de limba latina
  • – Cultura umanista schimba modul de gandire a omului. Stiintele exacte contribuie la crearea de executanti
  • – Noile educatii pot fi integrate in lectiile de istorie *

 

Teodor Georgescu Univ. Bucuresti

  • – Limba latina a fost scoasa pentru ca nu are cine sa predea. Nu desfiintam anestezia pentru ca nu avem anestezisti.
  • – Noi stam aici si dezbatem in amfiteatru ca urmare a culturii greco romane
  • – Asta trebuie sa i invatam pe copii. Sa ne uitam ce se intampla in Siria

 

Amalia Serban asistenta medicala si sanatate publica, consilier

  • – Educatia pt sanatate in trunchiul comun
  • – Informarea corecta este esentiala in dezvoltarea unor comportamente sanatoase
  • – Optionalele nu pot rezolva problema expunerii constante si pe termen lung

 

Liviu Franca, prof.univ.

  • – Prof. Latina, decanul facultatii se limbi straine
  • – (* nicio televiziune nu mai inregistreaza, au disparut la pauza, odata cu ministrul)
  • – Pastrarea limbii latine, introducerea chiar de la a VII-a
  • – Renuntarea la limba latina este un atac direct la identitatea nationala.

 

– Prof. **(?) – sustine invatarea programarii in scoala

  • Tehnologiile s au schimbat
  • – Sa nu punem problema resurselor cand vorbim de laboratorul de informatica
  • – Didactic.ro: scoala trebuie sa fie altfel, sa jungem la scoala creativa. Nici enciclopedica. Nici practica.
  • – Profesorii de informatica: trebuie schimbata ideea despre TIC. Conceptul trebuie nuantat. Sa invatam si algoritm si programare, nu doar utilizare de pc.

 

Prof. Victor Manz -Tudor Vianu, Bucuresti. Proiectarea algoritmilor poate fi depasita la momentul terminarii scolii.

  • – Studiul algoritmilor este util invatarii la toate materiile, inca din primar

 

(Moderarea discutiei este aproape inexistenta)

 

Doru Iamandei – APOR, Corneliu Popa -APOR Iasi

  • – Dorim schimbarea, care sa vizeze binele copiilor nostri
  • – Spre ce se indreapta invatamantul romanesc?
  • – Care este competenta analistilor?
  • – Competenta proiectantilor planului cadru –  Prof. Cucos, de la Iasi, nu e implicat…
  • – Cum vor fi parintii asigurati de aplicarea reformei
  • – Cum se va evalua pe parcurs reforma si corecta la nevoie
  • – Cum se vor face evaluarile
  • – Care sunt criteriile
  • – Religia- singura disciplină „autorizata” de parinti

 

Bogdan Teodorescu – secretar Societatea de Stiinte Istorice din România

  • – Cadrul legislativ este nefunctional
  • – Plan cadru este un pilot, va fi definitivat intr-un moment neclar
  • – Politicile educationale nu pot ajunge la un punct terminal fara o sustinere politica. Exista garantii ca incheiem reforma?
  • – Istoria este necesara pentru anticiparea realitatii in aceste vremuri imprevizibile
  • – Profesorii de istorie nu trebuie sa mai cerseasca ora, trebuie sa o primeasca pentru ca e nevoie de ea

 

Mariana Arnautu – World Vision Romania

  • – Facilitarea tranzitiei de la primar la gimnaziu
  • – Competentele de scris-citit trebuie dobandite la acest moment
  • – Dezvoltarea psihologica a copiilor poate fi realizata si cu ajutorul orelor de consiliere la gimnaziu
  • – Utilizarea tehnologiilor in predare

 

Liviu Iancu – doctorand istorie

  • – Nimeni nu vorbeste despre formarea de valori in invatamant
  • – Istoria este cea care poate ilustra prin exemple procesul formarii valorilor unor cetateni responsabili.
  • – * doar studentii de la istorie sunt in salaei sunt singurii interesați (nu chiar, eu sunt de la FPSE)

 

Prof. *(?)-

  • – accent pe metacunoastere.
  • – Nu exista o materie serioasa cu o ora pe saptamana.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mihai Viteazul, Domnul Munteniei, al Moldovei și al Ardealului, întâiul ctitor al bisericii metropolitane de la Alba Iulia, 1599

Manual de istorie, clasa a IVa (1)

La începutul lunii am răspuns rugăminții de ajutor a unui prieten care are în această lună o sarcină grea: aceea de a propune un manual pentru clasa a IVa, clasă care, începând cu anul școlar viitor, va avea o nouă programă, bazată pe formarea de competențe, și nu pe obiective, cum s-a lucrat până acum. Această clasă este seria de sacrificiu a noii reforme, clasă care n-a avut niciodată, la 15 septembrie, manuale noi pe bancă. Este seria cadrelor didactice care au răspuns, așa cum au putut, enormei provocări de a se descurca la catedră legate la ochi, și de mâini, și de picioare, care a făcut fișe până târziu în noapte, materiale, și au suplinit lipsa manualelor până la momentul sosirii acestora. Și apoi au continuat să facă același lucru, pentru că manualele erau departe de a fi un instrument de lucru așa cum și l-ar fi dorit.

În dorința de a ajuta, am alcătuit un chestionar online (îl puteți accesa dacă ați predat de curând la clasa a IVa, nu l-am închis) și am rugat toți profesorii de învățământ primar din lista mea de facebook să răspundă la întrebări. Nu au fost puține, în doar 24h, și le mulțumesc tuturor celor care au tăiat din timpul propriu pentru a oferi feedback. Mi-am petrecut dimineața citind, și deocamdată nu sunt „decât” 15 de pagini, mesaje care, cu siguranță, vor fi un duș extrem de rece pentru viitorii autori care le vor primi. Problemele ridicate sunt multe, și personal mi se aprind toate beculețele… în curând mă voi lovi din plin de toate aceste probleme.

Întrebările, cu răspuns deschis, sunt:

  1. Ce manual ați utilizat pentru orele de istorie ultima dată când ați abordat la clasă această disciplină?
  2. Cât de satisfăcut/ă ați fost de acest manual?
  3. Care au fost problemele pe care le-ați întâmpinat în utilizarea materialului din manual?
  4. Care au fost problemele întâmpinate de copii în utilizarea manualului?
  5. Ce ați avea nevoie să includă viitorul manual de istorie în forma tipărită?
  6. Dar în forma digitală?

Și… iată concluzii preliminare de analiză (unele dintre ele cred că se pot aplica tuturor manualelor, nu neapărat de istorie):

Manualul folosit de aproape jumătate dintre cei care au răspuns este cel de la Aramis. Însă, pe o scală de la 1 la 10, gradul de satisfacție dat de manual nu diferă față de celelalte. „Notele” acordate au fost următoarele:

  • Carminis (o mențiune) 6
  • Corvin ( de la Deva) (o mențiune) 10 (combinat cu materialele de la Fundația 2000+)
  • editura Sigma (o mențiune) 1
  • editura Ana (4 mențiuni) 3
  • editura Corint (5 mențiuni) 2.8
  • editura Didactică și Pedagogică (7 mențiuni) 4.28
  • editura Aramis (24 mențiuni) 4.29

Mă abțin de la comentarii, căci, judecând numai manualele cu cel puțin 2 mențiuni, s-a picat, la modul cel mai trist, acest examen. Motivele sunt multe, și, deocamdată, în această prima parte a articolului (intenționez ca, la final, să realizez un raport de cercetare cu toate datele), aș enumera:

  • programa școlară lipsită de logică. Este vorba de cea veche, care își dorea să ofere o viziune globală asupra istoriei. Și asta la 10 ani, când mulți dintre ei nu au nici o viziune locală a mediului în care trăiesc, când gândirea este încă bine ancorată în concret, iar operațiile de abstractizare abia dacă dau semne că există, le cerea să facă paralele între istoria națională și universală, figuri marcante, perioade reprezentative… Partea bună este că programa s-a schimbat. A fost publicată programa nouă de istorie, aprobată prin ordin de ministru nr. 5003 / 02.12.2014. (Acum aș vrea o explicație, :), de ce în octombrie, pe site-ul ministerului, era încă programa veche, și abia acum, de curând, a fost publicată cea nouă? Că doar are un an de când stă în sertar…
    Am căutat, pe net, grupul de lucru implicat realizarea programei (menționat la final): Carmen Tomescu (profesor istorie, gimnaziu), Daniela Beșliu (consilier psihopedagogic), Mirela Popescu (profesor istorie, liceu), Emoke Bukkosi (profesor istorie, gimnaziu), Ciuperceanu Marian (învățător), Laura Elena Căpiță (cercetător), Doru Dumitrescu (inspector general). Am lecturat programa, și, din punctul meu de vedere, e mult, mult mai bine. Cât de bine, vom vedea în anul școlar următor, când o vom testa. Însă cel puțin din punct de vedere al acestui document, lucrurile ar trebui să se îmbunătățească substanțial.
  • conținutul neadecvat vârstei copiilor. Aici reproșurile au fost multe, și le consider justificate. Toate converg spre ideea că istoria este o poveste. Copiii sunt acum la vârsta poveștilor, și astfel înțeleg lucrurile. Iar din manual povestea lipsește cu desăvârșire. Așadar a urmat o muncă titanică din partea profesorilor, să pună în aplicare principiul accesibilității și adaptării la specificul vârstei, și să „traducă” aceste texte pe înțelesul lor. Au fost folosite din plin lecturile istorie – Dumitru Almaș (aș recomanda și Petru Demetru Popescu), și o recomandare din partea mai multor profesori, ca material extrem de util la clasă, (mai ales pentru suportul animat) este cd-ul educațional de la editura Edu, pe tema Istorie. Am răsfoit acum cuprinsul, este realizat pe vechea programă, de aceea sper că, odată cu publicarea celei noi, adaptarea va fi rapidă și, dacă toamna viitoare nu ne va aduce manuale, măcar materialele suport și făcute cu cap să ne ajute.
  • conținut provocator, care să trezească curiozitatea și dorința de a învăța. Dacă facem un sondaj, la orice vârstă, cu întrebarea „îți place istoria?”, veți afla că, cel puțin trei sferturi, spun NU. Pentru că, pentru mulți, istoria a fost și rămâne o înșiruire de date. Și este greșit. Istoria înseamnă fapte, oameni, relații. Datele le găsești oricând, în orice tabel cronologic. Doar că trebuie să știi pe cine cauți. Puși în fața unei cantități impresionante de informație, fără a avea capacitatea de a organiza și structura, fără a deține abilitatea de a lucra cu timpul istoric, copilul este copleșit și renunță.
  • necorelarea conținuturilor cu celelalte discipline. Ioi, și aici doare! Ce am nevoie eu la istorie: de matematică – axa numerelor întregi, cifrele romane, geografie – orientare pe hartă, citirea hărții… Bun, nu se poate. Copilul nu știe. Descurcă-te fără. Atunci ce sens are să pui un tabel cronologic, în prima lecție, din care copilul să nu priceapă nimic?? La ce bun să delimitezi secolele, numerotate cu cifre romane, când acestea nu se fac atât de devreme? Cum ai pretenția ca într-o lună, copilul să-ți arate cele trei Țări române, când el încă n-a învățat despre Carpați? Aștept, cu nerăbdare, să văd noile conținuturi pe această temă!
  • manualul digital este o nouă provocare. Am văzut câteva studii, despre utilizarea la clasă a celor existente. Concluzia – puțini profesori o fac. Însă de ce nu o fac, nu prea răspunde nimeni! Toți sar că nu ai cum, cât timp nu ai cu ce. (Curent electric, de exemplu). Sunt calculatoare, dar nu poți întoarce monitorul spre clasă, și să te aștepți să vadă și să fie atent și cel din ultima bancă. Faci rost de proiector, și te rogi să fie prins în tavan, ca să nu se împiedice nimeni de fire. Și când reușești să apeși toate butoanele, constați că manualul e identic cu cel tipărit, sau ceea ce include e inutilizabil. Am văzut, la CLR, utilizat manualul digital pentru lectura model a textului. Nu știu dacă eu aș face-o, pentru că vocea era stridentă și rece, intonația puțin perceptibilă, lectura prea rapidă pentru nivelul copiilor.
    Revenind la sugestiile de istorie, în manualul digital s-a propus și realizarea unor lecții model – prezentări .ppt, utilizabile. Nu știu în ce măsură timpul îmi va permite, și cum se va intersecta acest lucru cu respectarea drepturilor de autor, dar voi încerca, pe cât posibil, să dau o mână de ajutor la acest capitol, și să pot publica aici pe blog, la rubrica de istorie, astfel de sugestii.

Mă opresc cu analiza de această dată, o cercetare calitativă, aproape un focus-grup virtual este o muncă copleșitoare. În încheiere am să citez câteva colege (îmi pare rău că nu am solicitat în chestionar și numele, pentru a le putea atribui, m-am gândit că fiind anonim profesorii se simt mult mai liberi să vorbească):

Manualul să fie scris pentru copii, nu pentru învățător sau părinte.

Ar fi foarte bine să se ocupe de manualele de la ciclul primar profesorii de la învățământul primar, nu profesorii universitari. Dumnealor să conceapă materiale pentru studenți.

Dacă vreți ca generațiile care vor urma să cunoască istoria acestei țării și importanța unor date istorice trebuie să aveți grijă ce scrieți în acele manuale!

Eu am propus ca autorii de manual să se întoarcă la nivelul de practică pedagogică, și să lucreze la clasă cu manualul pe care îl proiectează. Sunt sigură că nu va mai trebui să le spunem noi ce nu e în regulă…

NoGravity

NoGravity Club, sau despre curajul de a fi altfel

La începutul toamnei am primit o invitație „altfel” față de ceea ce primesc în mod obișnuit. În primul rând, a sosit clasic, prin poștă, într-un format original, și cu un mesaj diferit. Copiii erau invitați să se înscrie în programul spațial, altfel spus, să testeze noul loc de joacă deschis în șoseaua Berceni nr. 8 – NoGravity Club. Sunt sceptică, recunosc, când vine vorba de nume interesante, pentru că pe piață sunt foarte mulți care dau proiectului un nume „aspirațional”, care atrage mai mult decât programul în sine. Le-am povestit pe scurt copiilor despre ce e vorba, și, deși s-au lăsat cu greu urniți de-acasă (pe motiv că vor fi numai „copii mici”), abia dacă am mai putut să plecăm de-acolo. Scepticismul a rămas la intrare, nu-și mai avea locul.

NoGravity

Feeling-ul copiilor asupra vârstei a fost relativ corect, însă gașca de prieteni a fost reunită, și distracția a venit imediat, în ciuda gusturilor alor mei pentru trasee mai periculoase. Înainte de a vorbi despre informațiile adunate, am să înșir primele impresii:

    • mi-a plăcut enorm că erau „luați” copiii din „brațele” (posesive) ale părinților, și suspendați sub privirile lor deja panicate, dincolo de zona în care adulții nu pot intra. Copiii nu aveau nimic, dar părinții din ziua de azi mai au până învață să lase copilul să exploreze singur.
    • mi-au plăcut căștile de protecție, incluse în echipament, deși traseul este atât de securizat, inclusiv cu plasă (ca pentru acrobați), încât cu greu cred că s-ar putea întâmpla ceva, mai ales că personalul este omiprezent.

NoGravity<

  • era foarte curat, lucru făcut cu cap și grijă (construcția a durat cinci luni!). Contribuie sigur și faptul că copiii vin cu încălțăminte de schimb, sportivă, și pentru curățenie, dar și pentru că sandalele ori cizmele  nu sunt „echipament” pentru escaladă.
  • mi-am dorit enorm să mă sui și eu, să mă dau pe tiroliană, dar… depășeam cu mult vârsta (și greutatea 🙂 )
  • știu că cei de la NoGravity s-au pregătit pentru venirea noastră, însă ne-au așteptat într-un mod surprinzător: apa îmbuteliată era re-etichetată, fiind acum „Space Water”, iar gustările erau în ton cu tema: extratereștri, stele, comete, ozn-uri, ba chiar rachete! Copiii, mai ales,  au fost impresionați la culme.

NoGravity

Am luat apoi în serios cele două prezentări care au urmat, pentru că rezonau bine de tot cu convingerile mele: acelea că în ziua de azi părinții pun, poate fără să-și dea prea bine seama, o presiune enormă pe copii, pentru reușită cu orice preț. A fost prima dată când am regretat că n-am agenda la mine, și am butonat cât am putut de repede ideile pe telefon. Dintre acestea, iată ce se poate „întâmpla” în NoGravity Club:

  • Încurajare versus presiune; curajul nu înseamnă să nu-ți fie frică, ci să-și depășești frica. Copiii sunt ajutați să descopere, să exploreze, și să treacă aceste limite, fiind motivați de reușită, și nu de competiția cu ceilalți (a se vedea în parc… X poate și tu nu? da’ ce, ești mai fraier?). O experiență la acest nivel a încercat Mati, și Miruna a povestit aici.
  • O idee cu care toată lumea e de acord (dar puțini o și înțeleg) este aceea că mișcarea, curiozitatea, dar mai ales jocul, favorizează (ba chiar este!) învățarea la vârste mici. Când aud lucrul acesta, se declanșează imediat ceva amintiri de când luam copilul de la grădiniță. Părinții îi întrebau pe cei mici ce-au făcut peste zi. Ne-am jucat! „Cum adică joacă? fișe? ce poezie ați învățat?” Isteria ajungea la cote maxime când cel mic o ținea pe-a lui că s-au jucat, (cui să-i spui că povestește numai ce l-a impresionat?!), și concluzia cădea imediat, definitivă: educatoarea e incompetentă, nu face nimic…
  • Jocul liber, fără reguli ajută la rezolvarea de probleme. Ah, da! Afirmația este extrem de actuală, „sublimă, și lipsește cu desăvârșire” din viața cotidiană. Să aruncăm un ochi în parc. Copiii află cu cine trebuie să se joace, cu ce, cum, și cât. Adultul decide. Nu de sui, nu sari, nu alergi. Ți-a căzut mingea într-o gaură? O scoate buni, nu cumva să epuizezi copilul, forțându-l să gândească. M-am uitat la copiii care escaladau. Toți voiau să ajungă sus, numai că nu merge „de-a dreptul”. Trebuie să analizezi punctele de sprijin, la care ajungi, care se află pe traseul tău, și să găsești singur soluția.

NoGravity

Am mai notat câteva, dar acestea au fost mai mult puncte de plecare pentru întrebări… întrebări care s-au transformat, după eveniment, în primul interviu pe care Alex Codreanu (a practicat escalada sportivă de performanță) l-a acordat în calitate de director general al NoGravity Club. Sper ca „nelămuririle” mele să fie aproape de întrebările pe care vi le puneți referitoare la acest loc de petrecere a timpului liber, mai ales în sezonul rece.

Alex Codreanu, despre proiectul de suflet, devenit realitate: NoGravity Club

Alex Codreanu, despre proiectul de suflet, devenit realitate: NoGravity Club

Înainte de a vă lăsa în compania gazdei,  adaug și că recomand locul de joacă mai ales copiilor începători, ori care n-au ajuns încă într-un parc de aventură. Până în 8 ani, acolo traseele au parcurgere continuă. Aici învață, cu dublă-asigurare, cum să meargă pe un traseu. În plus, este un mod la îndemână de a face și o altfel de mișcare, coordonată, cu un scop, decât clasica alergătură fără țintă prin locurile de joacă clasic amenajate.

 

 

Alex Codreanu (A.C.): Bună ziua și mulțumesc pentru interes.

Cristina H o rnoiu (C.H.): Puneți destul de mult accentul în promovare pe educație non-formală. Mai exact, ce competențe ori conținuturi vizați pe această linie?

A.C.Educația non-formală prin aventură pe care o propunem celor care ne vizitează trebuie pusă în context, respectiv o consecință a activităților sportive și de aventură pe care le propunem la NoGravity Club.

Mai precis, prin intermediul activităților de aventură și de escaladă copiii capătă deprinderi practice și îndemânare în utilizarea echipamentului de siguranță specific și conștientizează riscuri și devin responsabili. De asemenea, sunt încurajați să se descurce singuri și să ia decizii. Nu în ultimul rând, aceștia își pot corecta eventuata frică de înălțime.

Oferim astfel în cadrul vizitelor la NoGravity Club însușirea practică a noțiunilor elementare legate de activitățile la înălțime și o dezvoltare consistentă a abilităților motrice ale copiilor.

Pe lângă această educație prin aventură, în curând vom lansa ateliere cu diverse tematici pentru copii. Primele produse sunt ateliere de orientare urbană și robotică pentru copii. Celor care doresc o activitate educativă cu familia le propunem un atelier de tobe africane la care participarea se face pe echipe formate dintr-un părinte și un copil.

Ca o concluzie a celor descrise mai sus, vizăm:

  • aptitudini și competențe științifice și tehnologice, respectiv capacitatea de a utiliza și manipula instrumente tehnologice;
  • aptitudini și competențe civice, interpersonale, interculturale și sociale, respectiv
    capacitatea de a comunica constructiv și capacitatea de a crea încredere și empatie în alți indivizi.

C.H.: Am înțeles că la momentul vizitei copiii sunt introduși în „programul spațial”, o poveste care le va stârni curiozitatea și care îi va menține motivați pe toată durata vizitei. Cât durează efectiv povestea? Are legătură cu intrarea în serii la 30 min?

A.C.: Într-adevăr, cadrul imaginar, povestea care o spunem copiilor înainte de a începe activitățile propriu-zise, este cea care dă jocului sens și scop. „Programul nostru de pregătire spațial” ne ajută pe de o parte să punem în valoare panoul de escaladă tematic, pe care se remarcă sistemul planetar încadrat în Calea Lactee și zona de aventură în care întâlnim cosmonauți, o stație orbitală, rachete, marțieni, o cometă și o gaură de vierme. Plecarea de la tiroliană se face de pe o navă spațială, iar sosirea este o poartă stelară.

NoGravity

Cadrul imaginar ne ajută să ne impunem normele de securitate într-o formă extrem de diplomată și perfect adaptată copiilor.

Această indroducere durează maxim 10 minute. În ea este inclusă și prezentarea codului interstelar de bune maniere, respectiv regulile casei de politețe. Intrarea în serii la fiecare 30 de minute este un artificiu logistic care ne ajută să ne eficientizăm etapele de echipare și instruire a noilor veniți. La fel ca la intrarea într-un muzeu, ne este mult mai ușor să oferim informații unui grup de persoane față de o prezentare „tête-à-tête”.

C.H.: Cu ce îi așteptați pe copii la a doua și următoarele vizite? Sau, mai clar, ce motive are un copil să revină?

A.C.: Activitățile de aventură și, în special, cele de escaladă presupun antrenament pentru a putea progresa. Nu este totul la fel de ușor ca „zborul” pe tiroliană. Este nevoie de exercițiu pentru a te perfecționa și pentru a crea o rutină motrică a mersului pe verticală.

În plus echipa noastră lucrează permanent în culise pentru a oferi elemente noi de educație non-formală care să facă din vizita la NoGravity o experiență de neuitat pentru mușchii brațelor și ai minții. Ca preambul, pregătim în zona de aventură un mini traseu de orientare, pe parcursul căruia copiii vor găsi diferite elemente dintr-un puzzle. Acest puzzle poate fi baza unei discuții individuale sau de echipă înainte de plecare, prin care vom fixa diferite informații teoretice pe diverse teme.   

C.H.: Am văzut că oferiți și abonamente. Sunt lunare, sau sesiunile neconsumate pot fi „reportate”?

A.C.: Abonamentele noastre sunt lunare. Cele 4, 8 și, respectiv 12 intrări nu pot fi reportate. Au existat însă clienți care ne-au întrebat dacă ar putea folosi intrările achiziționate pe o perioadă mai lungă de timp. Analizăm această variantă, însă este prematur deocamdată să oferim un răspuns final pe acest subiect. Profit de această ocazie pentru a specifica că intrările achiziționate pe abonament nu sunt valabile în weekend.

C.H.: În cazul petrecerilor pentru copii (na: există două săli amenajate în acest sens, la nevoie putând deveni o singură sală mare), cateringul poate fi și extern? Concret, pot închiria doar spațiul de petrecere și programul aferent, iar mâncarea și băutura – de-acasă?

A.C.: La NoGravity Club catering-ul poate fi și extern. Băuturile însă trebuie achiziționate de la noi. Vă asigur însă că prețurile noastre sunt decente. Nu în ultimul rând, la NoGravity încurajăm consumul de băuturi sănătoase.

C.H.: Cum intenționați să țineți pe viitor ocupați copiii mai mici de 4 ani, care nu au acces în sală? Sunt destui părinți care au doi sau mai mulți copii, și nu ai întotdeauna cu cine să-l lași acasă pe cel mic.

A.C.: Deși am comunicat destul de clar până acum că NoGravity Club se adresează copiilor între 4 și 12 ani, destul de mulți copii sub 4 ani, ai căror părinți i-au considerat pregătiți pentru activitățile noastre, ne-au călcat pragul. Pentru că majoritatea acestora nu sunt independenți, în acest caz avem o abordare 1 la 1. Această abordare presupune însă un consum mare de resurse umane din partea noastră. Din acest motiv am crescut tariful orar de lucru cu acești copii la 60 lei și există riscul ca în weekend, când volumul de clienți crește foarte mult, să fim nevoiți să refuzăm chiar în zona de aventură copiii care nu se descurcă singuri. Desigur, aceștia pot încerca oricând, sub supravegherea propriilor părinți, panoul nostru de escaladă pentru copii.

C.H.: Există planuri de extindere a traseelor oferite?

A.C.: Este prematur în acest moment să vorbim de extindere. NoGravity a însemnat un efort financiar consistent, iar piața românească ne permite, în cel mai bun, caz o amortizare lentă a investiției. Factor agravant, mediul de afaceri românesc este unul destul de instabil. Încă mai avem multe de învățat la capitolul management, iar prudența pare cea mai bună decizie acum.

Cu siguranță însă, pentru a ne păstra elementul de noutate, avem planuri de modificare periodică a traseelor.

C.H.: Vă mulțumesc pentru timpul acordat.

A.C.: Și eu vă mulțumesc pentru primul interviu pe care l-am oferit în calitate de reprezentant NoGravity Club.

Programul Școlar Colgate – sau un pic de educație sănătoasă

N-aș vrea să pornesc o dezbatere pe tema „de ce se duc copiii la școală” și „ce-ar trebui să învețe acolo”, căci, dacă dați drumul la tv în această perioadă veți auzi tot felul de variante. Însă știu că de-acolo, de la școală, ar trebui să vină cu ceva util, ce să-i folosească în viața de zi cu zi, să-i fie mai bine decât ieri.

Programul școlar Colgate – despre care nu vorbesc pentru prima dată – se adresează elevilor din clasele I-IV de pretutindeni din România, mai ales din mediul rural (conform statisticilor, pe care le puteți vedea mai jos, este zona cu deficit mai mare la capitolul igienă dentară față de mediul urban.) Anul acesta – 2015, al 23-lea de la debut – 116.000 de copii au beneficiat de programul educațional susținut de compania Colgate, încă de la apariția pe piața românească, 5.600.000 de copii fiind implicați de-a lungul timpului.

De ce? Pentru că educația pentru deprinderea unei rutine de îngrijire orală este esențială pentru un copil, influențând totodată și obiceiurile sale ca viitor adult și ulterior părinte. Colgate le oferă astfel copiilor lecții interactive privind regulile de igienă orală și produse pentru îngrijirea dentară.

La fel ca în fiecare an, copiii au fost invitați să participe la lecții de igienă orală susținute de profesioniști în medicina dentară. Pentru eficiența asimilării și corectitudinea informațiilor, materialele educaționale Colgate au fost dezvoltate de o echipă interdisciplinară de specialiști în psihologie, pedagogie și stomatologie preventivă, fiind adaptate local de medici dentiști cu experiență pedodontică. Totodată, pentru ca lecția să fie adaptată capacității de înțelegere a copilului, a fost creat personajul Dr. Măseluță, mascota Programului Școlar Colgate, „vocea” care transmite toate mesajele educaționale.

Fiecare lecție de igienă orală abordează perspectiva învățării ca joc, elevii având ocazia de a învăța într-un mod plăcut pașii pe care trebuie să-i respecte în fiecare zi pentru a avea dinți sănătoși, prin intermediul unui film educațional cu Dr. Măseluță și echipa sa de Supereroi ai dinților sănătoși, exersând totodată tehnica corectă de periaj dentar cu ajutorul unui model demonstrativ, sub îndrumarea profesionistului. La finalul lecției, copiii primesc produsele de bază pentru îngrijirea dinților (o periuță de dinți și o mini-pastă de dinți), un pliant cu sfaturi pentru părinți și un pliant pentru însemnarea periajului zilnic.

Programul Scolar Colgate (1)

Pe scurt, din sfaturile pentru părinți: Cariile pot fi prevenite prin respectarea unor reguli simple de igienă orală: periajul dinţilor de cel puţin două ori pe zi, timp de două minute, cu o pastă de dinți cu fluor și tehnologia pentru prevenirea cariei, schimbarea periuţei de dinţi la fiecare trei luni de zile, control preventiv periodic la medicul stomatolog şi adoptarea unei diete echilibrate care să nu favorizeze apariția cariei dentare.

Cel mai recent aliat de la Colgate în prevenirea cariei dentare este pasta de dinți Colgate Maximum Cavity Protection, prima şi singura pastă de dinţi cu Agent de Neutralizare a Acizilor din ZaharuriTM, pentru întreaga familie, care luptă direct împotriva acizilor din placa bacteriană, rezultați din zaharuri – cauza numărul 1 a apariției cariilor. Studiile clinice ce susțin această tehnologie au fost efectuate timp de 8 ani și au cuprins aproape 18.000 de persoane. Formula cu Agent de Neutralizare a Acizilor din Zahararuri™ și fluor reduce leziunile carioase incipiente de pe suprafața dinţilor cu 52%, un procentaj mult mai mare, dovedit clinic în comparaţie cu cel al unei paste obișnuite, ce conține doar fluor, 32%. De asemenea, s-a constatat reducerea cu 20% a incidenţei cariilor după 2 ani de utilizare.

Programul Școlar Colgate este parte integrantă a iniţiativei globale Colgate© Bright Smiles, Bright Futures™, cea mai complexă și de succes inițiativă educațională în rândul copiilor datorită parteneriatelor durabile cu instituții, școli și comunități din întreaga lume, și a rezultatelor obținute: peste jumătate de miliard de copii, din 80 de țări, au beneficiat de educație privind igiena orală și produse de îngrijire adecvate de la inițierea programului în 1991, la nivel global.

Colgate-Palmolive România se implică activ şi investeşte anual într-o serie de programe educaţionale adresate publicului larg, în care sunt implicate mediile universitare şi profesionale medicale, toate având ca scop îmbunătăţirea parametrilor sănătăţii orale pentru populaţia din România.
Infografic-Programul-Scolar-Colgate

Dacă Colgate și Doctorul Măseluță nu v-au vizitat încă la școală, puteți lăsa la acest articol un mesaj care să conțină numele școlii, localitatea, persoana de contact și un număr de telefon. Datele de contact nu vor fi publicate pe site, dar voi încerca să vă pun în legătură cu reprezentanții Colgate, să vedem cum le putem face o surpriză celor mici.