Bucharest Science Festival, 22-28 septembrie 2014

Bucharest Science Festival 2014 - astronaut dr. David Hilmers_001

Sunt puţine comunicatele de presă care ajung la mine pe mail şi care mă conving încă din titlu să le acord imediat atenţie, şi nu numai atât, să le şi public pe blog. Mă bucur – şi nu-mi încap în piele, nu glumesc!- când văd iniţiative ca cele ce aparţin ASUR şi Parentime. Cele două organizaţii au adus în Bucureşti, de câţiva ani, o serie de evenimente pe placul meu. Sunt încântată că nu am ratat niciunul, încă de la prima ediţie, desfăşurată timid la mall-ul din Băneasa. Îi felicit pe organizatori, pentru că au reuşit să crească de la an la an, să dezvolte proiectul, pâna la varianta acestui an, care m-a lăsat fără grai. După ce veţi parcurge programul de mai jos, sunt sigură că veţi fi de acord cu mine.

Pornind de la cunoaşterea ştiinţifică şi gândirea critică, temele propuse sunt foarte atractive. Sunt sigura că Andreiul meu va vrea la întâlnirea cu astronautul, (şi va vedea de ce insist atât pe limba engleză!), dar şi la Lumea lui Stephen Hawking, autorul unei trilogii pe care o adoră (detalii: George şi Bing-Bangul). Nici discuţiile despre sex nu sunt de lepădat, mai ales dacă aveţi acasă un adolescent. Poate nu e musai să-l însoţiţi…

Dacă din cele de mai jos vă atrage atenţia ceva, vă rog lăsaţi-mi un mesaj. Dacă ajung şi eu, mi-ar face mare plăcere să ne cunoaştem! Bucharest Science Festival începe luni. Timp de o săptămână, expoziţii, conferinţe şi dezbateri, experimente şi demonstraţii, proiecţii de documentare vor deschide participanţilor perspective noi asupra Universului şi vieţii. Programul festivalului este disponibil la www.BucharestScienceFestival.ro.

 ”Am pregătit zeci de evenimente interesante pentru a doua ediţie a festivalului, la care pot participa oameni de toate vârstele. Avem ateliere ştiinţifice pentru copii, expoziţii şi proiecţii de film pentru adolescenţi, dar şi conferinţe destinate publicului larg. Ne bucurăm că şi de această dată am reuşit să aducem laolaltă oameni de ştiinţă din România şi din alte ţări, care ne vor vorbi despre pasiunea lor pentru ştiinţă şi despre munca lor în domeniul cercetării. şi ne bucurăm să anunţăm că, la fel ca la prima ediţie, accesul este gratuit la majoritatea evenientelor din festival!”, a declarat Toma Pătraşcu, preşedintele ASUR.

Programul festivalului:

Luni, 22 septembrie:

10:00 – 16:00: Porniti Motoarele! 

Romaero, vizite ghidate la ROMAERO în zona dedicată reparării şi testării aeronavelor (vezi eveniment)

17:00 – 18:30: Insectele – experti criminalisti

Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa", Cu ce se ocupă entomologia criminalistică? Cum se poate estima intervalul post-mortem? Ce sunt insectele necrofage şi care este rolul acestora în cadrul investigaţiei criminalistice? (vezi eveniment)

18:00 – 18:30: Vernisajul expozitiei Otto Wichterle – Inventarea lentilelor de contact

Libraria Humanitas de la Cismigiu (vezi eveniment)

18:00 – 19:00: Muzica prin tuburi polifonice

Oraselul Cunoasterii. Cum calatoreste sunetul? Muzica poate fi interpretata de oricine?! Chiar si un tub de plastic poate fi un instrument muzical!

Marţi, 23 septembrie:

10:00 – 16:00: Porniti Motoarele! 

Romaero, vizite ghidate la ROMAERO în zona dedicată reparării şi testării aeronavelor (vezi eveniment)

10:00 – 21:00: Otto Wichterle – Inventarea lentilelor de contact

Libraria Humanitas de la Cismigiu. In 1961, un chimist cehoslovac, producea primele lentile moderne de contact folosind citeva piese de Meccano si un fonograf. (vezi eveniment)

12:00 – 14:00: Dinozaurii si Evolutia

Aula Magna a Universitatii din Bucuresti. Cum actioneaza evolutia? Care sunt cele mai ciudate organisme care au trait vreodata pe planeta noastra? Stii care a fost cel mai mare dinozaur din Tara Hategului? Dar cel mai mic? (vezi eveniment)

17:00 – 18:30: Misterioasa lume a himenopterelor

Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa". Din ce este alcătuit corpul unei insecte? Ce insecte fac parte din ordinul Hymenoptera? Care este importanţa acestui grup pentru om şi natură? Unde şi cum îşi contruiesc cuibul himenopterele? (vezi eveniment)

18:00 – 19:00: Sunt inginer hidrotehnist!

Oraselul Cunoasterii. Experimenteaza forta apei! Construieste o turbina sau o roata hidraulica! Afla cum apa si forta ei pot fi folosite in beneficiul omului! (vezi eveniment)

19:00 – 20:30: Universul Fizicii

Libraria Humanitas de la Cismigiu. Cristian Presura in dialog cu Vlad Zografi si Liviu Ornea.

Miercuri, 24 septembrie:

10:00 – 16:00: Porniti Motoarele! 

Romaero, vizite ghidate la ROMAERO în zona dedicată reparării şi testării aeronavelor (vezi eveniment)

10:00 – 21:00: Otto Wichterle – Inventarea lentilelor de contact

Libraria Humanitas de la Cismigiu. In 1961, un chimist cehoslovac, producea primele lentile moderne de contact folosind citeva piese de Meccano si un fonograf. (vezi eveniment)

10:00 – 18:00: De la inventarea roţii la nava spaţială – Istoria mijloacelor de transport

Muzeul National de Istorie a Romaniei. Primele "vehicule" erau simple sanii trase de oameni sau, mai tirziu, de animale. Cele mai vechi dovezi dateaza de acum 9.000 de ani. Mai tirziu, din mileniul IV i.e.n., incep sa apara marturii ale inventarii si folosirii rotii.

Muzeului National de Istorie a Romaniei a pregatit o expozitie ce ilustreaza cu machete de mijloace de transport istoria acestui domeniu. Cu aceasta ocazie, va fi expus si primul automobil inmatriculat in Bucuresti, un FN Herstal, fabricat la Liege (Belgia) in anul 1900. (vezi eveniment)

14:30 – 17:00: Cosmos si Microcosmos

Aula Magna a Universitatii din Bucuresti. Intregul Univers observabil poate fi descris pornind de la 19 particule, considerate elementare, plus anti-particulele corespunzatoare.Exista si o structura mai fina, de exemplu cea propusa de Teoria Stringurilor? Cum putem explica materia intunecata? Dar energia intunecata?(vezi eveniment)

18:00 – 19:00: Magnetii – Magie sau Stiinta?

Oraselul Cunoasterii. Ce sunt magnetii? Atrag orice? Actioneaza prin materiale? Se poate transmite magnetismul? De ce depinde forta unui magnet? Toate intrebarile isi vor gasi raspunsul prin experimente practice. (vezi eveniment)

19:00 – 20:30. Oamenii Spatiului – intilnire cu astronautul David Hilmers

Libraria Humanitas de la Cismigiu. Intilnire cu astronautul NASA David Hilmers, cu patru zboruri cu Naveta Spatiala la activ.(vezi eveniment)

Bucharest Science Festival 2014 - astronaut dr. David Hilmers_001

Joi, 25 septembrie:

10:00 – 16:00: Porniti Motoarele! 

Romaero, vizite ghidate la ROMAERO în zona dedicată reparării şi testării aeronavelor (vezi eveniment)

10:00 – 21:00: Otto Wichterle – Inventarea lentilelor de contact

Libraria Humanitas de la Cismigiu. In 1961, un chimist cehoslovac, producea primele lentile moderne de contact folosind citeva piese de Meccano si un fonograf. (vezi eveniment)

10:00 – 18:00: De la inventarea roţii la nava spaţială – Istoria mijloacelor de transport

Muzeul National de Istorie a Romaniei. Primele "vehicule" erau simple sanii trase de oameni sau, mai tirziu, de animale. Cele mai vechi dovezi dateaza de acum 9.000 de ani. Mai tirziu, din mileniul IV i.e.n., incep sa apara marturii ale inventarii si folosirii rotii.

Muzeului National de Istorie a Romaniei a pregatit o expozitie ce ilustreaza cu machete de mijloace de transport istoria acestui domeniu. Cu aceasta ocazie, va fi expus si primul automobil inmatriculat in Bucuresti, un FN Herstal, fabricat la Liege (Belgia) in anul 1900. (vezi eveniment)

17:00 – 20:00: Spatiul: Ultima Frontiera

Aula Magna a Universitatii din Bucuresti. Care sint beneficiile explorarii spatiale? Cum ne ajuta sa ne extindem cunostintele depre lume? Cine sint oamenii care s-au aventurat in necunoscut? Pentru a gasi raspunsuri la aceste intrebari vino la conferin?a privind explorarea spa?ială, realizată în parteneriat cu Agentia Spatiala Europeana (European Space Agency – ESA).

La conferin?ă va participa în calitate de invitat special dr. David Hilmers, astronaut NASA, veteran a 4 zboruri cu Naveta Spa?ială.(vezi eveniment)

18:00 – 19:00. Sint inginer constructor!

Oraselul Cunoasterii. Care forma este mai rezistenta? Cum se construieste un pod? Ce secrete ascunde rezistenta lui?(vezi eveniment)

Vineri, 26 septembrie:

10:00 – 16:00: Porniti Motoarele! 

Romaero, vizite ghidate la ROMAERO în zona dedicată reparării şi testării aeronavelor (vezi eveniment)

10:00 – 21:00: Otto Wichterle – Inventarea lentilelor de contact

Libraria Humanitas de la Cismigiu. In 1961, un chimist cehoslovac, producea primele lentile moderne de contact folosind citeva piese de Meccano si un fonograf. (vezi eveniment)

10:00 – 18:00: De la inventarea roţii la nava spaţială – Istoria mijloacelor de transport

Muzeul National de Istorie a Romaniei. Primele "vehicule" erau simple sanii trase de oameni sau, mai tirziu, de animale. Cele mai vechi dovezi dateaza de acum 9.000 de ani. Mai tirziu, din mileniul IV i.e.n., incep sa apara marturii ale inventarii si folosirii rotii.

Muzeului National de Istorie a Romaniei a pregatit o expozitie ce ilustreaza cu machete de mijloace de transport istoria acestui domeniu. Cu aceasta ocazie, va fi expus si primul automobil inmatriculat in Bucuresti, un FN Herstal, fabricat la Liege (Belgia) in anul 1900. (vezi eveniment)

12:00 – 14:00. Sexul vs. Barza

Aula Magna a Universitatii din Bucuresti. Mori de curiozitate să afli o chestie legată de sexualitate sau de corpul tău? Ai o nelămurire ? Super! A avea întrebări e cel mai bun lucru din lume – înseamnă că eşti pe punctul de-a afla ceva nou. (vezi eveniment)

17:00 – 22:00. Noaptea Cercetatorilor la Parcul Tineretului

Parcul Tineretului/ Intrarea dinspre Liceul Sincai (intersectie Bd. Gh. Sincai cu Bd. Tineretului)Cu ce se ocupa, de fapt, cercetatorii? Care este impactul muncii lor asupra vietii noastre de zi cu zi? (vezi eveniment)

18:00 – 19:00. Avion cu motor…

Oraselul Cunoasterii. Ce inseamna aerodinamic? Ce este portanta? Cum se face ca avionul zboara desi este mai greu ca aerul? La aceste intrebari si la altele, copiii vor afla raspunsul pe cale experimentala, realizind propriul model de avion. (vezi eveniment)

18:30 – 20:00. Cui îi e frică de educaţia sexuală? 

Libraria Bastilia. Ce e educaţia sexuală, mai departe de tabuuri? Cine sunt actorii care decid dacă există educaţie sexuală în şcoală sau nu? Cine sunt oamenii preocupaţi să facă ceva în această direcţie? Ce rol au tinerii, dar şi părinţii în conversaţia despre educaţie sexuală?(vezi eveniment)

Sâmbătă, 27 septembrie:

09:30 – 18:00. Conferinta Rationalilor 2014 

Hotel Ibis Palatul Parlamentului. Conferinţa Raţionalilor (aflată la a treia ediţie) este un bun prilej ca persoanele preocupate de subiectele educaţiei, ştiinţei, secularismului şi scepticismului să participe la prezentări şi workshopuri care aduc în discuţie probleme ale societăţii româneşti contemporane, precum mişcarea anti-vaccin, predarea ştiinţei în şcoală, magia şi paranormalul şi încearcă să ofere sau să găsească soluţii pentru problemele prezentate. (vezi eveniment)

10:00 – 21:00: Otto Wichterle – Inventarea lentilelor de contact

Libraria Humanitas de la Cismigiu. In 1961, un chimist cehoslovac, producea primele lentile moderne de contact folosind citeva piese de Meccano si un fonograf. (vezi eveniment)

10:00 – 18:00: De la inventarea roţii la nava spaţială – Istoria mijloacelor de transport

Muzeul National de Istorie a Romaniei. Primele "vehicule" erau simple sanii trase de oameni sau, mai tirziu, de animale. Cele mai vechi dovezi dateaza de acum 9.000 de ani. Mai tirziu, din mileniul IV i.e.n., incep sa apara marturii ale inventarii si folosirii rotii.

Muzeului National de Istorie a Romaniei a pregatit o expozitie ce ilustreaza cu machete de mijloace de transport istoria acestui domeniu. Cu aceasta ocazie, va fi expus si primul automobil inmatriculat in Bucuresti, un FN Herstal, fabricat la Liege (Belgia) in anul 1900. (vezi eveniment)

11:00 – 12:00. Fosilele

Oraselul Cunoasterii . In cadrul atelierului copiii vor afla povestea fosilelor si importanta lor. In acelasi timp, isi vor realiza propriile modele de fosile pe care ulterior – ca niste paleontologi adevarati, le vor cerceta. (vezi eveniment)

11:00 – 14:00. Cursă de orientare cu ateliere interactive

Parcul Grozăveşti ( intrarea Metrou Politehnica). Academia 1,61 propune în cadrul Bucharest Science Festival 2014 un program interactiv, în care participanţii vor porni într-o cursă contra-cronometru şi vor trebui să parcurgă singuri, cu ajutorul busolei, un traseu de orientare cu puncte de control. Pe parcursul traseului vor avea parte de ateliere surpriză, iar numai dupa ce vor înţelege fenomenul ştiinţific vor primi indiciile către punctul următor.(vezi eveniment)

17:00 – 18:30. Lumea lui Stephen Hawking

Libraria Humanitas de la Cismigiu  (vezi eveniment)

Duminică, 28 septembrie:

09:30 – 18:00. Conferinta Rationalilor 2014 

Hotel Ibis Palatul Parlamentului. Conferinţa Raţionalilor (aflată la a treia ediţie) este un bun prilej ca persoanele preocupate de subiectele educaţiei, ştiinţei, secularismului şi scepticismului să participe la prezentări şi workshopuri care aduc în discuţie probleme ale societăţii româneşti contemporane, precum mişcarea anti-vaccin, predarea ştiinţei în şcoală, magia şi paranormalul şi încearcă să ofere sau să găsească soluţii pentru problemele prezentate. (vezi eveniment)

10:00 – 21:00: Otto Wichterle – Inventarea lentilelor de contact

Libraria Humanitas de la Cismigiu. In 1961, un chimist cehoslovac, producea primele lentile moderne de contact folosind citeva piese de Meccano si un fonograf. (vezi eveniment)

10:00 – 18:00: De la inventarea roţii la nava spaţială – Istoria mijloacelor de transport

Muzeul National de Istorie a Romaniei. Primele "vehicule" erau simple sanii trase de oameni sau, mai tirziu, de animale. Cele mai vechi dovezi dateaza de acum 9.000 de ani. Mai tirziu, din mileniul IV i.e.n., incep sa apara marturii ale inventarii si folosirii rotii.

Muzeului National de Istorie a Romaniei a pregatit o expozitie ce ilustreaza cu machete de mijloace de transport istoria acestui domeniu. Cu aceasta ocazie, va fi expus si primul automobil inmatriculat in Bucuresti, un FN Herstal, fabricat la Liege (Belgia) in anul 1900. (vezi eveniment)

11:00 – 12:00. Fizica distractiva!

Oraselul Cunoasterii . Magie sau stiinta? Facem agrafa de hartie sa pluteasca pe apa, ridicam bile de pe masa fara sa le atingem cu mina, scoatem monede din cutii fara sa deschidem cutiile si totusi… nu sintem magicieni! (vezi eveniment)

18:00 – 19:30. Molecula morală – Oxitocina si încrederea între oameni

Libraria Humanitas de la Cismigiu. Molecula morală e povestea pasionantă a descoperirilor lui Paul Zak, economist si neurolog, si, în acelasi timp, o constructie teoretică seducătoare, în care se întâlnesc biochimia si stiintele despre om, societate si economie.(vezi eveniment)


Bucharest Science Festival este un eveniment anual, care îşi propune să dezvăluie publicului larg fascinaţia pentru cunoaşterea ştiinţifică, această “candelă în întuneric” după cum o descria Carl Sagan. Ediţia 2014 a Festivalului va avea loc în perioada 22-28 septembrie, în mai multe locaţii din Bucureşti.

Dorim să le mulţumim tuturor sponsorilor şi partenerilor noştri fără de care acest proiect nu ar fi putut fi dus la bun sfârşit. În mod particular, recunoştinţa noastră se îndreaptă către Discovery Channel, European Space Agency (ESA), Renault şi System Plus, unul dintre cei mai importanţi şi mai vechi parteneri HP şi Dell în România. De asemenea, mulţumiri prietenilor noştri de la Institutul Francez, Universitatea din Bucureşti, InstitutuI de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", Institutul de ştiinţe Spaţiale, Centrul Ceh, Editura Humanitas, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional de Istorie "Grigore Antipa", Muzeul Naţional de Geologie, Romaero, Orăşelul Cunoaşterii, ARIA, Sexul vs. barza, Academia 1.61, Grand Cinema & More din Băneasa Shopping City şi Brigada de Voluntari.

Cum a fost la Xperiment! Optics

La începutul lui aprilie, în săptămâna „altfel”, copiii au avut liber neoficial vineri. În fond, dacă e altfel, de ce să nu aibă patru zile, şi nu 5?! Aşa că am profitat toţi trei de ocazie pentru a compensa puţinele activităţi de la şcoală. Am început cu Xperiment – optics, a treia expoziţie de acest gen deschisă în Bucureşti. Sunt sigură că nu este ultima, ASUR şi Parentime vor continua. Ne-am grăbit spre institutul francez de pe Dacia, şi am avut plăcuta surpriză ca, deşi unele exponate nu erau cu totul o noutate pentru noi, să avem şi destule de explorat. În plus, când am ajuns noi tocmai pleca un grup măricel, şi nu mai era nimeni.

Am început cu labirintul cu oglinzi. Nu trebuie să găseşti drumul, ci doar unghiul corect de a aşeza oglinzile, pentru a ajunge la „destinaţie”. Legea reflexiei le-am tot explicat-o, chiar dacă geometric nu au învăţat noţiunea de „unghi”, o simt. Au exersat-o şi cu tunelul nostru optic. Am stat destul de mult şi la masa luminoasă şi ne-am jucat cu foliile colorate, să vedem ce culori obţinem prin combinaţie. De fapt, am verificat ceea ce ştiam despre culorile primare şi secundare. Ne-am mai jucat cu cititul în oglindă, scrisul în oglindă, câteva lunete…

Noutăţile au fost altele:

  • anatomia ochiului – l-am demontat, l-am studiat, am văzut care sunt părţile, cum stă cristalinul.
  • fibrele optice – am avut la dispoziţie câteva mănunchiuri serioase, plus generatoare colorate de lumină.
  • teatru de umbre – de unde Iris nu se mai lăsa dusă, încerca forme diverse.

Două au fost însă exponatele cu punctaj maxim din partea mea: cel cu oglinzi, lentile, reflexie şi refracţie, şi cel cu fasciculele care descompun lumina. Cele trei fascicule R(ed)G(reen)B(lue), compuse, dau lumina albă. Experimentul l-am găsit şi la Orăşelul cunoaşterii, numai că intensitatea luminii generate era prea slabă pentru a ne putea juca cu ele. Aici funcţiona perfect.

Cel mai mult ne-am jucat cu laserele şi lentilele. Panoul era pe cât de simplu, pe atât de provocator. Erau generate din lateral două fascicule laser paralele, cu care puteai apoi experimenta toate legile legate de oglinzi, lentile, reflexie şi refracţie. Lentila convexă, cea asemănătoare cristalinului nostru, dar şi lentilelor din obiectivele foto, făcea cele două raze să se întâlnească. Imaginea nu este clară dacă la fotografie nu ai răbdare să „focalizezi”, şi nici noi nu putem vedea la distanţă până când cristalinul nostru nu este „reglat” de muşchi şi nu proiectează corect imaginea pe retină. Prin lentila concavă, cele două raze diverg, şi după atâtea legi ale fizicii desenate geometric, a fost în premieră pentru mine să le văd astfel ilustrate. Am trecut apoi la refracţie, raza trecută prin paralelipiped îşi schimba unghiul când îl traversa, efectul pe care îl vedem atunci când introducem în apă un băţ, ce pare „frânt” la suprafaţa apei.

Vă recomand să nu rataţi viitoarele expoziţii interactive Xperiment. Indiferent care va fi tema acestora, aveţi cu siguranţă ce învăţa!

Xperiment! Optics – 7-18 aprilie 2014, acces gratuit

xperiment-optics

Aş putea spune că a devenit deja o tradiţie în Bucureşti pentru Parentime şi ASUR deschiderea expoziţiilor ştiinţifice interactive pentru copii. Până acum le-am bifat pe toate, şi în mod sigur nu o vom rata nici pe cea dedicată opticii – capitolul meu preferat din generală la fizică.

Vă recomand să mergeţi, nu rataţi un eveniment de calitate Xperiment!.

Descoperă cu această ocazie alături de copilul tău cum este alcătuit ochiul uman, care este principiul pe care se bazează desenele animate, studiază transmisia luminii prin fibre optice sau proprietăţile laserilor.

Locatia:  Institutul Francez din Bucureşti

Programul expozitiei: 7 – 18 Aprilie 2014

Orarul: Luni pana vineri de la 10.00 – 19.00
Sambata: 10.00 – 16.00

Accesul este gratuit.

Ce auzi, uiţi; ce vezi, reţii; ce faci, înţelegi.

Începind cu 2012 expoziţiile ştiinţifice interactive din seria Xperiment! îincurajează tinerii să exploreze concepte fundamentale din ştiinţă, permiţându-le să-şi dezvolte aptitudinile de observaţie, raţionament şi gândire critică.

Xperiment! | Optics oferă cadrul potrivit abordării unor subiecte de bază din optică, permiţând investigarea unor teme privind lentilele, oglinzile, compunerea culorilor, proprietăţile laserilor sau ale fibrelor optice.

 


Recomandări pe aceeasi temă:

Festivalul de stiinta din Bucuresti, 25 – 29 septembrie 2013

festivalul-stiintelor-bucuresti

Printre lucrurile frumoase organizate pentru copii toamna acesta în Bucureşti este şi Festivalul de ştiinţă. Evenimentul este organizat de A.S.U.R. în colaborare cu Parentime, şi susţinut şi de DaVinci Learning. Informaţiile le-am primit pe mail, şi mi-au atras imediat atenţia pentru că încă păstrăm o amintire plăcută de anul trecut, când am fost la expoziţia organizată de Parentime, Xperiment (şi despre care am povestit aici).

Iniţiativa mi se pare tare faină, şi pentru că comunicatul era destul de scurt, am căutat programul evenimentelor. În funcţie de partener, acestea se desfăşoară în diferite locaţii din Bucureşti. Mai jos aveţi programul şi informaţiile necesare, precum şi linkuri către paginile dedicate evenimentelor.

Dacă ajungeţi, vă rog să ne spuneţi ce impresii aţi strans.

Ca o notă, anul trecut cadrele didactice primeau o adeverită dupa vizitarea expozitiei Xperiment cu clasa, pe bază de programare. Nu ar strica intrebat dacă anul acesta se întâmplă la fel.


Update 16.09.2013: „Profesorii însotitori vor primi adeverinte. Însa pentru grupurile organizate avem rugamintea de a face o programare înainte de a veni. În felul acesta, vom evita aglomerarea, iar copiii vor avea ocazia s? se bucure mai mult de expozitie.


Program:

Miercuri, 25 septembrie

  • Ferestre spre cer: Telescoapele gigantice ale viitorului 

Program: 18:00 – 20:00 Parteneri: Institutul Francez Unde: Institutul Francez (vezi harta)

O noua generatie de telescoape va revolutiona in urmatoarele decenii astronomia si cosmologia. O conferinta sustinuta de astrofizicianul francez Michel Dennefeld de la Institut d’Astrophysique de Paris.

  • Xperiment! – Omul si Viata: Expozitie interactiva pentru copii 

Program: 12:00 – 18:30 Parteneri: Da Vinci Learning, Institutul Francez Unde: Institutul Francez (vezi harta)

Cum sintem alcatuiti noi, oamenii? Cum ne functioneaza corpul? Cu ajutorul unor modele interactive si a microscoapelor copiii pot afla ce se petrece in interiorul organismului uman. Mai mult, vizitatorii vor invata sa identifice diferite plante si animale si sa descopere cum acestea sint adaptate mediului in care traiesc.

  • O privire spre trecut: tehnologia de acum un secol 

Program: 10:00 – 18:00 Parteneri: Muzeul National de Istorie a Romaniei Unde: Muzeul National de Istorie a Romaniei (vezi harta)

O colectie impresionanta de echipamente fotografice etc.

  • Povestea Stiintei spusă atrăgător 

Program: 19:00 – 21:00 Unde: Libraria Humanitas de la Cismigiu (vezi harta)
Moderator: Vlad Zografi

 

Joi, 26 septembrie

  • Xperiment! – Omul si Viata: Expozitie interactiva pentru copii

Program: 09:30 – 18:30 Parteneri: Da Vinci Learning, Institutul Francez Unde: Institutul Francez (vezi harta)

Cum sintem alcatuiti noi, oamenii? Cum ne functioneaza corpul?

Cu ajutorul unor modele interactive si a microscoapelor copiii pot afla ce se petrece in interiorul organismului uman. Mai mult, vizitatorii vor invata sa identifice diferite plante si animale si sa descopere cum acestea sint adaptate mediului in care traiesc.

  • O privire spre trecut: tehnologia de acum un secol 

Program: 10:00 – 18:00 Parteneri: Muzeul National de Istorie a Romaniei Unde: Muzeul National de Istorie a Romaniei (vezi harta)

O colectie impresionanta de echipamente fotografice etc.

Program: 14:00 – 16:30 Parteneri: Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara „Horia Hulubei”, Universitatea din Bucuresti Unde: Aula Magna a Universitatii din Bucuresti (vezi harta)

Din ce este facut Universul?! Evolueaza?!
Din ce suntem facuti noi?

 

Vineri, 27 septembrie

  • Xperiment! – Omul si Viata: Expozitie interactiva pentru copii 

Program: 09:30 – 16:30 Parteneri: Da Vinci Learning, Institutul Francez Unde: Institutul Francez (vezi harta)

Cum sintem alcatuiti noi, oamenii? Cum ne functioneaza corpul?

Cu ajutorul unor modele interactive si a microscoapelor copiii pot afla ce se petrece in interiorul organismului uman. Mai mult, vizitatorii vor invata sa identifice diferite plante si animale si sa descopere cum acestea sint adaptate mediului in care traiesc.

  • O privire spre trecut: tehnologia de acum un secol

Program: 10:00 – 18:00 Parteneri: Muzeul National de Istorie a Romaniei Unde: Muzeul National de Istorie a Romaniei (vezi harta)

O colectie impresionanta de echipamente fotografice etc.

  • Universul si Timpul

Program: 19:00 – 21:00 Unde: Libraria Humanitas de la Cismigiu (vezi harta) Moderator: Vald Zografi

Sâmbătă, 28 septembrie

  • Xperiment! – Omul si Viata: Expozitie interactiva pentru copii 

Program: 09:30 – 15:00 Parteneri: Da Vinci Learning, Institutul Francez Unde: Institutul Francez (vezi harta)

Cum sintem alcatuiti noi, oamenii? Cum ne functioneaza corpul?

Cu ajutorul unor modele interactive si a microscoapelor copiii pot afla ce se petrece in interiorul organismului uman. Mai mult, vizitatorii vor invata sa identifice diferite plante si animale si sa descopere cum acestea sint adaptate mediului in care traiesc.

  • O privire spre trecut: tehnologia de acum un secol 

Program: 10:00 – 18:00 Parteneri: Muzeul National de Istorie a Romaniei Unde: Muzeul National de Istorie a Romaniei (vezi harta)

O colectie impresionanta de echipamente fotografice etc.

  • Darwin si Teoria Evolutiei – fundamentul intelegerii Biologiei

Program: 19:00 – 21:00 Parteneri: Editura Humanitas Unde: Libraria Humanitas de la Cismigiu (vezi harta)

Teoria Evolutiei reprezinta fundamentul intelegerii Biologiei; cu toate acestea este aproape un subiect tabu in sistemul de invatamint.

Duminică, 29 septembrie

  • O privire spre trecut: tehnologia de acum un secol 

Program: 10:00 – 18:00 Parteneri: Muzeul National de Istorie a Romaniei Unde: Muzeul National de Istorie a Romaniei (vezi harta)

O colectie impresionanta de echipamente fotografice etc.

  • Stiinta si Pseudostiinta 

Program: 19:00 – 21:00 Parteneri: Editura Humanitas Unde: Libraria Humanitas de la Cismigiu (vezi harta)

Moderator: Vlad Zografi

Where Willy Went, de Nicholas Allan

Where Willy Went, NIcholas Allan

Printre cărţile pe care am avut plăcerea să le răsfoiesc în cadrul Trainingului părinţilor eficace, organizat de Parentime, a fost şi Where Willy Went, de Nicholas Allan. Am notat-o atunci pe lista, alături de Mommy Laid an Egg! Or Where Do Babies Come from?(Babette Cole), care va urma în curând aici, căci am reuşit să le achiziţionez pe amândouă. Eu le ştiam, dar aşteptam cu nerăbdare să văd care va fi reacţia lui Andrei în primul rând, căci Iris e totuşi un pic cam mică. (Nu e mică, dar pentru mine ea este mereu "cea mică", şi probabil multe lucruri le va învăţa în zbor de la fratele ei.)

Am luat cartea de la poştă într-o seară, şi l-am lăsat pe Andrei să o citească. Dacă la lectură cu voce tare mai avem foarte mult de lucru, la vocabular s-a descurcat minunat şi n-a fost nevoie să-i traduc eu. Povestea începe simplu… Willy was a little sperm… Mami, ce-i ală?… Aha. Complicat nume. În engleză suna mai bine, îl ţin minte aşa! Am continuat povestea, care i s-a părut extrem de amuzantă. Mai ales că era cu hărţi şi orientare "geografică", ori harta "oraşului" unde trăia Willy. La partea de diviziune celulară mi-a spus fericit De aici ştiu! Şi de aici am ştiut şi eu că investiţia nu a fost în zadar; am mai adăugat o piesă corectă în puzzle. De ce Edna, fetiţa familiei Browne, este paralelă cu matematica, şi dă exact aceleaşi răspunsuri ca Willy? De ce e atât de talentată la înot…? Pentru că Willy este o parte din ea, mi-a răspuns imediat Andrei.

Ce le spunem copiilor despre sex, cât, cum, când, sunt întrebări pe care fiecare dintre noi ni le punem. Şi marea majoritate alegem să amânăm momentul, în aşteptarea "mai încolo" a unui moment ideal pentru marea discuţie. Acel moment nu va veni de la sine, trebuie pregătit şi provocat. Dacă copilul nu întreabă, nu înseamnă că nu e curios, ci că nu ştie cum să o facă. Dar este de datoria noastră să avem grijă să fie corect informat.

Where Willy Went, NIcholas Allan

Cartea este format 28×20 cm, broşată, cu 32 de pagini. La interior sunt file groase, lucioase, cu foarte multe desene şi puţin text. Cea mai amuzantă ilustraţie a fost startul în marea cursă de înot, tipărită pe filă pliată, 56x20cm, unde ne-am chinuit în zadar să-l căutăm pe Willy, care era un pic mai verde decât ceilalţi. Ne-au amuzat enorm victimele căzute, ori cei care şi-au pierdut ochelarii sau numerele de concurs.

Am achiziţionat-o de pe BookDepository. Librăria are transport gratuit oriunde în lume, atât că trebuie să plătiţi cu cardul online, sau daca aveti, din cont de PayPal. O puteţi găsi şi în România, la Okian şi Books-Express.

 

josephin foilart felinar aluminiu

Un parinte eficace (epilog)

Astăzi a fost ultima sesiune de curs, şi de dimineaţă, când am ajuns, mi-am dat seama că o să-mi fie dor de Miruna. Deja mă obişnuisem, joia, cu stilul ei de a începe ziua! Miruna este dovada mea că mă pot înşela în privinţa oamenilor, că prima impresie nu este întotdeauna cea corectă. Aşa a fost şi cu ea. Prima impresie este total diferită de impresia pe care mi-am format-o ulterior. Probabil de aceea e bine să mai dai o şansă atunci când ceva n-a ieşit cum trebuie de prima.

Dar să revin la curs. A fost de departe cea mai dureroasă prezentare, pentru mine, ca părinte. Dincolo de toate instrumentele pe care cursul mi le-a oferit în construirea unei relaţii de durată cu o altă persoană, implicit cu copiii mei, mi-a arătat că de fapt conflictele reale, cele care distrug relaţiile între persoane, sunt conflictele de valori. Conflictele de nevoi se rezolvă, fiecare parte îşi identifică nevoile, apoi negociază şi testează soluţii. Un conflict de nevoi, între două persoane care îşi doresc din tot sufletul o soluţie, nu poate rămâne nerezolvat.

Dar un conflict de valori este altceva. Fiecare din noi avem propria fereastră comportamentală, nici mai bună, nici mai rea decât a altora. Doar că este diferită de a lor. Noi acceptăm sau nu anumite lucruri, ne raportăm la ceilalţi, şi ne modificăm – sau nu – comportamentul ori valorile. De câte ori nu vi s-a întâmplat să consideraţi că acest lucru nu îl voi accepta niciodată şi să vă treziţi, după o experienţă mai mult sau mai puţin plăcută, că îl acceptaţi?

Ce este o valoare? Este o convingere sau un ideal care determină comportamentul fiecăruia dintre noi. Valorile fac parte din noi, ne definesc, şi nu poţi concepe viaţa în afara lor. De unde ştii când este un conflict de valori? Este atunci când nu poţi identifica ce nevoi are celălalt. Conflictele de valori sunt periculoase pentru că ele pot distruge definitiv o relaţie. A nu accepta valoare celuilalt înseamnă a nu-l accepta pe el, aşa cum este, aşa cum îl defineşte acea valoare. Un conflict de valori nu se rezolvă spontan, la nervi. Ele trebuie pregătite şi gândite, şi rezolvate în zona „fără probleme”. Pentru că trebuie să fim optimişti, există soluţii şi pentru conflictele de valori.

Cea mai nefericită soluţie, dar din păcate aceea cel mai des folosită este cea a folosirii Puterii, sau a ameninţării cu Puterea. Să dau exemple? E casa mea, eu hotărăsc, eu te-am făcut, eu te omor, eu am trecut prin viaţă şi ştiu, şi mă opresc. Valoarea celui „supus” este anulată, în acest moment el nu mai contează. Reacţia? Luptă, să-şi impună valoarea, dar nu vreau să mă gândesc la pierderi, sau fuge, se ascunde, minte, şi îşi conservă valoarea până va avea putere s-o apere, sau se supune, şi atunci îşi suprimă toate valorile, îşi pierde „eul”.

O soluţie mai optimistă este consultarea. Copilul cere părintelui părerea (se întâmplă atunci când între cei doi există o relaţie bazată pe încredere şi respect reciproc). Ca să poţi fi consultant, trebuie să aştepţi să fii solicitat. Copilul trebuie să aibă încredere că vei rămâne la jumătatea ta de drum, că nu îl vei forţa să-şi parcurgă jumătatea. Trebuie să deţii informaţiile corecte referitoare la problema respectivă, şi nu „din auzite”. Dacă nu le ai, mai bine ceri o păsuire şi te documentezi, mai ales dacă este vorba de droguri, homosexualitate ori BTS. Informaţiile le transmiţi pe toate odată, din perspectiva proprie, atât cele ştiinţifice cât şi experienţele personale relevante. Lucrul cel mai important: trebuie să laşi responsabilitatea deciziei celui care ţi-a solicitat ajutorul. Cel mai important, şi cel mai greu, să accepţi că copilul/persoana dragă poate avea alte valori, poate vedea lucrurile altfel prin fereastra lui comportamentală. Altfel decât tine, nu greşit. După acest moment copilul are nevoie de timp să poată activa liberul arbitru, să poată decide. Rolul consultantului? Trebuie să stea în banca lui, nu trebuie să bată la cap copilul.

Nu stiu ce specie era musca de pe pălăria mea imaginară, dar era imensă. Eu nu am răbdare în această etapă. Eu vreau o decizie, şi o vreau pe loc. Este cumplit pentru mine, dar trebuie să învăţ că ceilalţi au nevoie de timp pentru a lua o hotărâre. Și, oricât doare, şi oricât nu-mi doresc, trebuie să accept că uneori nu vor răspunde aşteptărilor mele.

O altă idee frumoasă a fost cea a adoptării valorilor. De cele mai multe ori părinţii nu acceptă faptul că au investit inutil timp şi resurse în a da copilului o anumită valoare, şi a fost nevoie ca acel model să apară la un străin şi copilul să-l îmbrăţişeze imediat. Ceea ce contează cu adevărat nu este cine pierde şi cine câştigă, mama ori străinul, ci faptul că ne-am dorit ca copilul nostru să-şi însuşească o anumită valoare, şi el şi-a însuşit-o. Cât avem de lucru pentru a trece peste frustrarea de „înfrânt”? Enorm de mult.

Un alt mod de a prelua o valoare este aceea de a avea un model. Dacă nu vrei ca copilul tău să fumeze, atunci nu fuma. Nu vrei să înjure, nu înjura. Nu înseamnă că, dacă tu faci aceste lucruri, el îţi va urma calea, există şi excepţii, dar sunt mari şanse ca el să considere normal un comportament pe care îl vede acceptat astfel. Un exemplu dat la curs a fost cel al lecturii. Plăcerea lecturii se învaţă cu model. Poţi să construieşti biblioteci, poţi să duci copilul la cercuri de lectură, dacă el nu te vede pe tine citind, nu va copia acest model. La fel de periculos este modelul părinţilor singuri, care se sacrifică pe sine în favoarea copilului, îi reproşează acestuia că nu apreciază faptul că pentru el nu s-a implicat într-o nouă relaţie, şi este uimit de răspunsul de cele mai multe ori din sfera dar nu ţi-am cerut eu asta! Nu-i da copilului un model de sacrificiu, dacă nu vrei să ajungă să se sacrifice ca tine. Nimănui nu-i va face plăcere să stea cu cineva frustrat pentru că şi-a ignorat propriile nevoi, iar mai devreme ori mai târziu va pleca. Când ai o nevoie încălcată o spui, nu (te) aştepţi ca cel din faţa ta să o ghicească.

O ultimă modalitate de rezolvare a conflictelor de valori este auto-schimbarea. Renunţi sau îţi adaptezi valorile atunci când consideri că relaţia este mai importantă decât acestea şi merită, sau când constaţi că acea valoare nu mai este valabilă. Omul este capabil să înveţe prin rulare de scenarii posibile, din categoria ce se întâmplă dacă…, şi, dacă constaţi că o anumită valoare direcţionează comportamentele altfel decât îţi doreşti, o adaptezi. Un exemplu este cel al homosexualităţii. 15% din copiii acestei planete se nasc homosexuali. Momentul în care descoperă acest lucru, drama prin care trec până când acceptă ei, apoi acceptaţi sau respinşi de ceilalţi, este dificil pentru oricine. Să presupunem că avem un părinte homofob. Într-o zi copilul lui îşi face curaj şi îi mărturiseşte orientarea lui sexuală. Ce va face părintele cu valoarea pe care o are? Va considera că este copilului lui în orice condiţii, şi îşi va modifica valoarea acceptând şi iubind în continuare copilul, considerând relaţia cu el mai importantă? Sau va considera că nu poate renunţa la valoarea lui, şi va distruge definitiv relaţia cu copilul, alungându-l?

În încheiere, iată tema cu care am plecat la final de curs. Faceţi o listă de valori. Apoi gândiţi-vă de cât timp aveţi nevoie pentru a da acea valoare mai departe copilului. O luna, trei, şase… să presupunem că şase. Înseamnă două valori pe an. Câţi ani avem la dispoziţie cu copiii noştri? 15 să considerăm. Înseamnă 30 de valori pe care le putem da (dar nu vor fi neapărat şi preluate) copiilor noştri. Apoi încearcă ca din cele 30, să renunţi treptat la câte una, să vezi care este ordinea primelor 10. Care sunt cele mai importante 10 lucruri pe care ai vrea ca copilul tău să le ştie. E printre ele faptul că nu salută vecinii? Că nu mănâncă impecabil cu furculiţa şi cuţitul? Ori că are dezordine în dulap, îşi roade unghiile sau nu doarme după-amiaza?

N-am făcut încă exerciţiul. Îmi este dificil să mă gândesc că, dacă este prea greu să accept persoana cu atât de multe valori diferite, pot încheia oricând relaţia. Efortul trebuie să vină din ambele părţi, şi dacă vrei o relaţie cu o persoană, trebuie să investeşti toate resursele în construirea acesteia. Nimic nu merge de la sine.

Sper că nu v-am plictisit, dar cred sincer că dintre multele lucruri pe care le-am făcut anul acesta, cursul oferit de Parentime este de departe unul dintre cele mai utile.

 

Un parinte eficace (6)

Aseară am fost într-una din acele stări în care te uiţi la tine, îţi dai seama unde greşeşti, şi te simţi aproape neputincios să schimbi ceva. Şi totuşi, trebuie să o faci, căci este clar că aşa nu mai merge.

Îmi este imposibil să povestesc tot ceea ce am discutat ieri în sesiunea despre conflict din Trainingul părinţilor eficace. Autoritatea şi permisivitatea sunt amândouă la fel de rele, şi pe termen lung aduc numai probleme. O relaţie sănătoasă este numai aceea în care cei doi parteneri îşi respectă şi satisfac reciproc nevoile, nu aceea în care, constant, nevoile unuia sunt încălcate.

Mă voi opri doar la cele trei efecte pe care autoritatea le are pe termen lung, căci pe mine m-au pus rău de tot pe gânduri. Ca fost copil, ca actual părinte, versiunile nu sunt deloc încurajatoare. Ce efecte are autoritatea asupra unui copil…

Lupta. Deşi pentru autoritar (părinte) este cea mai "nedorită", pentru copilul supus este poate singura lui şansă de supravieţuire. El înfruntă părintele, ameninţă şi îşi găseşte resurse să-şi susţină punctul de vedere, şi, teoretic, îi rămân mai multe opţiuni. Dar o va alege mereu pe cea care îi displace cel mai mult adultului autoritat. Pe termen lung însă, este genul de adult intransigent, care nu poate primi şi nu acceptă feedback, este cel care le ştie pe toate şi replica lui preferată este "nu-mi spui tu mie ce să fac". E singur şi nedorit.

Fuga. Copilul tratat cu autoritate în cele mai multe cazuri fuge şi se ascunde. Nu poate face faţă acestei presiuni, cedează, şi îşi găseşte refugiul în "altceva". Şi aici avem din păcate o gamă foarte largă, toate la fel de rele, chiar dacă la prima vedere nu par aşa. Copilul începe să mintă, începe să pârască, pentru a ieşi el mai "bine" faţă de fraţi, colegi etc. Se izolează în citit sau jocuri pe calculator, ori caută refugiu pe reţelele de socializare. Somnul şi mâncatul în exces sunt iar semne îngrijorătoare, alături de chiulitul de la şcoală, fumatul, alcoolul şi drogurile. Apar prietenii imaginari, şi copilul încearcă cu disperare să evadeze din realitate, să-şi construiască o lume a lui.

Pe termen lung, se ajunge la evadări din realitate la nivel cronic, la dependenţa de realitatea virtuală, prin jocurile excesive pe calculator, la minţitul de profesie şi la dependenţa de alcool/droguri pentru a putea face faţă unei realităţi pe care nu ştie de fapt cum să şi-o construiască. Îi este foarte greu, aproape imposibil să ia decizii şi să îşi asume faptele.

Supunerea. Este probabil reacţia cea mai dorită de părinţii autoritari. Când "ăla micu" nu suflă, se comportă exemplar. Este ceea ce numeşte toată lumea copil cuminte (citiţi articolele trecute să vedeţi ce e cu el!) Copilul obişnuit să se supună nu este capabil să ia propriile decizii. El nu poate gândi, nu se poate apăra. El este dependent de autoritate, o caută şi o acceptă, este cel mai fericit atunci când i se spune ce să facă. Ca adult este subordonatul perfect. Execută fără să comenteze, nu are iniţiativă. Nu ia niciodată o decizie, pentru a nu fi obligat să şi-o asume, şi să devină astfel responsabil. Şi, mai rău, ei nu ştiu niciodată să spună NU.

Autoritatea părinţilor scade pe măsură ce copiii cresc, şi capătă instrumente de a se opune, fie ele fizice, fie de altă natură. De câte ori un copil abuzat nu a spus: Hai, mai dă odată! sau Dă, dacă crezi că rezolvi ceva! ori şi-a bătut măr părintele agresiv atunci când a fost capabil să o facă. Este pur şi simplu reacţia la autoritate excesivă. Când foloseşti puterea şi autoritatea, rezultatul este ură, dincolo de orice alte sentimente. Poţi încerca să influenţezi pe cineva, aşa cum ne dorim toţi să putem influenţa valorile copiilor. Dar pentru ca influenţa să funcţioneze, copilul trebuie să ne iubească, nu să ne urască. Iar autoritatea nu este soluţia.

Mă opresc aici, aş putea vorbi la nesfârşit despre sesiunea de ieri şi înţelesul ei pentru mine. Sunt mai tristă decât am fost vreodată în viaţa mea. Am înţeles ieri câteva mecanisme din spatele unor decizii care mi-au dat o sumedenie de fiori reci, şi m-au pus pe gânduri. Dacă nu puteţi face cursul, vă recomand să citiţi măcar suportul acestuia, deşi varianta de training este cu mult peste manual.

Manualul parintilor eficaceManualul părinţilor eficace, dr. Thomas Gordon

Info preţ:

Elefant.ro

Pentru versiunea în limba engleză (traducerea mai lasă de dorit):
Book Depository

 

Un parinte eficace (4)

Joi a fost o zi cumplită. În fiecare secundă a zilei mi-aş fi dorit să fiu în cu totul altă parte şi cu o cu totul altă companie decât eram. Ziua a început prost, cu câteva mesaje la care nu mă aşteptam, aşa că am ieşit pe uşă cu un chef "nebun" de viaţă. Dar… e şi mâine o zi, nu?

Am ajuns la sediul Parentime, şi constat că surprizele zilei nu s-au terminat. Miruna era bolnavă, şi urma să facem acea sesiune de curs cu Iulia. Iulia care de altfel este şi ea foarte ok, dar eu m-am simţit precum un copil faţă în faţă cu o surpriză la care nu ştia cum să reacţioneze. şi pe fundalul de nervi făcuţi de dimineaţă, a rezultat un chef de curs bestial.

Până la urmă a fost meritul Iuliei că m-a făcut să mă concentrez cât de cât. Aşa că probabil mesajele de mai jos vor părea foooarte rupte unul de celălalt. Am discutat despre ce facem atunci când nici părintele, nici copilul nu au o problemă. În zona aceea ideală, "fără probleme", unde toţi tindem să ajungem. (Zonă care pentru mine cred că era interzisă joi 🙂 )

  • Autodezvăluirea. Povesteşte-i copilului tău despre tine, despre ce ţi s-a întâmplat în acea zi. Va fi mult mai uşor pentru el să-ţi povestească ce i s-a întâmplat dacă simte că îi oferi acelaşi lucru. Aşa că să renunţăm la interogatoriul de la intrarea pe uşă, unde ai fost, ce ai făcut la şcoală, ce-ai mâncat la prânz… şi să începem prin a spune ce ni s-a întâmplat. Ei bine, la mine era exclus să le povestesc de ce eram cu nervii în pioneze, iar seara a fost un esec total. În mod normal, dacă părintele începe discuţia, copilul o va continua, fără să fie nevoie de întrebări încuietoare.
    .
  • Autodezvăluirea se exersează. E foarte greu să-ţi pui sufletul pe tavă. Cel mai simplu mesaj de tip "eu" pozitiv, care exprimă doar sentimente, este te iubesc. Dacă ăsta e simplu, eu mă împuşc! Când a fost simplu să spui "te iubesc"?? Mi-a trebuit aproape un an să le-o pot spune copiilor fără să mi se mai pară ceva ciudat. şi de fiecare dată când o spun, oricui, mi se face un gol în stomac. În general un mesaj "eu" pozitiv conţine un sentiment, un comportament şi un efect. Sunt mulţumită că ai făcut ordine în garaj, acum pot parca maşina.
    .
  • Adulţilor nu le plac surprizele, de niciun fel! Exceptând poate o floare ascusă în ghiozdan, ori un trandafir pe pat, şampanie la rece şi alte gesturi din această categorie. În rest nimic, dar nimic nu e ok ca surpriză. La fel şi copiii. Ei nu pot gestiona cantitatea de emoţie care se declanşează în cazul unei surprize, de aceea au nevoie de mesaje de prevenţie.
    .
  • Mesajele de prevenţie. Sunt acele mesaje care îi explică copilului ce urmează să i se întâmple. Doar pentru că îl luam de mână şi suntem cu el nu ajută în lupta lui cu necunoscutul. Îi va fi în continuare frică, va plânge probabil tot la fel, dar nivelul de stress este mai mic. De exemplu, vizita la doctor, coşmarul marii majorităţi a părinţilor, trebuie precedată de o luuungă discuţie: cine sunt doctorii, cine sunt asistentele, absolut toate detaliile consultaţiei, prezentate realist. şi mai ales, fără să fie minţit. Dacă o să fie ceva dureros, trebuie să ştie. Iar pus mâna la ochi nu ajută. Neapărat nu evitaţi jocul de după, de-acasă, de-a doctorul, în care copilul va deţine cu siguranţă controlul şi va fi modul lui de reparare emoţională.
    Un al doilea exemplu este cel al grădiniţei, când începe sau schimbă grădiniţa. Încercaţi să-i povestiţi despre doamnă, dacă o cunoaşteţi, eventual despre tot ce puteţi afla prin vizita acolo. şi neapărat nu uitaţi să spuneţi clar că nu rămâneţi cu ei!
    Mi-am amintit cu ocazia aceasta de prima zi de grădi a Irisucăi. Urma să o mut de la creşă, şi aveam mari emoţii. Dar am mers cu ea la înscriere, în decembrie. A văzut grădiniţa, am mers şi la toaletă (deh, pampersi nu mai purtam de ani de zile!), i-au plăcut capacele vaselor, decorate cu abţibilduri, iar cât am intrat eu la directoare, ea a tras cu ochiul într-o clasă. Era obişnuită deja că nu rămân cu ea, doamna ei a fost foooarte drăguţă, şi prima zi a decurs ca oricare alta din următorii patru ani. Am procedat la fel şi cu şcoala, a mers cu mine la toate etapele de înscriere. Iar în toamnă, când am vizitat-o pe doamna lui Andrei, a putut s-o cunoască pe doamna ei înainte de prima zi de şcoală.
    .
  • Un punct cu care sunt total de acord este cel referitor la timpul părinţilor. Fără mustrări de conştiinţă şi fără sentimente de vinovăţie, părinţii au nevoie de un timp numai al lor, în care să facă ceva cu totul rupt de copii. Este necesar pentru buna funcţionare a fiecăruia. Întâi trebuie să am grijă de mine, apoi de voi, altfel nu voi fi capabil să dăruiesc dragoste şi înţelegere.
    .
  • Timp 1 la 1. Fiecare membru al familiei are nevoie de un timp dedicat special fiecăruia dintre copii. Ceva ce fac numai ei doi. Am testat teoria, şi l-am întrebat pe Andrei ce am putea face numai noi doi. A luat o foaie… şi am o listă lungă!! În medie sunt de ajuns 20 min/zi. După lista lui Andrei, eu am de recuperat :). Aaa, şi un lucru pentru familiile cu bebeluş: dacă bebeluşul doarme, timpul petrecut cu copilul mai mare nu este timp 1 la 1. Trebuie un timp special, în care cel mare să nu simtă că un scâncet îi va răpi părintele.
    .
  • Adolescenţii au nevoie de trei ingrediente pentru petrecerea timpului cu părintele. Le scriu în engleză, căci sună mult mai bine: scarry, fun şi safe. Noroc că îmi plac chestiile cu adrenalina, sper doar să mă ţină inima şi peste cinci ani, să pot să ţin pasul cu ei.
    .
  • Lauda nu este un mesaj pozitiv, ba chiar poate face mai mult rău decât îşi imaginează autorul ei. În primul rând, ea conferă autorului o poziţie de superioritate faţă de copil, care este evaluat şi judecat, aşadar el este inferior. La copiii mai mari, lauda este chiar inconfortabilă, şi poate genera un conflict puternic între ce le spunem noi copiilor despre ei şi ce cred ei despre ei. Lauda vine astfel să contrazică ceea ce ei simt. Lauda excesivă transformă copiii în dependenşi de laudă, ei au nevoie întotdeauna de validarea celor din jur, şi au foarte puţină încredere în forţele proprii. Lauda este la urma urmei o formă de manipulare şi de dragoste condiţionată.

În încheiere am discutat, din nou, despre fereastra comportamentală. Nu există adevăruri absolute, există lucruri pe care fiecare dintre noi le accepta sau nu. şi adevărul este o noţiune relativă în acest context, chiar şi cele 10 porunci. Ceea ce ciuva i se pare un comportament inacceptabil, mie poate să mi se pară perfect ok. Iar ceea ce eu consider intolerant poate fi perfect normal pentru ceilalţi. Fiecare are dreptul la propria sa fereastră comportamentală.

 

Un parinte eficace (3)

Joi, 10.30. O nouă sesiune de curs la Parentime. Mă trezesc devreme, îmi dau seama că n-am apucat să-mi fac tema. Bine măcar că am citit cele două capitole din manual… îmi zic că rezolv tema pe metrou. Ghinion. Nu prind loc liber, mă duc cu tema nefăcută. Uf…

Tema zilei este grea. Exersasem data trecută ascultarea pasivă, acum la ascultare activă sunt varză. Reuşesc să identific corect sentimentele, dar de aici se blochează. Ajung instant într-una din cele 12 bariere de comunicare, şi aproape că mă enervez. De ce poate fi atât de greu?? Sunt atâtea lucruri pe care să nu le faci că aproape te ia ameţeala! Nu îngâni, nu parafrazezi, nu nu exagerezi, nu adaugi, nu te grăbeşti, nu eşti prea lent, nu simplifici, nu omiţi, nu iei în râs… Deja simt că nu voi reuşi! Până la urmă dăm de cap exerciţiilor, şi încercăm să nu ne recunoaştem înfrânţi. Repetăm din nou reguli de bază pentru ascultare activă. Pe copil trebuie să îl asculţi activ când el are o problemă, şi nu când este problema ta. Trebuie să accepţi că aceea este problema lui, şi să ai timp să-l asculţi. şi să vrea şi el să vorbească. Apoi să ţii cont de toate cele de mai sus.

Ca o paranteză, ieri a fost o zi nebună. După curs am discutat vreo două ore şi mai bine despre un proiect frumos, ce va urma aici pe blog, apoi am alergat să-l cunosc pe Larry Cohen la Cărtureşti. Seara am ajuns acasă frântă… nici nu mă apropii bine de parc, că Andrei aleargă la mine cu o problemă "în dinţi". O problemă a lui, care necesita urgent o discuţie. Înghit în sec, căci muream de sete, si aş fi dat orice să mă pot teleporta sub duş. Dar m-am aşezat pe o treaptă, l-am luat în braţe… şi l-am lăsat să vorbească. Nu am reuşit să aplic ascultarea activă. Dar măcar am avut suficientă putere cât să nu pun niciuna din cele 12 bariere. După primele minute m-am relaxat, devenea chiar uşor să-l ascult. Nu pot să neg, m-am bucurat când a zis "gata, vreau acasă acum". Am convenit că dă un semn când vrea să mai vorbim. Seara m-am gândit mult… am făcut bine, am făcut rău… Dar este de data aceasta problema lui. Trebuie să şi-o rezolve.

Revenind la curs, am mai notat câteva idei:

  • nu omorâţi curiozitatea copiilor. Este unul dintre puţinele lucruri cu care se naşte, şi este ceea ce îl face să meargă, să vrea mai mult din această lume. Unii părinţi reuşesc. Alţii îl iau pe nu în braţe şi o sufocă.
  • de ce copiii mici bagă în gură toate lucrurile? pentru că simţul lor tactil este foarte dezvoltat la nivelul buzelor. Ei nu simt cu mânuţele… ci explorează cu buzele. Iar sistemul lor imunitar este pregătit să facă faţă acestei explorări.
  • relaţiile dintre doi oameni sunt ca un drum. Fiecare dintre ei îl poate parcurge până la jumătate. Nu-l poţi forţa pe celălalt să parcurgă jumătatea lui de drum, chiar dacă tu ai ajuns la mijloc. şi nu poţi trece de acestă limită, parcurgând tu jumătatea lui de drum. Aplicat strict la copil, e nevoie să vrea şi el să vorbească. Dacă el nu vrea, nu poţi să scoţi mărturisiri cu cleştele.
  • dacă copilul are o problemă, şi îţi cere ajutorul în rezolvarea ei, nu-i da niciodată o singură variantă. Dă-i mereu cel puţin două, iar lui să-i revină responsabilitatea de a alege; şi verifică rezultatele.

În încheiere, o idee preluată de la una dintre fete: seara, la masă, înpreună cu copiii, au un joc. Fiecare trebuie să spună un lucru bun şi un lucru rău din acea zi. Ca să ţin cont de etichete, aş spune că ceva ce ţi s-a întâmplat, care te-a făcut să te simţi bine, sau să te simţi prost în acea zi. Probabil aşa se deschid câteva subiecte de discuţie în familie, prin care fiecare reuşeste să afle mai mult despre ceilalţi.

Cam atât. Sper să vă fie utile frânturile de idei puse pe hârtie.

Un parinte eficace (2)

Azi am participat la cea de-a doua sesiune a Trainingului părinţilor eficace. Şi, pentru încă şase săptămâni, aşa voi începe probabil fiecare relatare de joi (sau vineri…). Nu intenţionez să fac un rezumat a ceea ce se întâmplă la sediul Parentime timp de trei ore, ci să scriu, complet alandala, ce-am reţinut.

Prima, cea care mi-a plăcut: băieţii nu lovesc pentru că sunt violenţi, ci pentru că aşa ştiu ei să-şi manifeste afecţiunea. Când scapă de modul asta de salut? Se pare că niciodată, din păcate pentru unii dintre ei. So, dacă vine la tine un puşti, îţi arde o palmă şi fuge, să ştii că te place. Fii-mea îmi spunea că e un băieţel la şcoală care o trage de codiţe. Se pare că şi aici e vorba tot de afecţiune. Dar cum şi eu am avut codiţe, şi nu-mi plăcau declaraţiile astea, i-am spus Irisucăi să-l pună la punct niţel. E corpul ei, nu-i place, şi nu e ok să o atingă.

A doua a fost problema etichetelor, şi a asumării acestora de către cei care le poartă. Un copil căruia i se spune prost, va ajunge să se considere astfel, şi să renunţe la a căuta soluţii, pentru că – e ştiut faptul – el e prost. Dintre cele mai „periculoase” etichete pentru dezvoltarea unui copil sunt: eşti fată/băiat, copil cuminte, eşti copil.

Cu fetele şi băieţii e destul de clar… unele comportamente sunt acceptabile pentru unii, inacceptabile pentru ceilalţi. Iar deviaţiile de băieţoasă sau fetelcea, atât de arătate cu degetul, sunt de fapt benefice dezvoltării copiilor. Un joc cu maşinuţe este foarte indicat fetelor, şi un joc de rol cu păpuşi numai bun pentru băieţi. Explicaţia este lungă, nu mă opresc la ea. Doar nu excludeţi un joc sau o jucărie pentru că este de băieţi sau de fete.

Un copil cuminte este cuminte prin prisma ferestrei comportamentale a adultului. Un copil nu poate fi cuminte, doar aşa spune şi proverbul… cine a văzut babă frumoasă şi copil cuminte?! Dacă este atât de cuminte, ceva este în neregulă. Acel copil a renunţat la propriile sale nevoi pentru a satisface nevoia de fericire a adultului. Problema va veni mai târziu, căci acel copil nu ştie să spună NU. Doar imaginaţi-vă un adult care nu ştie să spună nu… mai vreţi un copil cuminte?

A treia, sună simplu: eşti copil. şi pentru că eşti copil, nu poţi. Hmmm, pe-aici mi-am mai prins şi eu urechile. Dar m-am mai relaxat în ultimul timp, şi dacă nu e chiar problemă de viaţă şi de moarte, şi copilul e dispus să încerce, de ce nu? Asta nu înseamnă că nu stau cu ochii ca pe butelie, sau nu-mi sare inima din piept, dar înveţi experimentând, şi găseşti soluţii băgându-te în probleme.

Una care mie mi-a dat de gândit este eticheta de copil deştept, la fel de periculoasă ca şi prima. Aşteptările sunt întotdeauna prea mari, iar temerile copilului pe măsură. Îi e frică de eşec, îi e frică să nu dezamăgească, şi nu ştie să piardă. şi, mai ales, nu ştie să exteriorizeze aceste sentimente, care îl vor copleşi. În plus, nu va putea fi fericit. Lui îi va lipsi întotdeauna „un pic” pentru a atinge perfecţiunea, va avea mereu „ceva” de adăugat soluţiei pe care a găsit-o.

În rest am discutat despre cum poţi asculta un copil, cum poţi identifica corect a cui este o problemă, şi cât de important este să ştii să taci atunci când cineva are nevoie doar să fie ascultat.şi nu mai povestesc, căci poate vreţi să faceţi cursul. Ar fi păcat să divulg tot.