Constat cu multă plăcere că am început încet-încet să nu ne mai temem de ac. Am profitat de temele de după vacanţa de Paşte-1 mai (de ce oare biserica mai stă să calculeze când pică Paştele!? Ar trebui cu un weekend înainte sau după 1 mai, să ştim o treabă…), şi am ales teme mai grele, pentru copii silitori. Nu am scos demult acul din pernuţă, aşa că acum am avut o temă altfel. Am cusut pe suport – am cerut un CD sau o cutie de brânză topită – o decoraţiune de primăvară. La fel, am reciclat şnururi de la pungile de cadouri, iar copiii au adăugat alte elemente pentru a da unicitate: pietricele, mărgele, accesorii.
Îi felicit cu această ocazie pe toţi năzdrăvanii, dar şi pe părinţii lor, care îi încurajează să lucreze chiar şi când la finalul concursului nu îi aşteaptă un premiu.
În săptămâna ce urmează vom coase din nou, de data aceasta poate un semn de carte. Modelul este la alegerea copiilor, va reprezenta un modul de margine de pe iile româneşti, cusut pe pânză, carton, etamină, sau orice altceva avem la îndemână. Detalii aici.
