Aventurile lui Cepelica, de Gianni Rodari

Despre Cepelică am tot vorbit toamna aceasta, cu ocazia lansării de la Librăria Humanitas-Kretzulescu. Dar nu reuşisem să termin cartea de citit… Aşa că nu am putut povesti atunci prea mult despre subiect. Amuzantă pentru copii, căci acţiunea se petrece într-o lume a legumelor, cartea este potrivită şi pentru adulţi, care cu siguranţă că nu se vor plictisi, dacă nu au citit-o în copilărie.

Eu sincer nu-mi mai amintesc subiectul, deşi aproape cu siguranţă că am văzut-o pe la bibliotecă. Acum am umplut câteva ore de toamnă cu o poveste minunată. Cepelică, dincolo de înfăţişarea lui mai puţin obişnuită, este un băieţel isteţ. El se loveşte încă de la început de nedreptatea conducătorilor ţinutului, când tatăl său este arestat abuziv. Porneşte în aventură la îndemnul lui:

Cepelică, tu eşti acum măricel şi eşti în stare să-ţi porţi singur de grijă. […] tu i-aţi desaja la spinare şi porneşte în lumea largă. O să vezi şi o să înveţi multe. […] N-ai de studiat decât o materie: pe ticăloşi! Deschide bine ochii când dai de un tiran, opreşte-te, cerceteză-l…

Este prietenos, şi reuşeşte să treacă peste toate încercările cu sprijinul amicilor pe care şi-i face. şi, mai mult, reuşeşte să le dea o lecţie prinţului Lămâie, conteselor Cireşe Amare şi mai ales lui Pătrăgică, de departe cel mai nesuferit personaj.

Amuzant a fost fragmentul cu familia de miriapozi, care merge la cizmar. Cât îl costă pe tată să schimbe încălţările copiilor? şi nu le schimbă pe toate :), căci nu îşi permite…

Mai este mult până la sărbători, dar se apropie o sumedenie de aniversări. Mihai, Gabriel, Andrei… sunt sigură că veţi primi măcar o invitaţie, şi va trebui să faceţi un cadou. Aventurile lui Cepelică sunt mai mult decât potrivite pentru orice vârstă a copilăriei.

Cartea are 200 de pagini, cu ilustraţii color. Coperta reproduce varianta iniţială, de acum mai bine de jumătate de secol, iar ilustraţiile din interior aparţin ediţiei aniversare publicate în Italia în 2008. Îmi place foarte mult şi hârtia mată, uşor crem, ce dă o nuanţă de "vechi", îmbinată cu nostalgie. Despre carte mai puteţi citi şi aici.

Cartea este disponibilă la Editura Humanitas aici, sau în librăriile online: LibrisElefanteMAG.

Sambata la joaca cu Cepelica, alias Cipollino

Toamna a început pentru noi cu un program nebun de joacă şi distracţie, că abia am mai apucat să povestim prin câte aventuri am trecut! Sper să ne liniştim un pic, şi să scriem. Deocamdată detalii doar despre planurile de viitor: sâmbătă la prânz ieşim la joacă, la ora 12:30, la Libraria Humanitas Kretzulescu, unde editura Humanitas aşteaptă toţi copiii cu chef de joacă la lansarea volumului „Aventurile lui Cepelică“ de Gianni Rodari.

În librărie ne va povesti aventurile lui Cepelică vestitul magician Marian Râlea, apoi copiii vor încerca să-i facă portretul lui Cepelică, cu creioane colorate de la Koh-I-Noor, iar efortul lor va fi răsplătit pe loc cu cadouri surpriza de la AVON. Toate desenele copiilor vor fi publicate într-un articol special dedicat aici pe blog. Sunt invitate la eveniment Ioana Nicolaie şi Iustina Croitoru, cea care s-a ocupat de ediţia din acest an a cărţii.

Dacă Cepelică nu vă sună cunoscut, Cipollino sunt sigură că vă trezeşte suficiente amintiri nostalgice cât să vă luaţi de mână copilul, ori nepotul, şi să ieşiţi sâmbătă la o plimbare. În plus, librăria este la doi paşi de Cişmigiu, puteţi avea o sâmbătă minunată în centrul oraşului, şi puteţi citi pe băncuţă la umbră, într-o zi liniştită de toamnă, Aventurile lui Cepelică, în forma în care ele au fost traduse de Mircea Sântimbreanu acum peste jumătate de deceniu. Cartea este ilustrată foarte expresiv de Manuela Santini.

Dacă nu ajungeţi, găsiţi cartea online, la Editura Humanitas [aici], sau în librăriile online: Libris, Elefant, eMAG

O noua librarie online

Ştiţi cum e… când te duci la poştă şi poţi să-ţi iei şosete? A fost senzaţia pe care am avut-o când, vizitând site-ul eMag, am observat cele două noi categorii din magazin: carti pentru copii şi jucării.

Am aflat de cele două secţiuni prin intermediul concursului pe care l-au organizat de 1 iunie, şi la care am participat şi noi.

De ce am fost uimită… pentru că eMag, aşa cum ne-a obişnuit de mulţi ani, este un magazin online de electronice şi electrocasnice. Iar publicul îl percepe ca atare. Noua orientare nu ştiu dacă le va aduce succes, dar până la urmă este e-mag, adică magazin virtual. De ce să nu încerce!? Sunt curioasă dacă merge. Mai sunt câteva librării online care merg bine. Să vedem ei ce vor reuşi, căci şi-au fixat o ţintă ambitioasă: aceea de a deveni cel mai mare vânzător de carte din Romania în mai puţin de un an.

Pentru mine, cărţile sunt la fel, de oriunde le-ai cumpăra. Dacă vor avea şi promoţii interesante, de ce nu!? Am aruncat un ochi pe lista editurilor, şi n-am observat vreuna importantă, dintre cele pentru copii, care să lipsească…

Azi, la biblioteca: Aventurile lui Picur Lin in Laguna Sirenelor

O zi plină pentru grupa Irisucăi de la grădiniţă. Ultima dintr-o serie de activităţi din această săptămână a „lecturii”. Au avut schimburi de experienţă cu şcolarii, copilaşi de clasa a treia, care au venit la grădi să le povestească piticilor despre şcoală.

La noi la grupă s-a lucrat intens. Miercuri am avut lecţie deschisă cu părinţii. Copiii au confecţionat semne de carte, pe care le-au făcut cadou şcolarilor a doua zi. Mai mult, o idee foarte simpatica a domnişoarei educatoare, au confecţionat şi cărticele cu semne grafice. Tot pentru şcolari.

Ideea vizitei i-a încântat atât de mult încât, chiar şi piticii reţinuţi la domiciliu pe motiv de tuse de sezon, au ţinut morţiş ca joi să meargă la grădi. Eu cel puţin, începând de luni, nu am auzit vorbindu-se decât despre aceşti „şcolari vizitatori”.

Azi, în încheirea activităţilor, copiii urmau să afle unde anumă găsim cărţi. Aaa, şi nu la supermarket, chiar dacă şi acolo. Ci acele locuri unde cărţile se simt la ele acasă. Prima a fost biblioteca. Relativ aproape de casă, am vizitat-o acum câţiva ani, când bătea vântul printre rafturi. Recunosc că nu m-am mai dus, mi-am construit-o pe cea de-acasă. Azi am însoţit clasa, pe post de roată de rezervă şi fotograf. Am fost uimită de schimbările din bibliotecă. Ok, nu povestesc cum au năvălit printre rafturi, cum păleau doamnele bibliotecare, sau cum toate fetiţele au fost în extaz la zona de lectură, când au descoperit cărţile cu zâne şi prinţese. Vizita s-a terminat, dar Irisuca era foarte hotărâtă să ne întoarcem. Nu de alta, dar văzuse ea o carte pe care nu o aveam acasă, şi cum era cu Clopoţica (na. coşmarul meu de vreo doi ani încoace) trebuia musai să vedem despre ce poveste era vorba. Ne-am întors la bibliotecă, ne-am făcut permis, şi, surpriză, Aventurile lui Picur Lin în Laguna Sirenelor , din seria Disney, de la Editura Egmont, nu era la împrumut. Doar la sală. Am încercat s-o vrăjesc, să luam altă carte, cu chiu cu vai am luat o enciclopedie pentru copii, despre animalele marine. Dar la uşă…Surpriză. Lacrimi.

Stânga-mprejur, cerem voie la sala de lectură. Şi am stat… habar n-am cât, dar am citit din scoarţă-n scoarţă Aventurile lui Picur Lin în Laguna Sirenelor. Ca să îmi dau seama că e episodul doi, că alta trebuia citită înainte. Nu-i nimic mami, venim şi mâine! I-a plăcut, şi presimt că ne aşteaptă vremuri grele…

PS. Am vizitat şi librăria. Şi, dacă la bibliotecă copiii nu ştiau care e destinaţia cărţilor, măcar de la librărie ştiau că ne trebuie bani să le cumpărăm..

Info preţ: librarie.net