Axa de simetrie – joc cu hârtie la geometrie

Există un top al preferințelor în ceea ce privește disciplinele școlare, dar și în cadrul acestora, alte finețuri. La matematică, de departe capitolul de geometrie este pentru mine momentul acela special în care mă simt ca peștele în apă. Joacă, arte și abilități, odată cu fixarea noțiunilor de bază. Oricât ar părea de simplă geometria în clasele primare, fără ea, la gimnaziu este dezastru. Și poate și că aici își are originile oroarea copiilor față de această ramură a științei.

Cel mai greu lucru la geometrie este „să vezi“ ceea ce trebuie, mai întâi în plan, apoi în spațiu. Și urmează construcția. Fără îndoituri precise nu va merge. Origami, chiar cu figuri simple, pune câteva cărămizi solide la baza cunoștințelor geometrice. Apoi, se formează deprinderea de a utiliza instrumentele, de a trage corect o linie prin două puncte, de a nu mișca rigla sau echerul când glisează creionul. La gimnaziu nu stă nimeni să îi cocoloșească și să le țină mânuțele… dar la primar se poate. Este timp și nu există stresul evaluării. Încerci până reușești.

Începutul e mai greu

Clasa a doua începe să le complice viața cu noțiuni noi și printre acestea este și axa de simetrie. Primul an în care am predat axa am făcut încălzirea la arte. Un pic de origami, apoi un fluture prin îndoire și presare, pentru a putea apoi să le cer să îndoaie pe jumătate, iar jumătățile să se suprapună. Nu aveam pe atunci colecția de perforatoare de 7cm, așa că am decupat cu răbdare triunghiuri oarecare, isoscele și echilaterale, pătrate, romburi, dreptunghiuri, cercuri. Pe fiecare le-am îndoit în toate modurile și am trasat axele.

Ulterior, cu o „mică“ investiție personală, am luat perforatoarele mari. Am formele utile – fluturele și norul, dar și floarea, care ține cu succes locul unui hexagon regulat. Nu am pătrate, dar pe acestea le înlocuiesc cu post-it-uri simple, pe care le tai și pe jumătate la nevoie pentru a obține dreptunghiuri. Cercul mare se dovedește foarte util la orice proiect, mai ales la mărțișoare, unde îi ține isonul eticheta ondulată. Toate reduc undeva la 30-45 minute timpul necesar pentru a pregăti materialele necesare unei clase și a lăsa jocul și manevrarea obiectelor să își producă efectul lor de învățare.

După ce le îndoim în toate modurile posibile pentru a avea jumătăți simetrice, le lipim în caiet astfel încât și acasă jocul să poată continua, îndoirea fiind în continuare posibilă.

Axa de simetrie – clasa a treia și a doua

Al doilea context în care folosesc perforatoarele este la capitolul dedicat fracțiilor. Cercul mare devine în orice condiții o pizza imaginară și mă ajută cel mai mult. Pot să le dau repede oricâte și să reprezentăm prin îndoire orice fracție. Chiar le-am arătat și cum să folosească echerul de 60 de grade pentru a îndoi „în trei“, cea mai grea îndoitură pe hârtie, dar esențială iarna, când vrei să faci fulgi de nea cu șase brațe, pentru a respecta adevărul științific privind modelul de cristalizare al apei.

Și totuși…

Nu știu în ce măsură acum, cu toate restricțiile, este posibil ca aceste activități să se întâmple la școală. Dar cum știu că foarte mulți părinți îmi citesc blogul, vă recomand să vă străduiți un pic și să pregătiți astfel de forme pentru a le ușura copiilor înțelegerea. Cu siguranță vi se va întoarce înzecit.

La școală, activitatea poate fi pregătită și cu ajutorul copiilor. Li se poate pune la dispoziție o fișă cu forme de decupat – ușor de confecționat în orice editor de text – cu care vin a doua zi, gata detașate. Este de la sine înțeles că decupajul trebuie să fie de calitate, exact pe contur, pentru a putea discuta de simetrie.

Sper să vă fie utile, mai ales că mulți copii au ajuns deja la aceste frumoase capitole din cartea de matematică!

Peștișori – colaj cu buline

M-am uitat în urmă, prin articolele acestui an și cred că e cel mai sărac în proiecte artistice din toată istoria blogului! Trebuie să-mi revin cumva cu timpul și cu entuziasmul, căci am înecat destule corăbii anul acesta. Așa că am zis să încerc ceva mai colorat, în ton cu vacanța și în același timp să mă „recalibrez” pentru provocările ce vor urma de la toamnă… altă vârstă… alte variante de lucru.

Peștișorul de mai jos este potrivit copiilor mici care se descurcă binișor cu foarfeca. Decupajul este necesar pentru peștișorul pe hârtie folosit ca suport pentru lipit. Apoi aveți nevoie de buline colorate. Eu le-am confecționat folosind un perforator cerc. Pentru un copil de 5-7 ani, exercițiul este extrem de util, perforatorul necesitând un efort de apăsare util antrenamentului mușchilor mâinii, așa că nu vă recomand să îl „scutiți” de efort dacă aveți perforatorul acasă. Pentru cei care lucrează la grădiniță sau la școală… ar fi ideal să aibă fiecare perforatorului lui pentru proiectele de lucru manual, însă e cam nerealizabil acest lucru.

De asemenea, dacă tot discutăm de competențele ce trebuie formate, pentru cele din domeniul ecologiei vă recomand să aveți acasă o „lădiță cu resturi”. Nu vă grăbiți să aruncați imediat hârtiile colorate rămase de la proiectele realizate, din ele puteți decupa apoi cu perforatorul sau, de ce nu, să tăiați mici bucățele pe care să le folosiți pentru tablouri-mozaic. Această cutie cu „de toate” se poate dovedi extrem de utilă când cauți idei și soluții și poți descoperi aici o mărgică, un nasture, o bucată de sârmă sau de dantelă…

Bulinele folosite pentru peștișori au fost astfel reciclate din diverse hârtii rămase de-a lungul timpului. Pentru finalizare, am pus la încercare pe înotătoare creioanele cerate de apă, cu un rezultat ce nu s-a dovedit atât de bun pe cât speram eu, dar e decent și vesel.

Pentru a fi mai ușor de explicat montajul copiilor, am filmat așezarea unui rând de solzi. Pentru o activitate cu adevărat integrată, vă recomand să profitați de ceea ce acasă există din plin, dar nu și la școală: timp. Puteți cumpăra un pește cu solzi (crap ar fi bun), să studiați cum și unde sunt așezați solzii, cum sunt orientați și la ce folosesc. În funcție de curiozitatea copilului, puteți trece la studierea alcătuirii interne, cum respiră, cum plutește, unde sunt situate branhiile sau, dacă nu e curios, de dragul proiectului puteți rămâne la solzi.

Instrucțiunile de lipire sunt următoarele: începând de la coadă, așezați pe rânduri bulinele; discurile de hârtie se ating, dar nu se suprapun. Pe următorul rând adăugat, discurile ating nivelul la care se întâlnesc cele de deasupra, acoperind spațiul rămas liber între ele. De preferat să aveți mai multe culori, astfel încât să nu lipiți unul lângă altul doi solzi de aceeași culoare. Când ajungeți la margine, îndoiți sau tăiați discurile pentru a se potrivi cât mai estetic cu putință. Ultimul rând, care se termină înainte de branhii, vă recomand să îl alcătuiți din jumătați de discuri, așa cum apar și în poză. Accesoriile sunt alese apoi de artist, după „gust” puteți folosi ochi mobili sau alte sclipiciuri.

De asemenea, dacă realizați conturul pe carton, puteți decora ambele părți și apoi peștișorii se pot transforma în decorațiuni suspendate pentru camera copilului sau casa bunicilor, să aibă cum să-și aducă aminte de nepoți la toamnă, când se întorc la școală.

Mai susaveți imaginea cu cei doi peștișori și urmează filmulețul demonstrativ, iar de aici puteți descărca modelul printabil.

View this post on Instagram

Activități de sezon… Când te visezi prin mări tropicale… Finalul în curând, pe blog. #TalenteDeNăzdrăvani #ideipentrucopii #ideicreative

A post shared by Talente de Năzdrăvani (@talente_de_nazdravani) on Jul 2, 2019 at 4:52am PDT

Perforator fluture, sau cum să nu arunci banii în vânt

Facebook e de-a dreptul minunat. Afli o mulțime de lucruri, îți faci prieteni care uneori intră și în viața ta reală. Însă cel mai simplu e să afli acolo de „afaceri avantajoase”. Știu că e greu să fii la catedră, salariul este așa cum este, constat pe pielea mea. Orice bănuț în plus e mană cerească și respect toate colegele care nu se mulțumesc cu salariul și muncesc ceva peste, orice, pentru a rotunji venitul. Fie că sunt ore la after-school, meditații, teme cu copiii, suntem persoane creative care pot face multe lucruri!

Însă n-aș putea să descriu ce reacție am avut când am văzut inițiative în căutare de „fraieri”. De exemplu, să vinzi fluturi făcuți cu perforatorul la 10 lei setul de 30 de bucăți. Am multe, foarte multe articole despre unelte de art&craft menite să ușureze viața unui profesor, fie la grădiniță sau la școală… și am spus tot de atâtea ori că există soluții mult mai avantajoase.

Pentru unii e într-adevăr simplu să ceri părinților să scoată 10 lei din buzunar, să iei 30 de fluturi și să lipești câte unul pe felicitare. WOW, insecta chiar arată super cu aripile ușor îndoite, nu? Știu că arată extraordinar, pentru că am văzut, la ultimul atelier, 50 de copii în delir din cauza lor! Mai jos aveți o poză, apropo de „cantitatea de fluturi” necesară pe un „mărțișor”.

Ca idee, 30 de fluturi din coală de 80g îi făceam în cel mult 4 minute, hai 5. Puneam trei coli simultan și tăiam. Din carton ar dura mai mult, căci nu risc cu mai mult de o singură foaie de 160g. Câți fluturi am avut la acel atelier?? Vreo 3/4 au rămas pentru alte activități… Câte flori? Câte frunze?? Cât mi-a luat să le fac?? Cam o oră, înainte de eveniment! Farfurii pline, ca cea din imagine, erau 12. Și pentru că este o asociație la care banii vin din donații sau cei 2% din salariu, era important să ne descurcam ieftin cu materialele. Așa că am „investit” într-un top de hârtie colorată, vreo 10 cartoane, aracet. Am folosit ghilotina metalică, tocătorul de hârtie și perforatoarele. Plus muncă și suflet!

Foto: Asociația Cercetașilor Tradiționali din România

Perforatorul îl găsiți prin mai toate magazinele de art&craft. Am recomandat daco, pentru că au prețuri ok pe piață, e 51 lei. Știu că îl au și alții, la 53 lei, la 88 lei, la 59 lei din ce-am găsit repede pe net, dar puteți adăuga în comentarii alte linkuri utile dacă știți.

Am făcut și mărțișoare la școală: cât mi-a luat să fac niște floricele? Dacă am perforatorul, se rezolvă foarte repede. Am însă „lipsă” destule modele pe care mi le doresc și pe care le achiziționez în timp. Da, se pot face lucruri frumoase cu ele… mai ales la copiii mici, care nu știu să decupeze, dar nu numai! Și cum știu că decupatul este muncă de bază la educatoare, când trebuie să producă materiale pentru copii (căci părinții nu se înghesuie să ajute, știu din experiență!!) am povestit ce folosesc când vreau să fac economie de timp și efort.

Doar vă rog… când vreți să investiți în ceva, investiți cu cap! Nici părinții nu au sac fără fund și dacă tot cereți bani pentru ceva, măcar să vadă că gândim, nu risipim!

Iar dacă tot vreți să porniți o afacere, veniți măcar cu idei muncite și originale… nu cu chestii de genul acesta, prin care profitați de naivitatea/necunoștința unora dintre noi… totuși, cred că suntem în domeniul ăsta să schimbăm lucrurile prin educație 🙁

Cum salvezi o idee de Crăciun

După dezamăgirea din weekend, că nu s-au organizat suficient pentru a participa la târgul de Crăciun cu produse, se trezește Iris că totuși se poate participa și se apucă de improvizat repede, pe lângă pitici, și niscai felicitări și ornamente pentru brad. Erau gata de dimineață, a rămas până seara târziu să le facă, doar am apucat să le văd dimineață înainte să plec la școală și să le fac repede-repede niște poze.

A ales varianta „fast and easy”, adică a pus mâna pe câteva perforatoare și a executat din carton. A profitat de perforatoarele mari cu care eu mi-am făcut ghirlande și a folosit toate cartonașele mele albastru-sidefat pentru felicitările mici. A mai intrat și în cutia cu washi-tape, benzile decorative din care avem destule variante, și a improvizat. Culmea, se pare că felicitările au avut cel mai mare succes, după pitici, mai ales după ce primeai la ofertă și un brăduț cu ochișori.

Inexplicabil, brăduții… nu au atras, nici măcar cel cu nasul un mare pom-pom sclipitor. Nici ochii mobili, de diferite forme și culori, nu au fost suficienți. Bilanțul contabil: 30 lei, la 5 lei bucata. A avut la ofertă și felicitarea cusută de ea pentru tema săptămânii trecute, pe etamină, dar nu a avut succes la 15 lei.

Trăgând linie, copiii s-au distrat. În fiecare pauză își instalau taraba… și încercau să-i convingă pe ceilalți să cumpere. Deși regula a fost produse confecționate de ei, mulți au înțeles să aducă lucruri cumpărate și să le vândă la preț mai mic… ceea ce nu înțeleg, totuși… mai bine donai asociației toată suma, nu? Iris a profitat și și-a cumpărat, la 17 lei, Inimă de cerneală, și a venit acasă super-încântată că a luat-o la reducere. Nu a avut mai mulți bani la ea, că ar mai fi avut ce lua…

Poate că anul viitor va fi mai bine. Poate că aceste târguri ar trebui să fie un moment în care copiii să învețe și valoarea banilor… cum faci un preț, cum calculezi materialele, munca necesară, profitul… pentru a fi cu adevărat utile. Altfel acțiunea nu are și efecte profunde în formarea și educația celor mici.

Decor de iarnă rapid executat

Când mi-am pus eu pe listă dorințele privitoare la „cum să fie clasa mea”, nici prin cap nu mi-a trecut că va veni momentul în care voi ofta… Am vrut una spațioasă… Ei bine, am o sală imensă! Mă întreb extrem de serios dacă voi avea timp să termin până la 1 decembrie decorul de iarnă. Am însă noroc de copii faini în clasă, care chiar vor să se implice. Vinerea trecută le-am arătat ceva selecții de decoruri, au făcut listă cu idei aplicabile, căci se desfășoară în școală concurs între clase, „cea mai frumos decorată”. Nu știu dacă vom reuși, pentru că nu vreau să folosim nimic cumpărat… și intenționez să ne construim inclusiv bradul.

Pentru că sunt multe de făcut, am rezolvat cu ajutorul perforatoarelor fulgii de zăpadă. Au 7.6 cm, sunt suficient de mari. I-am făcut din carton alb. Pot fi folosiți 2D, așa cum ies din perforator, sau pot fi îndoiți pe jumătate, la 90 de grade, și lipiți doi câte doi. Am prezentat de-a lungul timpului aici pe blog o mulțime de variante de ghirlande. Toate însă presupuneau o activitate intensă de decupaj, pe care un singur om chiar nu o poate face. Dar… lucrurile s-au mai schimbat.

Am descoperit în oferta Dacomag perforatoarele mari. Mi le-am trecut pe listă încă de astă-toamnă, când am decorat cu frunze și mere, dar abia când le-am avut mi-am dat seama și ce pot să fac cu ele… Elementele rezultate le-am îndoit perfect cu ajutorul altei unelte din „colecție”, placa de biguire. Se alătură două bucăți îndoite, se lipește o bucățică de bandă adezivă. Se întoarce perechea, se trece firul de nylon de pescuit (dacă vreți să faceți ghirlande) și se lipește și a doua bucată de bandă. Dacă vă uitați cu atenție, în imagine se și vede lipitura și firul. În capătul de jos al ghirlandei e bine să agățați ceva mai greu, care să o țină întinsă: un clopoțel, o mărgică mai mare sau… o piuliță mai grea.

Nu știu ce nămeți vor fi la mine în clasă, însă copiii au fost încântați de toate uneltele. Poze vor veni… când termin.

Panou de toamnă cu mere și frunze

Când am descoperit prima dată perforatoarele decorative, în urmă cu vreo 10 ani, mi-am dat seama ce utilizări nelimitate poți avea cu ele la clasă. Dar, cu trecerea anilor, am constatat că îți pot ușura fantastic munca, mai ales prin timpul economisit.

Decorurile de toamnă, și în general decorurile de orice tip, sunt pentru mine un coșmar al timpului necesar decupării tuturor elementelor. Rețeta pe care vreau să o testez toamna aceasta e o mobilizare generală a copiilor… însă până atunci, ca „exemplu”, m-am străduit și eu să găsesc soluții.

Am fost mai mult decât încântată când am descoperit două perforatoare uriașe, care se potrivesc de minune cu necesitățile de toamnă: frunză și măr (7,6 cm). Fără să exagerez – chiar nu am de gând să sponsorizez eu decorarea sălii de clasă, am realizat câteva frunze, în toate culorile, și mere.

Pentru fructe am decupat manual frunzele potrivite, mai aproape de realitatea din natură, căci nu se cădea să pun frunze de arțar la mere… Însă am continuat cu ideea de a umaniza merele, și le-am asortat cu ochi mobili de diferite forme. Iris i-a lipit, și a cerut să îi dea fiecăruia o personalitate aparte prin poziția ochișorilor. (I-am reținut pe Amețitul, Curiosul, Somnorosul…)

Tristețea a venit oarecum la finalul proiectului… Eram sigură că am păstrat mult mai multe din creațiile cu temă de toamnă realizate pentru blog de-a lungul timpului, și voiam să le folosesc acum pentru a realiza un panou. Însă pe multe le-am dat, neavând ce să fac cu ele acasă, și doar câteva dintre cele realizate de copiii mei au mai rămas rătăcite pe aici. Am umplut așadar spațiul panoului de polistiren cu ce am găsit… cât mai aproape de temă. L-am îmbrăcat în hârtie creponată, deși Iris voia să-l pictăm, rama am improvizat-o din benzi hârtie creponată de altă culoare. În mod sigur, pentru a finaliza, voi avea nevoie de mai multe ace cu gămălie, mici, simple. Și poate că n-ar strica să pun și mai multe frunze… să nu mai pară așa golaș.

Pentru orice activități pe care le implică – mai ales la grupele de grădiniță unde nu au încă acces la foarfecă – perforatoarele pot rezolva rapid problema profesorului de a pregăti atât materialele necesare pentru lucru, cât și cea a decorurilor specifice.

La final, o curiozitate la care v-aș ruga să răspundeți în comentariu: când (aproximativ) ați achiziționat primul perforator, cam câte aveți acum în colecție și la ce activități le folosiți?

O toamnă ușoară vă doresc!

Felicitare aniversară cu fluturași

Momentul în care Iris află de aniversarea prietenilor este urmat imediat de un zâmbet lung: facem felicitare! Încercăm să nu ne repetăm, deși o rețetă care a avut succes e greu de abandonat. Deocamdată mai avem dantelă adezivă, așa că încă putem realiza felicitările pe aceeași linie decorativă…

Am folosit cartoane speciale pentru suport. Le-am primit cadou, cu mențiunea „sigur faci tu ceva fain cu ele”. Și mă străduiesc. Pentru partea de sus am lipit hârtie imprimată, cu unul din modelele mele preferate din setul Prin grădină (Daco, HR930), apoi perforatoarele decorative de margine, bandă dublu-adezivă buretată (Daco, BA318), pangligă albastră, fluturi 3D realizați cu perforatorul, flori pentru decor.

Cartonul crem a fost tăiat oblic, decorat cu perforatorul. Banda albastră a fost tăiată în același unghi, pe o parte am pus același model, cu inimioare, pe cealaltă – pentru că am pus greșit modelul, am îndreptat cu trimerul, ondulat. A fost suspendată cu banda buretată, și peste am adăugat dantela.

Trandafirii și fluturii au fost prinși cu pătrățele dubluadezive (Daco, AD001), pentru a sta „în aer”. Normal aș putea tăia din bandă bucățelele mici necesare, dar dacă tot există de-a gata, nu mai reinventez roata.

La fiecare proiect lucrăm împreună. Mie îmi revine cel mai des partea de tăiat/potrivit cu ghilotina, Iris potrivește elementele și vine cu idei, iar eu mă străduiescă să o las să hotărască ea. Și la fiecare exercițiu mai adaugă pe listă… ne-ar trebui și ceva de genul… Deocamdată a mai pus niște modele de perforatoare, hârtie imprimată – și încă n-am depistat o sursă de modele faine și mai mărunțele în ilustrație, pixuri care să scrie cu pastă în relief… buget să avem!

Crizanteme de toamnă – magneți de frigider

Vara aceasta am completat colecția de materiale cu folie magnetică, și că abia aștept să mă întâlnesc cu copiii să văd reacție au avut părinții la surpriza de pe frigider, căci am confecționat un magnet de colecție.

Așadar, am lipit spumă eva pe folia magnetică și am început să combin activitățile. Floricica este realizată din inimioare îndoite – confecționate înainte cu un perforator decorativ, căci manual nu cred că aveam răbdare să le decorez. Am văzut recent un proiect cu copăcei, pe anotimpuri, realizați cu astfel de floricele, și am încercat și cu copiii.

S-au descurcat de minune cu îndoitul, știau deja noțiunea de jumătate, nu a fost nevoie să le-o explic eu, și au înțeles repede cum să le așeze în același sens, cum să le lipească una lângă cealaltă. Suntem chiar aproape de perfecțiune. Frunzulițele sunt realizate (de mine, de data aceasta) tot din spumă eva, și nu sunt așezate deloc întâmplător. Au avut cinci culori, și le-am cerut de la început să formeze un model, apoi să respecte regula în șir. În plus, am făcut progrese cu lipiciul, începem să punem în cantitate suficientă, fără să murdărim creația cu aracet în exces, să arate curat și îngrijit.

Arătau chiar fain înainte să dea iama în cutia cu inimioare mici, căci aveam soluție de rezervă în caz că termină prea repede, să mai facă o floricică mică. În caz că nu vă dați seama, chestiile mici lipite pe-acolo sunt fluturi, așa mi s-a argumentat. Recunosc că-mi este greu uneori să renunț la „linia stabilită” a proiectului, însă încerc să-mi aduc aminte că mi-am propus să îndoaie și să asambleze, să respecte șirul, și în rest, să se simtă bine.

Fluture bicolor – martisor perforat

Ieri îmi spuneam gata, maratonul mărţişoarelor 2014 s-a încheiat. Mai am doar de pregătit urarea oficială a blogului pentru toţi cititorii. Socoteala din târg nu se potriveşte cu cea de-acasă… ajung şi eu, destul de târziu, de nu ştiam ce să fac mai întâi, pregătesc copiii de culcare, şi Andrei îmi spune cu o faţă angelică… mami, am uitat azi să le fac mărţişoare fetelor… asta e, le duc luni… Poţi să te plictiseşti la ora 11 noaptea? nuuu…

Avea nevoie de 8. Mă uit cu groază la opţiuni, picam de somn, aşa că am pus în funcţiune o idee abia văzută pe facebook (într-un grup care îmi place din ce în ce mai mult 🙂 ). Am scos perforatorul cu fluture, am generat opt fluturi roşii, apoi patru albi. I-am tăiat pe cei albi pe jumătate, pe axa de simetrie.

Patru fluturi roşii i-am dat cu lipici pe aripa dreaptă, şi le-am aplicat o „supra-aripă” albă, patru au primit un implant pe stânga. Pe spate toţi sunt roşii, dacă lăsam fluturii fără suport merita repetată operaţiunea. Dar am ales să-i lipesc pe cartonaşe… părea cam simplu, aşa că le-am trecut urgent prin ondulatorul de hârtie, pentru impresia artistică. Am legat şi şnuruleţe, le-am pus în plicuri de celofan (3 lei/100 bucăţi) şi am rezolvat problema în vreo 10 minute.

Perforatorul meu nu este prea spectaculos. Fluturele decupat rămâne prins cu abdomenul de foaie. Arată fain pe felicitări, scrisori, dar modelul orientativ pe care l-am avut eu era realizat cu alt perforator, tot din seria de la Daco Art, mult mai finuţ şi mai delicat, dar pe care din pacate nu-l am. E târziu acum să aplicaţi modelul pentru acest an, dar omul gospodar face iarna car şi vara sanie.

O primăvară frumoasă!

Felinar confecționat din hârtie de calc

Nu ştiu de ce felinarele au reprezentat întotdeauna un obiect fermecător… probabil ţine de puterea omului de a stăpâni focul. Am învăţat când eram mici să le facem din pepeni. Ce nebunie era vara, să bântuim încolonaţi cu monştrii după noi. Şi nu-i era teamă niciunuia că se frige, sau că provoacă un incendiu…

Acum doi ani am ratat un concurs frumos în gaşcă. Fetele au confecţionat felinare (l-am ratat şi pe cel de anul asta, dar chiar n-am avut timp… poate reuşesc ceva în afara concursului!) Nu vă arăt acum felinarele lor, că l-aş eclipsa cumplit pe cel alăturat. Eu am pornit de la ideea că trebuie să fac un felinar pe care ar putea să-l asambleze şi un copil. Un copil mai măricel, e drept, unul mai mititel n-ar putea să facă decât decorul.

Şi cred că am reuşit. Ai mei pitici au fost încântaţi când au văzut opera.

Materiale necesare:

o cutie de carton rotundă, de la brânză topită.

o coala A3 de hârtie de calc

lipici, foarfecă

hârtie glasată (autocolantă ar fi minunat!) şi/sau carton colorat

glitter

foarfecă şi perforatoare decorative

lumânare cu suport metalic

Pentru început, se măsoară coala de hârtie pe circumferinţa cutiei, se lasă o margine de 1cm-1,5cm pentru suprapunere şi se taie partea în exces. Se procedează la fel cu înălţimea felinarului. Se stabilesc marginile, sus şi jos, şi se începe decorarea felinarului. Aceasta poate fi şi ultima etapa, dacă copilul este mai mare şi poate lucra cu felinarul deja montat. Dacă este mai mic, atunci se realizează întâi decorul, apoi va fi ajutat de părinţi la montaj.

Se ia cutia cu marginea mai lată, şi se adaugă lipici pe toată partea exterioară. Se lipeşte cu grijă coala de calc, se adaugă lipici şi pe partea unde cele două se suprapun pe cutie. Nu se lipesc cele două părţi pe toată muchia verticală. Se ia capacul cutiei şi se decupează cu grijă interiorul, lăsând doar marginea. Se adaugă lipici pe partea exterioară, se introduce în cilindrul deja format, cu partea tipărită în interior, şi se lipeşte cu mare grijă coala de calc.

Se taie două benzi late de hârtie autocolantă, una dintre muchii fiind realizată cu o foarfecă decorativă (Dacă nu există hârtie autocolantă, felinarul se întăreşte jos şi sus cu bandă adezivă). Se îmbracă marginea de jos a felinarului. Se procedează identic cu partea de sus, şi nu uitaţi să-i prindeţi şi un mâner dacă consideraţi că va avea nevoie. Aveţi grijă doar să fie suficient de mare pentru a putea introduce şi lumânarea în interior.

Decorarea felinarului rămâne la nivelul inspiraţiei fiecăruia. Folosiţi carton sau hârtie mai groasă, opacă, pentru un efect cât mai deosebit la căderea întunericului.

Felinarul din imagine a fost realizat folosind şabloane de plastic, pentru desenarea figurinelor din hârtie eva. Benzile sunt realizate din hârtie glasată autocolantă, aurie şi argintie. Fulgii şi steluţele sunt decupaţi cu un perforator decorativ, iar la final am adăugat glitter.

La sfârşit se introduce lumânarea aprinsă, cu grijă, de către un adult. Nu uitaţi, hârtia este un material inflamabil, nu lăsaţi felinarul nesupravegheat!

Spor la lucru, şi inspiraţie maximă!

Atelierul de creaţie