Mărgele modelate din pastă ceramică

Margele modelate din pasta ceramica

Pentru că este vacanţă, şi timpul liber nu este îngrădit prea mult într-un orar, probele pe care trebuie să le rezolve Năzdrăvanii mari şi mici necesită puţin mai multă atenţie. Pentru această săptămână m-am oprit asupra unei unei idei care aşteaptă de mult timp să ajungă pe masa de lucru. Modelaj, dar nu numai…

Materialele necesare pentru această probă sunt:

  • câteva paie de plastic, sau orice beţişor asemănător.
  • pastă ceramică pentru modelaj
  • acuarele tempera sau la borcănel
  • pensule, mai ales cu vârful subţire.

Se adaugă muuultă răbdare, ca ingredient principal.

Tema acestei săptămâni constă în realizarea unor mărgele pictate manual, din pastă ceramică. Pasta se găseşte la librărie, gata preparată pentru modelaj. Poate fi albă sau colorată. Pacheţelele sunt mai mici sau mai mari, iar preţurile oscilează între 10 şi 20 ron. Pentru început, se taie pasta în cubuleţe, cam de dimensiunea ce se doreşte pentru mărgică, apoi se modelează în jurul paiului. Dacă se lucrează cu grijă, după uscare, paiul poate fi retras. Dacă nu, va fi tăiat cu un cutter la extremităţi.

Mărgele modelate din pastă ceramică

Mărgelele pot fi rotunde, sau cu ajutorul unei rigle pot căpăta o formă cu feţe plane.

Pentru a finaliza mărgelele, sunt necesare mai multe etape, căci modelajele au nevoie de o zi pentru a se usca. Nu ştiu dacă merge uscarea rapidă în cuptorul cu microunde, aşa că nu recomand idei „salvatoare”, ci doar mai multă răbdare.

Mărgele modelate din pastă ceramică

În etapa de pictură, mărgelele vor fi lăsate pe suport. Se pictează mult mai uşor. Din acest motiv, se va lăsa suficient spaţiu între ele. După experienţa modelatului, trei mărgele pe un pai sunt mai mult decât suficiente. Se va picta primul strat de culoare, se vor lăsa iar la uscat (dacă răbdarea s-a epuizat, poate fi folosit un uscător de păr sau un ventilator), şi abia la final vor fi decorate cu grijă. Pentru a se usca mai uşor, pot fi agăţate cu un cărlig de rufe, sau pot fi suspendate între două cărţi. E bine ca uscarea decoraţiunilor să nu fie forţată, pentru că se pot amesteca culorile.

Mărgele modelate din pastă ceramică

Şi cu aceasta, spor la lucru!

Alte modele | Detaliile probei

Roata olarului - D-Toys

Roata olarului, D-Toys

Roata olarului - D-Toys

Printre jocurile pentru care as fi dat probabil toata colecţia mea de surprize Turbo acum vreo 25 de ani este şi Roata olarului. Până astă iarnă nici nu ştiam că există, au descoperit-o alţi prieteni înaitea mea. Lili m-a avertizat, joc „periculos” în casă, e nevoie de o sumedenie de măsuri de precauţie, folii de protecţie, căci lutul e praf fin, şi cu pretenţii. Dar… a intrat pe lista cadourilor de iarnă. Nu ne-am jucat cu ea până acum, când, în sfârşit am scăpat de varicelă şi alte boli de primăvară, şi am putut să facem o escapada la ţară, la bunici. Lutul în schimb l-am folosit şi la mărţişoare, mai ales că aveam şi de rezervă o cutiuţă.

Am început să ne jucăm ca „experţii”, adică fără să citim decât printre rânduri instrucţiunile de folosire… Baterii tip „c” bine-nţeles că am uitat să luăm, noroc că merge şi cu de-astea normale, numai că nu trebuie să mişti prea tare aparatul. Masă, ziare, folii de protecţie nu mai aveam nevoie, căci am lucrat pe iarbă, afară, şi am scăpat de grija apei pe jos. Putea să pice linistită, iar găletuşa cu apă nu trebuia păzită cu sfinţenie.
Roata olarului - D-ToysNormal, partea cu „se ia o bucată nu foarte mare de lut, căci dacă e prea grea roata nu se învârte”, n-am citit-o. Aşa că am descoperi ulterior cât de puţin trebuie pus.

Mai greu a fost până l-am făcut să stea lipit de roată. Dintr-un pacheţel ne-au ieşit toate minunile de mai jos. Partea bună e că în pachet lutul este gata pregătit, nu trebuie adăugată apă. Dar partea cu finisajele… brrr, nu prea ne-a mers. Asta e, sunt mai strâmbe, dar nouă ne plac. Nu ne-a mai ieşit nici „aşteptaţi 20 de minute” pentru a îndepărta obiectul de pe roată”. Ţi-ai găsit, tot familionul stătea la coadă şi abia aştepta să-şi bage mâinile în lut şi să-şi pună la încercare „talentul” cel sublim, dar care cam lipseşte. Aşa că le-am îndepărat uşurel, fără să le deformăm prea tare.

Roata olarului - D-Toys

Uscatul a fost piatra de încercare a voinţei, abia a doua zi le-au putut picta. Nu că suntem mari artişti, dar a fost extrem de distractiv. Şi data viitoare cu siguranţă vom avea ceva experienţă în spate, şi vom fi în stare de mai mult. Poate reuşi să prindem şi un atelier de olărit, căci am văzut că le-a plăcut. Andrei, care de obicei e refractar la activităţi creative, a întrebat la un moment dat, mai cu jumătate de gură, când îi vine şi lui rândul. Irisuca e numai entuziasm, dar, dacă se putea, să nu se murdărească pe mâini…

Roata olarului - D-Toys

Data viitoare promitem şi poze din timpul activităţii. Acum n-am avut, căci, dacă am fost isteţi să nu cumparam baterii, le-am folosit pe cele ale aparatului foto… De pictat, a pictat Iris. A lui Andrei este cea verde. Primul castronel are în mijloc un căpşor, iar pe margine o floricică. A doua farfurioară nu ştiu ce reprezintă, a treia e o floare.

Şi, în încheiere, iată ce conţine jocul: roata, acuarele la borcanaşe mici, două pensule, două spatule, sfoară.

PS: nu m-am prins la ce foloseşte sfoara… deşi mă gândeam să modelăm mărgele şi apoi să le pictăm. Le modelăm pe aţă, apoi plimbăm aţa şi la final o scoatem.

Jocuri educative
Info pret: BestKids, eMAG.ro

Poftiti la cirese!

La Năzdrăvani s-au copt cireşele! Săptămâna trecută au modelat ceea ce imaginaţia lor a cules în coşuleţ. Cireşe din plastilină. Cu mai multă sau mai puţină îndemânare, cireşele copiilor sunt apetisante, atât cât poate fi un modelaj. Merită toate laudele.

Iată ce a ieşit:

Modelaj din plastilina: cirese

Modelaj din plastilina: cirese
Fetita e cu mainile pe sus pentru ca danseaza (probabil dansul ploii, bulinele alea albe sunt picaturi de ploaie :)) ). Cosuletul fetei contine cirese de toate soiurile: rosii, galbene si negre. Pe cap fetita are o palarie, sa o fereasca de picaturile de ploaie. Verdele de jos e iarba iar din iarba nu putea lipsi o floricica. Din peisaj lipseste curcubeul (ploaie cu soare). Copacul din stanga fetei e un cires pitic 😀 si lipsit de frunze.

Modelaj din plastilina: cirese

Modelaj din plastilina: cirese
Ciresele sunt puse in nisip si printre ele sunt si niste pietricele..

Modelaj din plastilina: cirese
Cireşe… într-un coşuleţ improvizat cu plastilină şi o caserolă de plastic.

Modelaj din plastilina: cirese

Modelaj din plastilina: cirese
Am vopsit ata in verde cu acuarela pentru coditele cireselor si am bagat-o pe bilutele pe care le-am imbracat apoi in plastilina.

Detaliile probei

Ciresele Irisucai

Ne-am făcut temele; am profitat de grevă, dacă tot am stat acasă….

Irisuca a fost încântată de temă. După vreo câteva castronele de cireşe devorate, modelajul a părut… cireaşă la ureche. Nici vorbă de cireşe 2D, ea voia să modeleze unele ca cele naturale. Mai greu cu plastilina roşie, dar a mers şi cu roz, erau un pic mai crude :D. Prima variantă a mers pe Eu ştiu, nu e nevoie să-mi arăţi. Aşa că am lăsat-o să modeleze…

Iată prima variantă, al cărei principal defect erau codiţele mult prea groase.

Cirese din plastilina

Dacă vă întrebaţi ce e jos, este o farfurioară albastră cu floricele portocalii. Cam neîncăpătoare…

Farfurie din plastilina

Apoi am trecut la lucru. Aveam nevoie de un model… Două biluţe roşii, în care am dat o gaură cu creionul, pentru a putea fixa codiţele. Apoi am făcut codiţele… şi în final o frunză.

Cirese din plastilina

Irisuca e de obicei ambiţioasă… când nu-i iese ceva, o ia de la capăt. Iar acum a muncit o oră şi mai bine. Avem o sumedenie de cireşe, unele vesele, unele triste… unele simple, cu o singură codiţă, gemene, sau chiar triple. Dar de la căldură plastilina era atât de moale, că nu le puteam pune drepte pentru poze… aşa că le-am băgat culcate la frigider, şi când s-au întărit, le-am fotografiat.

Cirese din plastilina

Normal, nu au încăput pe farfurioară…

Detaliile probei

 

Saptamana trecuta, la Talente de Nazdravani

Se pare că vremea frumoasă de afară îi ţine pe Năzdrăvani departe de măsuţele de lucru. Chiar dacă participarea la proba de modelaj a fost redusă, creaţiile prezente sunt, ca de obicei, speciale.

Ceea ce îmi place însă în mod deosebit este legenda ataşată fiecărui tablou. A privi modelajul fără legendă nu are nici un farmec. Iar după ce o citeşti, îţi dai seama cât suflet a pus în acele bucăţele de plastilină fiecare copil. Dacă ai puţină răbdare, să stai lângă el, să-l asculţi în timp ce creează, vei descoperi o lume cu totul nouă, şi povestea ce stă în spatele a două bucăţele diforme de plastilină. Pentru că la Expoziţia de Talente nu trebuie să fii Michelangelo. Trebuie doar să rezolvi tema. Iar Năzdrăvanii s-au descurcat minunat.

Şi, privindu-le creaţiile, îmi dau seama că niciun juriu adult nu ar putea să le judece corect. De aceea copiii trebuie să acorde punctele. Curios, pentru ei nu pare aşa dificil…

Dar iată noile obiecte de colecţie de săptămâna aceasta:

Modelaj cu plastilina
Două păsărele, nişte flori, un cuib, nişte ouă, un copac şi nişte frunze. Un pui plângea, pentru că îi era dor de mama lui (cel din dreapta), mama lui e în stânga. Voia să-i culeagă o floare mămicii lui. Şi un soare.

Modelaj cu plastilina
Dunga roşie de sub pliscul păsărelei mai mari este limba (are nevoie de ea atunci când spune "piu, piu, piu…"). Păsărica mai mică are sub aripioara stângă un bandaj (pansament, e alb), sub el are o bubă. Ea stă pe un pat cu o pernă, asteaptă să vină un doctor şi să o consulte.

Modelaj cu plastilina
Trei oi cărora le era frică de căţel. Oile voiau să mănânce iarbă, dar au auzit un lătrat.

Modelaj cu plastilina
Am pus 3 oite păzite de un golden retriver pe o pajiste unde mai sunt 2 tufe şi 2 flori in farfurii albe. Una are ochelari, una are ochii mari încricişaţi şi una are ochii miraţi.

Modelaj cu plastilinaCâinele e un ciobanesc. El e un bun paznic la oi şi miroase iarba pe care vor oile să o mănânce, să fie sigur că nu e nimic periculos.

Modelaj cu plastilina Oiţele lui Theo au participat la o sedinţă foto…stilistul le-a îmbrăcat foarte colorat… căţeluşul le păzeşte de lupul cel rău.

Detaliile probei

Miorita, in versiunea lui Andrei

Oitele lui Andrei, modelaj din plastilina

Am încercat, chiar ne-am dat silinta cu modelajul din plastilină. Adică Andrei. I-a plăcut tema, şi cel puţin s-a apucat singurel şi a lucrat fără să-l împing de la spate. E un pas mare pentru noi… să aibă puţină iniţiativă. În schimb nu are răbdare, şi nici nu-i place să migălească. Degeaba am încercat să-i explic că biluţele trebuie să semene cât mai mult cu o minge, nu i-au ieşit sferice… ba chiar chinuite. Iar ochii oiţelor m-au terminat :D. Nu ştiu de ce boală rară suferă bietele de ele, sau poate au ceva gene de broască, de stau aşa cu ochii bulbucaţi…

Iniţial cele trei stăteau de vorbă la un fir de iarbă. Azi am aflat şi descrierea oficială a tabloului. Normal, într-un tablou trebuie să vezi ceea ce spune autorul că a realizat, chiar dacă trebuie să-l priveşti o zi şi-o noapte să-l înţelegi.

Trei oi cărora le era frică de căţel. Oile voiau să mănânce iarbă, dar au auzit un lătrat.

Gardul… e… un fel de bârnă suspendată. Cum răbdare nu mai avea, e tot ce-a reuşit să facă.

Detaliile probei

Cip-Cirip… din plastilina

Pasarile lui Iris, modelaj din plastilina

De multe ori, când simt cum mi se albesc firele de păr lucrând cu Andrei, îmi iau revanşa cu Iris. Relaxant şi plăcut, lucrul cu ea mă face să mă simt minunat.

Aşa ne-am apucat amândouă de modelaj. I-am arătat modelul, elementele obligatorii, şi i-am arătat şi o variantă în plastilină. Chiar dacă mai avem de muncit la capitolul biluţe, cel puţin ne ies şerpişorii. Şi… am lăsat-o singurică după prima pasăre. Când m-am întors s-o văd pe-a doua, am găsit un câmp cu flori şi un cuib plin cu ouă. A apărut apoi şi a doua pasăre.

Mie mi se părea simplu. Floricele în schimb au un alt stil faţă de cele mai vechi, chiar mi-au plăcut. Dar… descrierea tabloului m-a terminat. Nici prin cap nu-mi trecea ce se întâmplă acolo.

Două păsărele, nişte flori, un cuib, nişte ouă, un copac şi nişte frunze. Un pui plângea, pentru că îi era dor de mama lui (cel din dreapta), mama lui e în stânga. Voia să-i culeagă o floare mămicii lui. Şi un soare.

Cred că singurul regret la modelaje este că nu le pot păstra, decât în fotografie. Şi… în suflet 🙂

Detaliile probei

Primavara la noi acasa (1)

Primavara
Pentru că e concurs, nu se poate ca noi să lipsim. Le-am explicat copiilor că noi suntem participanţi onorifici, adică, chiar dacă câştigăm (sic!), vom renunţa la premiu. Asta pentru că nu le pot răpi satisfacţia de a strânge şi ei voturi, alături de ceilalţi Năzdrăvani. În plus că macheta noastră va ajunge la grădi, ca decoraţiune.

Şi ne-am apucat de lucru, cu mare drag. Întâi i-am pus să picteze polistirenul. cu chiu cu vai au făcut-o. Apoi Irisuca a moşmolit toate "floricelele" din pomi. Taare greu a fost la lipit, după ce-au înflorit jumătate din pomi, am trecut şi eu la lipit, căci până atunci am făcut floricele. Pentru ele din păcate nu au îndemânare, dar 4 mânuţe sunt foarte utile la răsucit hârtia. Eu doar să le asamblez.

Şi au început cu ideile… vrem şi ghiocei! Ce uşor e să spui, hai mami, nu ştii să faci un ghiocel? Ei bine, mi-a reuşit. Mai greu, e drept, dar eu zic că seamănă. Dar cât am făcut eu floricele, copiii se întreceau în idei. Andrei a vrut să facă steaguri. Le-am tăiat hârtia şi i-am lăsat să lipească. Numai că-i apucase pasiunea, şi mai aveau niţel şi se apucau să facă toată Europa. Concluzia: mai am nevoie de beţe de frigărui. Andrei a făcut România şi Spania, iar Irisuca – România, că aici e prinţul ei, şi Suedia, că de acolo e Silvia, prietena ei. Na, mi-am bagat si eu coada, ca Suedia se monta uşor :D.

Pe listă mai avem: neapărat nişte melci, puişori şi buburuze. Şi cred că planşa e prea mică pentru câte idei au ei :). Aşa că în seara asta modelăm melci.

Va urma 🙂

Decor de primavara la Expozitia de Talente. Concurs de machete.

Muncim cu drag de ceva vreme. Şi uneori ne place să ne lăudăm. Am făcut-o astă iarnă, în cadrul primului concurs de popularitate, Năzdrăvanul anului 2009. Cu această ocazie, premiul a mers la Silvia.
Pentru că ne place să lipim şi să decupăm, primăvara aceasta avem un concurs de popularitate special.
Piticii, în echipă cu părinţii sau fraţii, vor realiza o machetă de primăvară.

Ceea ce-mi doresc de la această probă este ca realizarea machetei să fie distractivă. Oricâte idei ar avea mami sau tati, să lase piticul să se desfăşoare. Dialogul să nu înceapă cu… Hai, pitic, să facem un pom înflorit!, ci cu… Ce-am putea să punem într-o grădină de primăvară…? Dacă trebuie tăiată o aţă, chiar dacă îi ia de două ori mai mult timp să-şi aşeze foarfeca în mână, să o facă copilul. Ştiu că va dura. Părinţii vor avea suficient de muncă cu strângerea voturilor, pot menţine un rol de observator activ.

Normal, dacă copilul vrea ceva anume, şi nu ştie cum, va fi ajutat. Dacă operaţiunile depăşesc capacităţile lui, poate face mami. Nu va fi deloc distractiv pentru el să se uite.

Acum, condiţiile:               
– tema machetei: Primăvara. Adică, orice s-ar “întâmpla” pe machetă, să ştii că e primăvară.
– macheta va avea la bază o coală A3, indiferent de suport (polistiren, carton etc.), baza nu va depăşi 30x42cm.
– nu se vor folosi elemente prefabricate. Adică nu luăm o căsuţă de la jucării şi o punem în peisaj. Dar pot fi desenate, colorate şi apoi decupate.
– materialele pot fi: textile, hârtie, fire de aţă, plastilină, orice se poate modela şi transforma.

Este o probă ce îmbină pictura, desenul, colajul, modelajul şi decupajul.

Machetele vor fi afişate cel mai devreme pe 28 martie, votul desfăşurându-se pe paginile dedicate fiecăreia până pe 11 aprilie, când va fi anunţat câştigătorul. Premiul îl voi anunţa la sfârşitul acestei săptămâni, şi va fi alcătuit din produse de papetărie, utile oricărui Năzdrăvan Talentat. Machetele care nu sunt gata pe 28 martie pot participa la concurs, dar nu li se prelungeşte termenul de vot. Voturile vor fi numărate la ora 24, pe 11 aprilie, indiferent de data la care au intrat în concurs.

Detaliile privind sistemul de votare vor fi afişate la începerea votului.

Poate participa la acest concurs orice copil, la grădiniţă sau la şcoală, din orice colţ al lumii, singurel sau în echipă.

Pentru înscrierea în concurs aştept mail la admin(at)talentedenazdravani(dot)ro care să conţină trei fotografii ale machetei, din unghiuri diferite, precum şi povestea realizării acesteia (sau un link către ea, dacă a fost prezentată pe blogul personal).

Pentru a avea un punct de pornire, iată, pur orientativ, un model virtual:

Primavara

Detalii despre concurs

Martisoare confectionate din plastilina

E drept că uneori mă chinuie talentul. Azi a fost una din acele zile în care am zis… de ce nu?! Aşa că am încercat să văd ce-mi mai amintesc la categoria modelaje. Copiii nu erau acasă, aşa că am putut să mă desfăşor. Am scos cutia cu forme pentru plastilină, şi ce-a mai rămas din plastilina copiilor. Ce-a mai rămas… pentru că au amestecat-o, nu mai găseşti culoare simplă.

sabloane pentru modelat plastilina

Aşadar, mai mulote tipuri de forme. Clasice, pentru decupat, sau tip cofrag, pentru forme mai elaborate. Neaparat necesar un tub pentru întins "plăcinta" şi un cuţit pentru plastilină (asta pentru copii, căci eu am luat un cuţit serios din bucătărie :D)

Să le iau pe rând, căci a fost o aventură…

Martisor modelat din plastilina

Căsuţa. În primul rând, am făcut de fapt două căsuţe din plastilină: una roşie, una albastră. Le-am tăiat şi le-am îmbinat corect. Şindrila de pe acoperiş şi iarba le-am făcut cu un ac. Cred că merge foarte bine şi o scobitoare pentru copii. Fereastra şi uşa le-am făcut ultimele.

Fluture.Martisor modelat din plastilina

La fluturele din plastilină nu credeam că o să ma chinui atât de mult. şerpişorii de pe margine mi-au tocat nervii, erau atât de subţiri, plastilina se încălzise, şi abia i-am pus. la biliţe, noroc cu acul, că le-am putut aşeza la locul lor. Pentru corp, am răsucit un şerpişor. Şi-am fost tare fericită când am terminat!

Martisor modelat din plastilina

Îngheţata… am avut un şablon. Pe care nu l-am mai găsit, bine-nţeles, la sfârşit. Secretul a stat la îmbinarea plastilinei, înainte de a tăia cu şablonul. Am potrivit cele trei culori. Apoi le-am tăiat pe toate trei, drept. apoi am tăiat şi plastilina maro. Le-am potrivit, apoi am aplicat şablonul. Şi, la final, puţin topping 😀

Capsuna. Martisor modelat din plastilina

Modelul de căpşună.Am greşit un pic… Întâi am umplut spaţiul de codiţă cu plastilina verde. Apoi, corpul cu roşu. Şi am tăiat de pe cofrag plastilina excedentară. Mare greşeală, căci n-am mai avut cum să o scot pe cea din şablon. M-am cam chinuit, cu acul, şi se vede că nu e o căpşună standard, e puţin strâmbă.

Catel. Martisor modelat din plastilina

Cu lecţia învăţată de la căpşună, am trecut la modelul de căţeluş. Mai întâi, am întins o foiţă foarte subţire de plastilină maro. Şi am tăiat-o pe contur. Apoi am luat plastilină "amestecată" (dacă nu ştiţi de e, citiţi povestea :)) şi am pus cât am putut de multă, am umplut tot capacul. Am apăsat bine… şi căţelul a ieşit. I-am adăugat la final limba, ochii, puţină iarbă la picioare.

Apropo, capacul cu şablon îl am de la cutiile cu plastilină ecologică. Foarte simpatice modelele!

Rata, Ratusca. Martisor modelat din plastilina

După reuşita cu căţelul, am încercat să modelez şi raţa. Aici trebuia să îmbin culorile. La fel, foiţă foarte subţire de plastilină portocalie. De ce subţire? Pentru ca la presare puternică, să nu se amestece prea mult. Apoi, peste portocaliu, galben. Tot foiţă subţire. Şi în final, multă umplutură. La sfârşit, puţin decor, pentru impresia artistică.

Melc. Martisor modelat din plastilina Melc. Martisor modelat din plastilina

Melcul… Am probat să văd cam ce-ar putea ieşi. Se putea şi mai bine.

La final, modelajele se lipesc pe suportul de carton cu aracet. Sau, dacă se poate, cu un adeziv mai puternic. Lipiciul simplu pentru hârtie nu prea ţine.

Mărţişoarele din plastilină au nevoie şi de ambalaje de acetofan. Altfel nu au şanse să supravieţuiască până la destinaţie, iar cel mai sigur e să le înmânezi personal.