Ceasuri…

Tic-tac, şi la noi… ieri ne-am apucat cu zel de făcut ultima variantă de ceas. Am început multe, să nu vă închipuiţi că am scăpat usor. Primele versiuni erau roz (ghici a cui…) şi verde. Desenaseră direct, mai lipiseră câteva briz-brizuri, dar nu stăteau nici bine in picioare (carton cam subţirel) şi nici nu ne-am declarat foarte multumiţi de rezultat. A mai urmat o variantă intermediară, şi apoi aceasta.

Am stabilit de comun acord să facă nişte buline colorate, pe care să deseneze sau să lipească ceva…

Ceas din hartie Andrei voia musai maşini. De când cu perforatorul cu maşinuţe, numai buburuze ar lipi peste tot. Numai că de la intenţie până la realizare e cale prea lung, bulinele au ieşit cam mici, maşinile nu se văd. Dar… Mami, e ca la curse, toate au număr!!! Deşi logica a fost să le aşeze pe toate având ca reper centrul ceasului (cele cu roţile în sus nu sunt greşeli), când a scris numerele a uitat la ce s-a gândit prima dată. Apoi iar schimbare de plan, când l-am întrebat ce indică ceasului lui… Dacă tot a ales un serial, s-a gândit el să facă şi ceasul cu fraţii Jonas, şi să-i pună şi marca Disney.A avut şi o tentativă de a folosi foarfeca decorativă, dar după ce a decupat jumătate de ceas a abandonat. A ieşit ceva…

Ceas din hartie Cu Iris e poveste lungă. Ea totdeauna începe, şi niciodată nu ştie cum termină. Mereu mai găseşte ceva, sau caută o soluţie. Genul Scufiţa Roşie, ajungi din punctul A în punctul B făcând un zig-zag lung. A pornit şi ea de la buline, desenate cu capacul de la lipici şi decupate cu grijă. Dar nu a vrut să lipească nimic, şi-a căutat ştampilele cu zâne, apoi le-a colorat. Pentru cifre a folosit un ceas normal, şi le-a scris pe dos. Dar e încă mică, nu am pretenţii, mai ales ca 11 este unu şi unu. a terminat cu bulinele, şi şi-a semnat creaţia. Ceas marca Iris. Şi vine întrebarea de baraj… Îţi place, mami? Nu trebuie să răspund, că vede pe faţa mea. Bine, îi mai fac ceva. Nişte fluturi pe jos. Perforatorul cu Coada rândunicii e destul de nou, n-a apucat să-l exploateze. A început cu fluturii verzi, şi îmi venea s-o mănânc de dragă ce-mi era, când o vedeam cum se chinuie ea să le aşeze aripile la fluturi. Oana m-a învăţat, la grădi! După cei verzi, s-a gândit ea să mai pună, până când n-a mai avut unde. Mami, dar pot să-i fac şi ochi? Ochişorii ăştia mobili sunt ultima nebunie în materie de colaje. I-ar lipi pe orice. Îmi aduci aracet, că nu se liesc cu lipici! Fără aracet, i-am zis să pună glitter. Vai mami, ia uite ce frumos, stă sclipici in jur! Mda, dacă era aracet, nu ieşea aşa fain în jurul ochilor :). Gura o fac tot cu sclipici…

În final a declarat opera finalizată. Ea voia ecusonul de cel mai harnic năzdăvan la această probă, numai că nu i-a ieşit. Andrei "terminase" înaintea ei… iar când am ajuns la pc, trimisese deja Mara creaţia, finalizată cam cu vreo două ore înaintea lor. Asta e, data viitoare…

În schimb m-a amuzat răspunsul, cu ora preferată. Întâi s-a gândit ea cum să stea limbile la ceas în aşa fel încât să se vadă bine ochii. Apoi s-a gândit ce face ea pe la prânz… că altfel pare Fomilă din Harap Alb.

Detaliile probei

Flori de toamna, colaj din hartie creponata

Săptămâna trecută am adus din nou culorile calde într-o toamnă mohorâtă. Nu-mi amintesc când a fost ultimul octombrie atât de cenuşiu… dar copiii au reuşit să-l înveselească. Florile lor parcă aduc primăvara.

Cerinţa solicita un colaj din hârtie creponată tocată. Am experimentat acum ceva timp colajele cu hârtie mototolită, şi atunci marea tragedie a fost răbdarea limitată a copiilor. Pur şi simplu au cedat, nu au putut pregăti toate cocoloaşele. Acum nu le-am mai cerut decât hârtie tocată, iar părinţii au putut să dea o mână de ajutor. Totuşi, creaţiile sunt deosebite, şi trebuie să admir încercarea unora dintre copii de a realiza un tablou veritabil.

Cei mai măricei au avut de rezolvat o cerinţă în plus, aceea de a realiza o floare, sau două, dintr-un evantai. Ca de obicei, imaginaţia lor nu are limite. Am pornit de la tehnică, şi priviti unde am ajuns:

Atelierul de creaţie

Tic-tac, tic-tac, orologiul suna…

Ceas din hârtie

Săptămâna aceasta ieşim un pic din seria probelor de sezon, pentru una universală… vom confecţiona un ceas. Poate că pentru cei mari va fi o probă uşoară, dar pentru cei mici provocarea este serioasă.

De ce un ceas…? Pentru a ne lămuri odată cum e cu "timpul", şi de ce trece, eventual poate aflăm cum şi pe unde tot trece.

Pentru rezolvarea temei, se printează şablonul pe hârtie mai groasă, eventual carton. Se decupează cu grijă pe linia continuă, şi se îndoaie pe cea punctată.

Se decorează ceasul, aşa cum şi-ar dori fiecare să-l aibă pe noptieră. Libertatea este totală, cu o condiţie: nu se folosesc abţibilduri şi materiale gata tipărite (preventiv, am observat efectul devastator al abţibildurilor cu prinţese asupra punctelor oferite mai ales de fetiţe…).

După ce decorul este gata, se adaugă în partea de sus, pe spate, lipici, pe o bandă de aproximativ un centimetru, pentru a prinde între ele cele două feţe. Se poate folosi şi bandă dublu-adezivă, dacă aveţi la îndemână.

Se confecţionează limbile ceasului (atenţie, nu sunt trecute pe şablon, trebuie să le realizeze singuri), şi se înfig cu ajutorul unui ac cu gămălie într-o bucată de plută.

Şi ca proba să fie completă, copiii trebuie să potrivească ceasul astfel încât să indice ora la care se petrece cel mai plăcut moment al zilei, şi să povestească pe scurt în ce constă acesta.

Pentru realizare, toţi copiii au la dispoziţie o săptămână.

Spor la lucru!

Detaliile probei

Piticii mei si crizantemele de toamna

Încă nu îmi revin, azi a fost prima dată când au lucrat ai mei pitici împreună la aceeaşi masă, nu s-au bătut, nu s-au certat, şi m-au mai şi lăsat cu gura căscată! Tema săptămânii pentru năzdrăvani a fost o glastră cu flori, realizate din hârtie creponată. Nu am mai avut demult teme cu hârtie creponată, de pe vremea când le-am dat un peisaj cu hârtie mototolită şi s-a lăsat cu lacrimi în grup. Astă-vară Iris tot dădea târcoale cutiei cu hârtie creponată, poate-poate lucrăm ceva. Şi i-a venit rândul…

Am început să tocăm. Am încercat să tocăm pe culori, aproape ne ieşiseră câteva grămăjoare, până când… a strănutat Andrei. Fix de asta îmi era teamă, le şi spusesem să aibă grijă, să nu sufle, să nu strănute… s-au împrăştiat, au zburat pe jos, şi, normal, s-au amestecat… Lasă mami, că ies frumoase şi aşa!

Nu pot să zic că nu… chiar au ieşit interesante. Iris s-a chinuit totuşi să lucreze pe culori. Andrei a acceptat repede varianta de mozaic şi n-a stat prea mult pe gânduri. Glastra pare de la arte plastice, iar genul de floare ar trebui adus în atenţia celor care se ocupă de combinarea diverselor soiuri. În schimb Andrei m-a uimit la partea de îndoituri. Când s-a apucat de floricica evantai mă asteptam să urmeze iarăşi un cor de bocete şi văicăreli, cum că el nu ştie, nu poate, nu-i iese. Dar cu câteva explicaţii a reuşit, am găsit floarea lipită pe hârtie!

Acum le admirăm. Şi tot nu-mi vine să cred… au crescut atât de mult anul acesta!

Concursul Brumarel cu haine sure, a doua etapa

Dacă săptămâna trecută ne-am jucat cu fructele de toamnă, săptămâna aceasta trecem la flori… M-a tentat foarte mult să le pictăm, dar am pictat flori toamna trecută. Dar putem realiza şi altfel de flori… Pentru că florile pe care mi le propusesem eu sunt totuşi dificil de realizat, iar grupa de pitici nu ar fi reuşit cu siguranţă să rezolve cerinţele, am îmbinat proba de îndoituri cu una de colaj.

Şi aici le-am făcut pe plac piticilor, nimic nu cred că-i distrează mai tare decât să toace mărunt-mărunt. Îi pot ajuta părinţii, dar eu cred că trebuie lăsaţi singurei cu foarfeca, iar cei mari să aştepte răbdători lângă aspirator finalizarea probei. Sper să nu strănute niciunul înainte să termine de lipit. 🙂

Pentru florile din hârtie creponată, pot folosi lipici lichid sau lipici stick, pe post de pensulă sau creion. Marchează cu lipici zona pentru o anumită culoare, apoi adaugă şi lipesc tocătura. Operaţiunea se repetă separat pentru fiecare culoare.

Pentru florile evantai, aveţi nevoie de hârtie colorată, subţire. Ies foarte frumoase şi din hârtie de împachetat, cât mai pastelată cu putinţă. Pentru o floare sunt necesare trei cercuri identice. Pot fi trasate folosind un creion şi gura unei căni, sau un compas dacă ştiu să-l folosească. Cercurile sunt pliate ca un evantai, cât mai mărunt posibil. Se îndoaie la jumătate şi se adaugă lipici, astfel încât „petalele” să se lipească între ele. Se repetă operaţiunea cu fiecare cerc, apoi se lipesc între ele pentru a realiza întreaga corolă.

Cerinţele acestei probe sunt diferite pentru fiecare grupă în parte.

Partea comună a lucrării este reprezentată de florile şi glastra din hârtie creponată tocată mărunt. Copiii, indiferent de vârstă, pot cere numai aici ajutorul părinţilor. Mai departe trebuie să se descurce singurei.

Piticii Năzdrăvani vor realiza o glastră şi trei flori, numai din hârtie creponată mărunţită. Crizanteme de toamnă, sau orice floare doresc ei. Important: să fie numai trei.

Năzdrăvanii vor realiza o glastră şi două flori din hârtie creponată mărunţită, şi o floare-evantai.

Şcolarii Năzdrăvani vor realiza o glastră şi o floare din hârtie creponată mărunţită, şi două flori evantai.

Pentru decorarea finală a tabloului, fiecare poate da frâu liber imaginaţiei. Imaginea de mai sus este pur orientativă, nu reprezintă un model ce trebuie urmat.

Detaliile probei

Andrei R., Craiova, 8 ani. Concursul Toamna prin ochi de copil

Toamna prin ochi de copil. Concurs

Pentru a vota această creaţie :

Daţi un click pe contorul de vot (mai jos, cinci picături de culoare). Dacă nu puteţi vota, înseamnă că IP-ul dumneavoastră a fost folosit deja pentru a vota această machetă şi nu puteţi adăuga un vot nou.
Adăugaţi un comentariu, după ce aţi votat.

Votul va fi validat şi comentariul va fi aprobat numai dacă îndeplineşte simultan ambele condiţii de mai sus. Vor fi numărate comentariile ce apar între 27 septembrie, ora 00:00, şi 10 octombrie, ora 24:00. Pentru orice alte întrebări şi comentarii folosiţi formularul de contact din pagina principală a concursului.

Vezi pagina principală a concursului şi celelalte creaţii

Valentin-Marcel M., Durnesti (Botosani), 8 ani. Concursul Toamna prin ochi de copil

Vaza toamnei. Decoraţiunile au fost realizate cu seminţe de porumb, de floarea soarelui, de dovleac, iar vaza prin tehnica papier-maché.

Toamna prin ochi de copil. Concurs

Pentru a vota această creaţie:

Daţi un click pe contorul de vot (mai jos, cinci picături de culoare). Dacă nu puteţi vota, înseamnă că IP-ul dumneavoastră a fost folosit deja pentru a vota această machetă şi nu puteţi adăuga un vot nou.
Adăugaţi un comentariu, după ce aţi votat.

Vezi pagina principală a concursului şi celelalte creaţii

Acvariu reciclabil

În vacanţă, la mare, a fost prima dată când am luat foarte în serios reciclarea, împreună cu copiii. Acasă strângem separat hârtiile, reviste, oferte, ziare. Dar la mare aveam la 20m de noi patru containere, marcate. Sticlă, platic, hârtie, metal. Responsabil cu reciclarea a fost Andrei. Sticlele de suc la plastic, cutiile de lapte la hârtie, dozele de bere la metal, şi noroc că am terminat şi o sticlă de vin, ca să avem ce pune şi în ultimul container…

Acum am început şcoala, şi am aflat că participăm la un concurs. Trebuie să fim creativi, şi să folosim materiale reciclabile. Am pus de-o parte câteva doze de bere, cartoane de la ambalaje… şi azi tocmai voiam să arunc un bidon de 5l, când mi-a venit o idee…

Am „reciclat” repede o cutie de icre, şi-am improvizat un rând de metereze. Dintr-un pahar de plastic, transparent din păcate, am confecţionat un donjon. Am tăiat apoi frumuşel fundul bidonului, ca pe conservă, fără să-l rup de tot. Ca orice acvariu, avea nevoie de plante. Am ales o ofertă „Bio” de pe la Selgros, cu imprimeuri verzi, am răsucit-o peste două paie şi gata algele pentru acvariu. Urmau peştii… ei, aici era simplu, îi aveam demult în minte pentru un colaj cu năzdrăvanii… na, că mă deconspir! Deci, se face un evantai mare, unul mijlociu, şi două mici. Se îndoaie pe jumătate şi se lipesc. Cel mijlociu este coada, cele mici – înotătoarele. Apoi i-am suspendat cu o aţă, şi gata acvariul meu reciclabil, cu scalari. Am uitat, scalarii sunt confectionaţi din catalogul de la Ikea. Hârtia este subţire şi numai bună pentru îndoituri!

Normal, bidonul se lipeşte la loc cu bandă adezivă…

Familia Cartof in versiunea lui Iris si Andrei

Chiar nu credeam că mai reuşim să terminăm la timp proba aceasta. Copii au fost în vacanţă la bunici. Am sperat ca partea cea mai grea – decorarea cartofilor, să o realizeze la bunici. Din păcate, la bunici nu au fost disponibile decât nişte scobitori şi ceva plastilină. Când am ajuns ieri la copii, iată ce mă aştepta… şi copiii erau fericiti că au bifat tema, mai ceva decât găina babei când s-a dat jos de pe cuibar.

Cartofi decorati

Normal că m-am luat cu mâinile de cap, dar i-am ambalat şi le-am făcut buletin de Bucureşti. Le-am spus copiilor că nu se acceptă, şi că mergem acasă şi lucrăm.

La urma urmei, un copil mic nu poate lucra dacă nu vede un model (aici se rezolvase), dar tot trebuie să stea cineva cu el şi să-l îndrume… să vedem ce-am putea să realizăm şi din ce. Iar toată lucrarea am realizat-o pas cu pas…

Prima şi prima dată aveam nevoie de pantofi. De la pitici!!!, aşa că pantofi bărbăteşti am luat de la Doc şi de la Morăcănosul. A înfipt scobitori, am pus o bulina de plastilină şi i-am aşezat în picioare. Mami, astea din plastilină sunt şosetele! Pentru doamne am descălţat câteva păpuşi… bine că nu a fost nevoie să luăm pantofii cu toc, şi am găsit cizme.

Domnul si doamna cartof

Am trecut la ochi. Dacă vi se par prea rotunzi, ei bine, sunt făcuţi cu şablon. Un cerc mai mare, unul mai mic, colorat, şi gata ochii. Apoi sunt înfipţi cu bolduri. Mult mai practice decât scobitorile… La fel şi urechile, tot nişte cercuri. Doamnele au şi cercei.

Domnul si doamna cartof

Gura, nasul şi mustăţile sunt din plastilină. Mâinile – combinaţie de aţă şi plastilină, ataşate tot cu bolduri. Părul l-am realizat ca aici, atât că nu l-au împletit. La fel şi pălăriile, fiecare cu ideea lui de culoare. Bastoanele au rămas de la acadele, iar umbreluţele de la ziua lui Andrei.

Ca de obicei, Iris a terminat prima… lucrează mult mai repede, forfecuţa e prietena ei. Plus că are grijă la detalii… mărgele, poşetă, chiar şi la decor a stat, a aranjat, şi încă nu e chiar tot cadrul, că nu se mai vedeau cartofii… lipsesc restul piticilor, un ponei, şemineul şi restul animalelor din pădure… Cred că mai distractivă decât proba în sine a fost aranjarea decorului.

Andrei, ca de obicei, a dat şi puţină apă la şoricei. Că el nu ştie, că lui nu-i iese… ba îmi ies mie fire de păr alb cu el. Nici măcar nu încearcă. Acum a văzut poza, şi e foarte mândru de creaţia lui. Abia aştepta să scape. L-am întrebat dacă doamna nu are nimic pe cap, cu gândul că, poate, îi face o pălărie. Nuu, merge şi aşa! Asta mă disperă… că se mulţumeşte cu puţin, chiar dacă ar putea face mai mult…

În schimb s-a simţit ca raţa pe apă când i-am dat libertate la amenajat decorul. Cu maşini… da… se duc să-şi cumpere maşină… fiecare câte una. Să caut una de fete… decapotabilă… Moş Crăciun era pe post de consilier de vânzări.

Detaliile probei

Teatru… pe degete. Papusa confectionata din hartie

Papusa din hartie, pentru deget

Săptămâna viitoare Năzdrăvanii vor avea o temă nouă… de realizat o păpuşă de teatru. Ei, încă nu le cer prea mult (adică o păpuşă veritabilă, de pus pe mână), dar tot e de muncă şi pentru această probă. Era programată de multă vreme, dar am renunţat la ea şi am transformat-o într-o temă de desen. Dar şi aceea este de ajutor, căci acum au mai multe idei despre viitoarea păpuşă. O prinţesă, o vrăjitoare, un doctor… ei aleg.

Pentru început se realizează un tub de hârtie dintr-un pătrat de aproximativ 10x10cm. Se înfăşoară în jurul unui deget, sau se foloseşte un marker mai gros pentru a rula. La sfârşit se lipeşte cu puţin lipici. Tubuleţul va ieşi suficient de rezistent şi nu se va îndoi.

Pentru tunsoare se poate folosi un ghem de mohair; se taie firele de două ori mai mulgi decât se intenţionează a avea lungimea, şi se leagă la mijloc. Se foloseşte apoi aracet sau lipici lichid pentru a adăuga podoaba capilară. Pot fi împletite codiţe, sau poate fi lăsat liber, după preferinţe. Aveţi grijă numai să fie suficient.

Ochişorii se pot lipi sau desena. Pentru restul hăinuţelor imaginaţia poate găsi cele mai frumoase soluţii. Pot fi textile sau din hârtie, în funcţie de materialele disponibile. Mânuţele pot fi din hârtie, sau pot fi din fire de aţă. Sunt mult mai amuzante în jocul cu păpuşa, căci se pot mişca.

Eu am preferat să-i adaug o pălărioară. Pentru pălărioară se trasează un cerc şi se decupează. Partea de sus se realizează dintr-o bandă de hârtie. Se lipeşte, apoi se franjurează cu foarfeca. Se îndoaie spre interior părţile tăiate, se adaugă lipici şi se lipeşte peste cercul decupat. Şi pălărioara mai aşteaptă doar o floricică, dacă este o pălărioară de fetiţă, sau o pană, dacă este de băieţel.