Colaje din margele de polietilena

Operele noastre de artă din categoria colaje din mărgele de polietilenă încep să se înmulţească.

Am progresat niţel, adică nu mai stau aşa mult lângă ei. Rolul meu devine încet încet de culegător de biluţe. Adică trebuie să aleg din imensitatea de borcan şi să le pun, pe culori, în borcănele mai mici. Dacă mă chinui să le educ lor răbdarea prin jocul ăsta, se întoarce cumva împotriva mea… Dar cine ştie, poate că o să-mi fie util. Sau poate că în curând îşi vor pregăti singur materialele…

De Iris sunt tare mândră. Ea când se apucă, chiar dacă e migălos, termină. Aşa cum a făcut şi acum, singurică, tot tabloul. Pentru a fi pe înţelesul tuturor, acolo sunt trei prinţese lebede pe un lac. Iar sus… galben sigur e un soare. Cu verde e şi un pom, dar şi o mulţime de broaşte care s-au speriat şi-au sărit din apă. În rest, trebuia neapărat să fie ceva "roz".

Printese lebede. Colaj din margele de polietilena lipite cu fierul de calcat.

La Andrei mai greu. A lucrat cu model maşina şi semaforul. Iar deasupra trebuia să fie o clădire cu geamuri roşii, dar a devenit din mers un portbagaj suspendat. Culoarea de fond… galben… era de la gazele de eşapament, dar nu aveam noi alte variante de culoare. În scchimb el nu are răbdare. Începe un lucru, cu entuziasm, apoi îl abandonează. De ex, a făcut maşina şi semaforul. Era încântat. Dar ca să le lipim, trebuia să mai umple spaţiul… ei bine, asta a fost o lungă muncă de lămurire. Prefera să strice maşina decât să o termine.

Să sperăm că va începe şi el să fie mai ambiţios… mai răbdător…

Masina. Colaj din margele de polietilena lipite cu fierul de calcat.

În schimb îi place la nebunie etapa finală, când le lipesc cu fierul de călcat. Ei, dacă ar vrea să ajungă mai des aici…

Primele opere

Mozaic din margele de polietilena

Din categoria “Jocuri educative pentru copii” face parte şi mozaicul din mărgele de plastic. Am pus ochii pe ele acum ceva vreme, şi am stat pe gânduri. Erau atât de mici, încât mă gândeam că vom umple aspiratorul cu ele.

Apoi le-am văzut folosite la Silvia. Şi mi-am făcut un pic de curaj, i le-am cerut Moşului. Le-a căutat el prin hypermarketuri, dar erau cantităţi mici, la preţuri destul de mari. A găsit în Ikea, un borcan imens, Pyssla, la un preţ mai mult decât avantajos. Şabloanele, la fel, nu erau scumpe. E drept ca erau 4 variante de suporţi, dar suficient pentru începători.

Mozaic din margele de plastic, lipite cu fierul de calcat. Jucarii Pyssla

Aşa că Moşul ne-a cadorisit cu mărgele. Am muncit cot la cot toată familia în dimineaţa de Crăciun, şi am confecţionat câteva inimioare şi floricele pentru bunici. Este un cadou minunant pentru copii răbdători şi cu multă voinţă. Căci sunt extrem de migăloase, spre sfârşitul steluţei mele deja oftam… Foloseam şi un ac, să le aşez cu mai multă grijă, căci orice mişcare greşită mai muta câteva din loc.

Când am ajus la etapa numită “fier de călcat” eram în extax. În sfârşit ne vedeam opera. Prima a fost sacrificată. Pentru că n-am ştiut cât de mult trebuie să le topim… şi… nu le-am lipit. Următoarea am topit-o prea mult, din exces de zel. Apoi am găsit calea de mijloc… din ochi… noroc că mai aveam hârtie de copt prin casă, căci am cam rupt cele două foicele din dotare.

Mozaic din margele de plastic, lipite cu fierul de calcat. Jucarii Pyssla

Mozaic din margele de plastic, lipite cu fierul de calcat. Jucarii Pyssla

Dar punctul culminant al lucrului cu mărgele l-a atins Andrei. Pedepsit pentru câteva obrăznicii, trebuia să-şi “spele păcatele”. Şi, pe cel mai mare dintre şabloane, trebuia să facă un peisaj. Altfel nu-şi recăpăta ora de joacă la calculator…

A lucrat cu model. Adică eu îi făceam pe o foaie cu pătrăţele model de nori… de  casă… de brad… şi el le punea în practică din biluţe. N-a încercat încă să lucreze singur, dar am apreciat enorm că a putut lucra după un model paralel. Şi chiar dacă a lucrat “pedepsit”, la sfârşit, după ce am lipit-o, comenta…
Ai văzut mami ce frumos a ieşit? I-o dau cadou lui Buni, de Mărţişor!

Mozaic din margele de plastic, lipite cu fierul de calcat. Jucarii Pyssla

Ei da… păi cum, până atunci nu mai facem altele…? Dar a cerut o pauză, că doar am văzut şi eu cât a muncit. Adevărul e că nu-l credeam în stare să stea locului 2 ore şi să bibilească mărgele. Şi totuşi, a făcut-o! De menţionat că eu am ales culorile din borcan… cred că mai durează până va face singur ceva atât de migălos cap-coadă.

Alte colaje