În prag de iarnă
Naz şi Ani îşi petreceau dimineaţa împreună, pe pervazul ferestrei. Priveau curtea goală, unde acum câteva săptămâni răsunau, vesele, glasuri de copii.
– Uite, Naz, ce trist pare totul! O pală rece de vânt mai zburătăceşte câteva frunze zgribulite. Şi e aşa pustiu…
Naz răsfoia calendarul, şi rupea ultima pagină de toamă, 30 noiembrie.
– Ani, nu mai fii tristă! Uite, s-a terminat toamna, tocmai am rupt ultima pagină din calendar! De astăzi începe iarna.
– Şi? Ce va fi aşa special?
– Zăpadă, săniuş, derdeluş, bătaie cu bulgări, veselia va umple iarăşi curtea noastră!
Dar un ciocănit uşor în geamul ferestrei i-a întrerupt. Fulguleţ, vestitorul iernii, îi saluta pe cei doi prieteni.
– Heei, ce sunt feţele astea triste? Gata, am sosit, de-acum dăm startul la distracţie! Începe Decembrie, cu alaiul lui de sărbători!
– Bine ai venit, Fulguleţ! Spuseră în cor cei doi prieteni.
– Vaaai, dar nu pot să cred, nu aţi decorat pentru iarnă? Unde sunt fulgii de nea? Hmmm… nu i-aţi făcut încă? Repede, înainte să treacă Zâna iarnă pe la voi pe la fereastră, chemaţi copiii, scoateţi foile albe şi forfecuţele, şi să ne apucăm de treabă. Nu se poate să o întâmpinaţi aşa!
– Dar ce vrei să pregăteşti? Întrebă nedumerită Ani.
– Fulgi de nea din hârtie. Îi decupăm şi-i lipim repede pe fereastră. Aşa se va simţi binevenită.
Luăm o hârtie albă, de forma unui pătrat, şi o împaturim ca pe un şervetel. Mai îndoim apoi încă o dată, ţinând cu mâna stângă de colţul din mijloc, şi potrivind muchiile cu mâna dreaptă. Apoi, cu foarfeca, decupăm diverse forme pe muchii… şi… despăturim… Uite, tocmai mi-am făcut portretul! Spuse râzând Fulguleţ.
Gata prieteni, trebuie să vă părăsesc. Trebuie să vestesc tuturor sosirea Crăiesei. Spor la treabă!
Şi Fulguleţ se desprinse de geamul ferestrei şi se lăsă purtat de vânt.
Are dreptate, Ani, nu ne-am pregătit deloc… Hai, repede, să mergem să-i trezim pe copii!