Matematica clasa 1, editura Gama

Matematica, clasa I, Editura Gama

Acum un an, când am depus cam pe vremea aceasta dosarul de înscriere în clasa întâi, nu cred că exista bau-bau mai mare decât şcoala. Toţi prietenii, acum părinţi, îmi povesteau cu jale amară cât de grea e clasa întâi. Eu am fost copilul cu FB pe linie, şcoala nu m-a speriat niciodată (excepţie fac doar unii profesori). De ce m-ar speria acum o biată clasa întâi? Doar pentru că nu mai car ghiozdanul dimineaţa în spate, şi n-o mai privesc pe doamna de parcă ar fi Dumnezeu? (Banuiesc că nu trebuie să reamintesc, ce spune doamna e sfânt!)

Aşadar, am păşit în clasa întâi, cu emoţie şi cu spaimă. Am trecut de primul semestru… nu a fost deloc uşor. Şi pot să spun că şcoala asta nouă (de mileniul 3) nu are deloc haz! Deşi pozele sunt multe şi colorate, foile lucioase prin manuale, copiii nu se mai distrează deloc. Caiet mic, caiet tip, manual, culegere, fişe… doamne, cum de le mai ştie ordinea şi rostul la fiecare? Apoi acasă, caiet de încercare, caiet de lucru, culegere suplimentară… muncă, muncă, muncă.

Şi nu s-a terminat. Abia învăţăm să scriem, şi limba română nu e deloc uşoară. Dacă alfabetul părea amuzant, acum, când s-au strâns mai bine de 20 de litere, apar problemele. Ai şi î şi â, regula pare simplă, dar ce te faci cu reîncerca?! E… sunt ori sânt? La dictare scrii cum se aude… e plimbare sau plinbare?! Sunete aiurite… Şi parcă nu era de ajuns, cine o fi fost deşteptul care a inventat cratima. A-ţi încercat sau aţi încercat?! Şi scriem, şi scriem, căci numai aşa le vom învăţa corect…

Nici cu matematica nu e mai uşor. Şi, dacă dictări poţi improviza, cu exerciţiile e mai greu… nu mai merge să-i dai copilului două pagini de adunări şi scăderi, ca pe "vremuri". Acum toate exerciţiile sunt ilustrate. Printre materialele cu care ne umplem timpul de lucru acasă este şi lucrarea propusă de Editura Gama, Matematică, pentru clasa întâi. Cu o grafică uşoară şi plăcută, şi un cuprins adaptat programei de la şcoală, lucrarea îşi propune să îi încurajeze pe copii să lucreze acasă. Este însoţită de un ghid pentru părinţi, care, pe lângă rezultatele exerciţiilor mai dificile, cuprinde câteva sfaturi pentru cei cu mai puţin talent pedagogic, despre cum să le explice copiilor anumite noţiuni atunci când aceştia se află în dificulate, şi nu le-au asimilat corect la orele de curs.

Matematica, clasa I, Editura Gama

Matematica, clasa I, Editura Gama

Lucrarea este recomandată şi pentru celelalte clase din ciclul primar, având ca autori pe Eduard şi Ioan Dancila.

Matematica clasa a doua, editura Gama Matematica clasa a treia, editura Gama Matematica clasa a patra, editura Gama

Info preţ | Biblioteca Năzdrăvanilor

Aho-aho, si la multi ani!

A mai trecut un an, şi dacă stau să mă întreb cum, nu ştiu. Ieri parcă era tot Revelion… Iar astăzi mă pregătesc pentru încă unul. Dacă mă uit în oglindă, parcă sunt ceva fire albe în plus. Spatele nu mă mai doare când iau copiii de mână… căci nu trebuie să mă mai aplec! Ciudat, Andrei îmi ajunge la umeri… iar mânuţa Irisucăi nu se mai pierde într-a mea.

A trecut atât de repede, şi a fost atât de plin. Iris a învăţat să scrie. E drept, câteva litere, dar are grijă să însemne tot ce îi aparţine, cu "IRIS". Încă nu spune ea toate sunetele, dar mă uimeşte cu ingeniozitatea şi talentul ei de a răsuci vorba pentru a-şi atinge scopul. Cred că ar fi un bun avocat… dar până atunci cu siguranţă îmi va face câteva şuviţe argintii… Am terminat şi grădiniţa. Am trecut pragul şcolii, şi mi-am reamintit cu nostalgie momentul în care l-am ţinut prima dată în braţe pe Andrei. Parcă a trecut doar o clipă. Şi la acel moment se mai adaugă unul… când m-a chemat cu emoţie… să-mi arate ce ştie el să scrie. Cu bastonaşe tremurate, a scris de mână mama. Cred că sentimentul a fost mai intens decât atunci când a spus-o prima dată…

Am văzut crescând şi cel de-al treilea copil, cum îi spun eu portalului Talente de Năzdrăvani. Emoţiile au fost la fel de multe, parcă acum începea să meargă, iar eu eram acolo, să-l prind de mânuţă să nu cadă. Mi-a adus multe satisfacţii, şi mulţi prieteni. Mai important, nu am fost singură. Mi-au fost alături Editurile Paralela 45, Teora, Gama, Librăria Book-Express, şi nu în cele din urmă Mihai şi Ana de la Jucarii din Lemn. Nu uit nici de Roxana, nici de atmosfera primitoare de la GreenTea, şi nici de cele mai frumoase linguri de lemn pe care le-am văzut. Nu în ultimul rând, ArtBook, care a susţinut din punct de vedere grafic activităţile desfăşurate pe Talente de Năzdrăvani. La mulţi ani tuturor şi un an nou minunat!

2011 sper să fie mai plin, mai bun, mai… altfel. Mai multe surprize, mai mulţi copii cu chef de joacă. Naz şi Ani, de luna aceasta marcă înregistrată oficial la OSIM, le vor fi mereu alături, să-i încurajeze şi să-i înveţe, provocându-i la fiecare pas. Nu ne vom plictisi, şi vom creşte frumos, aşa cum ne-am propus cu ceva timp în urmă.

Sărbători fericite tuturor, şi în special Năzdrăvanilor!

Povesti romanesti. Editura Gama

Povesti romanesti. Carte cu CD. Editura Gama

Moş Crăciun, atât de îndrăgit de copiii, ajunge uneori să dea peste cap bugetele de sărbători. Anul acesta am avut Moşul 1, Moşul 2, Moşul 3, şi urmează şi cel mai important, Moşul 4… Moşul 1 a avut sponsorizare de la grădi. Trebuie uneori o justificare pentru fondurile "donate" la grădi, aşa că cel puţin la noi copiii primesc o atenţie în ghetuţe sau sub brad. Nu mi-am bătut capul cu el, deşi dezavantajul a fost că frăţiorii din public, de la serbare, au fost complet ignoraţi. Andrei chiar s-a pus pe bocit, că la el la serbare Moşul a chemat-o mereu şi pe Iris… pe el de ce nu-l cheamă? I-am spus că e vina mea, am anunţat eu că nu vine (deh, îl apucase zelul, că vrea la antrenament!), plus că abia acum i-am dat moşului scrisoarea lui.

Moşul numărul 2, la tati la servici… Degeaba ameninţ eu, că nu sunt cuminţi şi moşul îi pedepseşte, omul roşu tocmai mi-a dat planurile peste cap cu cadouri peste plan. Noroc cu Mosul nr. 3, la serbarea lui Andrei, care le-a dat si scrisorica de avertisment… În schimb a venit cu cadouri mai cu picioarele pe pământ. Andrei a primit materiale pentru ora de abilităţi, cu care sunt tare curioasă ce va face luni, la şcoală. Irisucăi i-a strecurat o carte, căci tot este ea fan al poveştilor de seară de pe cd. Acum putem să citim, dar şi să ascultăm Poveşti româneşti, adaptate de Editura Gama.

Cartea este cu totul altceva decât mă aşteptam de la o carte de poveşti. Fiecare poveste ascunde o surpriză, mai mare sau mai mică, pe lângă textul înconjurat de ilustraţii din poveste

  • Capra cu trei iezi are în plic şase cartonaţe cu personajele
  • Fata babei şi fata moşneagului are o fereastră pentru deschiderea cufărului
  • Punguţa cu doi bani se deschide cu o pagina pliată, la fel şi Doi feţi cu stea în frunte.
  • Povestea porcului are un insert final, tip scrisoare. Ileana Sânziana şi Greuceanu sunt prezentate prin două astfel de scrisori, iar la finalul primeia avem o călimară cu un toc dintr-o pană.
  • Povestea lui Harap Alb are "carte în carte" şi pliculeţ cu personajele, la fel şi Prâslea cel voinic, în pliculeţul căruia găsim obiectele magice cerute de fata împăratului.
  • Palatul de cleştar are ataşate cheile, decupate din carton.

Lucrarea mai conţine:

  • Ursul păcălit de vulpe
  • Broasca ţestoasă cea fermecată
  • Sarea în bucate
  • Povestea unui om leneş
  • Fata săracului cea isteaţă
  • Cinci pâini
  • Rodul tainic

Toate poveştie sunt înregistrate, ca lectură radiofonică, pe cd, urmând cu fidelitate textul tipărit, astfel încât un copil mai măricel poate asculta şi urmări textul singur. Au o lungime medie de 5-10 minute, putine depăşind această limită, făcându-le ideale pentru o poveste de seară.

Lucrarea, format 22x22cm, are coperti groase, cartonate, cu suport pentru cele două cd-uri incluse. În interior, 54 de file groase, lucioase, cu tipar color, pentru poveşti si toate accesoriile.

Iris a descoperit-o cu plăcere, casa a fost plină imediat cu cartonaşele de prin plicuri, iar aseară am început lectura cu Harap-Alb, căci acesta a fost rolul lui Andrei la serbare. Şi am reuşit să ascultăm si povestea fără să adormim, căci versiunea pe care o aveam noi dura o ora… nu 13′. Dacă sunteţi în căutarea unei cărţi de poveşti, dar "mai altfel", răsfoiţi-o pe cea de la Gama.

Povesti romanesti. Carte cu CD. Editura Gama

Povesti romanesti. Carte cu CD. Editura Gama

Povesti romanesti. Carte cu CD. Editura Gama

Povesti romanesti. Carte cu CD. Editura Gama

Info preţ: Libraria Editurii Gama, Libris.ro, Elefant.ro, eMAG.roBiblioteca Năzdrăvanilor

Si tu ai un secret? Mai bine vorbim despre asta! Editura Gama

Mai bine vorbim despre asta! Si tu ai un secret? Editura Gama

Şi tu ai un secret? este cred prima carte pe care am citit-o împreună cu Andrei, la prima vedere. De obicei citesc întâi eu. Îmi place să ştiu despre ce e vorba, să studiez un pic conţinutul, şi să văd dacă se potriveşte sau nu. Dar tentaţia a fost mare. La târgul de carte, ce a avut loc luna trecută la Romexpo, ne-am instalat amândoi confortabil în două fotolii mari, la standul Editurii Gama. Am început să răsfoim pe rând cărţile, mai mult eu, căci Andrei tocmai testa un skateboard miniatural, cadou la o revistă cu Fifi şi floricele. Am văzut noua serie din colecţia Mai bine vorbim despre asta! şi la prima vedere mi-a făcut impresie bună. Dintre cele patru titluri, cea cu secretul mi se părea tema cea mai interesantă de abordat, mai ales că 7 ani e o vârstă cu două tăişuri în privinţa "secretelor".

Am început amândoi să citim şi să dezbatem, întâi ce este acela un secret, să nu vorbim aiurea şi să nu stim despre ce. Cartea dezbate apoi problema secretelor frumoase, care de fapt sunt surprize mai mari sau mai mici, pe care trebuie să le dezvălui la locul şi momentul potrivit. A fost chiar el victima unui astfel de "secret frumos", anul trecut, când de ziua lui a avut parte de o petrecere surpriză… Partea cu adevarat interesantă a cărţii este cea care abordează secretele "urâte". Prezentarea este realizată în opoziţie cu frumos, şi încurajează copilul să discute. Este foarte probabil ca cei mici nici să nu-şi dea seama că de fapt sunt obligaţi să ţină un astfel de secret, şi că ar putea scăpa de povara apăsătoare printr-un singur act: acela de a o transfera unui adult, capabil să o rezolve sau să îl apere. Sunt abordate mai multe tipuri de abuzuri.

Primul, abuzul fizic, cineva care te-a rănit pentru că te-a împins, te-a lovit cu pumnul sau cu piciorul, lasă un interval foarte larg pentru a plasa un agresor. Un copil, un coleg, sau chiar un adult, poate fi cel care să se poate "urât". Urmează apoi un act frecvent printre şcolarii de astăzi, agresarea celor mai mici, sau mai slabi, de către cei mari, furtul mâncării sau al banilor de buzunar. Ameninţările la care cei agresaţi sunt supuşi îi fac deseori să ascundă aceste lucruri, când ar fi atât de uşor să vorbească şi să scape de această tortură zilnică. Al treilea tip de abuz, poate cel mai sensibil ca temă abordabilă într-o discuţie, este abuzul sexual. Este greu să vorbeşti cu un copil, să-i explici că lumea nu este roz, şi nu va veni niciodată un prinţ pe cal alb să descalece la scară. Dar discuţia poate începe cu faptul că fiecare om este stăpân pe corpul lui, că ai puterea şi dreptul să decizi cine să te atingă, unde, cât şi cum. E ok să dai un pupic unui prieten, unei rude, să dai mâna pentru un salut, să te aşezi pe o bancă lângă un cunoscut. Este ok să te ajute mama la băiţă, să te îmbrăţişeze un coleg să te felicite. În schimb mi se pare mult prea dură formularea din carte, dacă cineva te-ar atinge într-un mod care te-ar face să te simţi nelalocul tău şi murdar pe dinăuntru. Cred că putea lipsi fără probleme completarea de final. Este suficient, consider, să explici că nimeni nu trebuie să te atingă în părţile intime, să te mângâie, sau să rămâi singur cu un străin. Mi se pare că "murdar" este mult prea împovărător, şi poate crea o impresie greşită despre relaţiile fizice. Personal am sărit acest fragment când am citit, a fost o inspiraţie de moment, să citesc în gând fraza înainte. Şi nici nu am idee cum aş putea să-i explic noţiunile, dacă m-ar întreba.

Se trece apoi la tăinuirea faptelor urâte ale altor persoane. Ai văzut, sau ai auzit ceva ce nu este corect, sau nu trebuia să se întâmple. Trebuie să spui unui adult… şi se referă la copiii care sunt martorii unor agresiuni, dar, nefiind direct implicaţi, sau probabil ameninţaţi de agresori, păstrează secretul. Formularea din carte este consider punctul de plecare al unei lungi discuţii. Andrei nu a înţeles din prima despre ce este vorba, şi am dat exemple… daca el ar vedea un coleg că este bătut la toaletă de un alt copil, trebuie să spună acest lucru doamnei învăţătoare. Cumva i-am dat de înţeles că, dacă vede pe cineva păţind un lucru ce nu i-ar plăcea nici lui să i se întâmple, acela este un secret urât şi trebuie spus. Fiecare categorie este însoţită de un desen care ilustrează, destul de evident, despre ce tip de abuz este vorba. În încheiere, este definit "adultul", acea persoană la care copilul poate apela când simte nevoia să vorbească cu cineva: mama, tata, o mătuşă sau un educator.

Mai bine vorbim despre asta! Si tu ai un secret? Editura Gama

Din aceeaşi serie au fost publicate alte trei titluri, la fel de interesante. Am avut plăcerea să le răsfoiesc. Şi tu eşti timid? mi se pare cea mai bună din serie. A găsit, după mine, calea cea mai bună de a comunica cu un copil, de a-l încuraja să se exprime, şi îi oferă şi soluţii de a ieşi din impas. Şi mai interesant mi se pare ghidul pentru părinţi de la sfârşitul cărţii (ghidul însoţeşte fiecare volum, cu sfaturi legate de tema dezbătută):

A fi timid nu este acelaşi lucru cu a fi introvertit. Copiii timizi interacţionează cu ceilalţi mult mai puţin decât şi-ar dori. Ei simt nevoia să se apropie de ceilalţi copii, dar în acelaşi timp evită situaţiile de acest fel. De aceea îşi limitează contactul social. Dacă într-adevăr nu pot evita anumite situaţii, atunci încearcă să rămână neobservaţi. În aceste momente, cel mai bine este să evitaţi comentariile despre imiditatea copilului când este şi el de faţă – „E foarte timidă”, „Nu-ţi va răspunde”, „Îi este ruşine” şi aşa mai departe.
Deseori, oamenii timizi au un nivel foarte scăzut al respectului de sine. Dacă faceţi comentarii negative în timp ce ei vorbesc, atunci vor fi mai atenţi la ce gândesc ceilalţi decât la ce încearcă să spună.

Ce nu trebuie să faceţi:
Este foarte important să nu vă etichetaţi copilul ca fiind timid sau să vă arătaţi supărat de asta. Veţi înrăutăţi lucrurile dacă vă îngrijoraţi nespus de mult de timiditatea lor sau dacă îi protejaţi prea mult în societate. De asemenea, evitaţi reproşurile de genul „Sufăr când te porţi aşa” sau „M-ai făcut de ruşine”, care l-ar face pe copil să se simtă vinovat, sau pedepsele verbale exprimate prin glume sau ironii de genul „Ţi-a mâncat pisica limba?”. Asemenea comentarii pot spori sentimentele de nesiguranţă, astfel că uşoara timiditate de la început ar putea duce la o problemă gravă de comunicare.
Ce trebuie să faceţi:
Arătaţi faţă de copil o atitudine tolerantă şi iubitoare, precum şi înţelegere, pentru ca acesta să se simtă sigur de dragostea adulţilor. Explicaţi-i copilului, pe cât posibil, cum trebuie să se comporte în societate şi discutaţi orice atitudine negativă ce vine din partea prietenilor lui. Ajutaţi la reşterea respectului de sine al copilului, la dezvoltarea abilităţilor sale şi găsiţi-i cât mai multe activităţi în domeniul în care se remarcă, precum lecţiile de pian, gimnastica şi altele asemenea. Pentru a învăţa cum să se comporte în societate, este important ca, încetul cu încetul, să puneţi copiii în contact cu oameni de toate vârstele.

Câteva sugestii
Puteţi stabili câteva provocări uşoare pentru un copil, cu scopul de a-i spori încrederea în sine: la restaurant rugaţi-l să comande mâncare pentru toată familia, bineînţeles cu ajutorul unui adult; când faceţi cumpărături, daţi-i voie, de exemplu, să-şi spună părerea cu privire la alegerea hainelor pe care ar vrea să le cumpere; când se îmbracă, lăsaţi-l să aleagă dintre câteva opţiuni; înscrieţi-l la o activitate de grup care l-ar putea ajuta să socializeze şi să se simtă în largul său (gândiţi-vă la o activitate care să-l facă să se simtă confortabil: sporturi de echipă, dans, muzică etc.).
La şcoală
Îl puteţi învăţa metode prin care să-şi poată controla starea de nelinişte. Gândiţi-vă că l-aţi putea învăţa tehnici de relaxare sau l-aţi expune progresiv la o situaţie care îi produce temere sau aţi putea exersa socializarea acasă, sub forma unui joc… şi multe alte metode.
[Şi tu eşti timid?, Editura Gama, 2010, pagina 30]

A treia lucrare din serie este dedicată relaţiei speciale pe care un copil o are cu bunicii, Bunicii mei sunt speciali. Recunosc că mi-au cam dat lacrimile. Nu cred că un copil ar fi afectat, dar un adult înţelege altfel timpul, şi pe măsură ce înţelegi că nu se mai întoarce, apreciezi şi mai mult clipele petrecute cu familia. Abia astept să le-o citesc şi copiilor. Ei sunt încă norocoşi, au acei bunici încă tineri, cu care să iasă la joacă, să alerge… amintiri ce vor deveni de nepreţuit în timp.

Ultima lucrare, Atunci când părinţii mei au uitat să fie prieteni cred că ar trebui citită în primul rând de adulţi. Ajunşi în faţa unui pas definitiv, divorţul, de cele mai multe ori uită să se pună în locul copilului. El rămâne întotdeauna cel mai important, şi, dacă nu ştiu cum să abordeze problema, cartea este un instrument folositor. Aş vrea să trăim într-o lume în care nimeni să nu aibă nevoie de această carte… Am crezut că Andrei nu ştie ce e acela divorţ. O discuţie aparent banală mi-a arătat contrariul. Pe drumul către casă, îmi povesteşte… uite, mami, aici stă D., cu mama lui.<cu mama?> Da, numai cu mama. Tatăl lui stă în altă parte . Sunt divorţaţi. <Ce înseamnă?> Înseamnă că nu le mai place unul de celalalt, şi nu mai vor să stea împreună…

Lucrările sunt adaptate în limba română după versiunile apărute în Spania, şi se prezintă într-un format grafic deosebit, cu dimensiune de 22x22cm. Traducerile aparţin Laurei Frunză.

Sper ca prezentările să vi se pară suficient de motivante pentru a participa la un concurs, moderat de Laura, şi care are ca premii tocmai aceste patru lucrări. Mai multe detalii aici.

Info preţ | Biblioteca Năzdrăvanilor

Cartea cu colinde, Editura Gama

Cartea cu colinde. Carte cu CD. Editura Gama

Aproape jumătatea lunii decembrie… înainte de a ne gândi la orice alt detaliu legat de sărbători, "serbarea" este cea care ne dă peste cap deocamdată toate planurile. Din fericire anul acesta nu se suprapun serbările celor doi pitici… În schimb repetăm de zor poezii şi cântecele. Dacă mai scârţâiam la colinde… ei, acum pot să plec liniştită la urat, căci le ştiu. Dar să nu credeţi că e uşor. Andrei ştie să citească, şi le învaţă singur. Dar cum Cântarea României nu mai există, să îi stimuleze puţin, Andreiul meu are o dicţie de speriat. Mă rog, ştie poezia, dar nu există decât un singur ton în voce. Partea tragică vine la cântece, unde şi o bucată de tablă vibrează mai bine decât vocea lui. Dar măcar învăţăm versurile…

Cu Iris, altă poveste. Îi place să cânte. N-aş spune că are voce, căci după mine, toate vocile de copii sunt muzicale. Dar nu îl spune pe s, ş, r… şi ce iese, vă las să ghiciţi. Nu ştiu ce cred vecinii despre repetiţiile noastre, dar eu abia aştept serbarea, că nu mai rezist mult. Şi cum vocea m-a cam lăsat, şi, recunosc, şi nervii, am trecut la cd… Haha, "metode moderne de învăţare" [paranteză: acum nici 10 ani, încă mai învăţam că magnetofonul e suport modern de învăţare…], acum rulează cd-ul din Cartea cu colinde de la Editura Gama.

Toate cele 18 de cântece prezente în carte, cu texte ilustrate, sunt imprimate şi pe cd. Găsim aici, pe una sau două pagini, cu o grafică realizată de Anca Sandu: Cartea cu colinde. Carte cu CD. Editura Gama

  • Am plecat să colindăm
  • O, ce veste minunată!
  • Astăzi sa născut Hristos
  • Trei păstori
  • Steaua sus răsare
  • Cântec de Crăciun
  • Bună dimineaţa la Moş Ajun!
  • Moş Crăciun cu plete dalbe
  • O, brad frumos
  • Iată, vin colindători!
  • Pluguşorul
  • Aho, aho
  • Căpriţa
  • Sorcova
  • Jingle Bells
  • Silent Night
  • Joy to the World
  • We Wish You a Merry Christmas

Cartea cu colinde. Carte cu CD. Editura Gama

Bonus, pe cd, alte trei melodii, Sculaţi-vă, gazde mari, Noi umblăm a colinda, La mulţi ani cu sănătate. Acum l-am delegat pe Andrei pe post de "monitor", să o înveţe şi pe Iris. Eu am nevoie de o pauză… şi apoi, eu nu trebuie să-i cânt Moşului, nu?

Cred că ar fi fost o idee bună includerea pe cd şi a negativelor, aşa reuşeam să exersăm cu mult mai mult succes.

Lucrarea se prezintă într-un format grafic deosebit, cu copertă cartonată, lăcuită selectiv cu glitter, şi decupaj pentru păstrarea cd-ului. La interior, cele 12 file, format 22x22cm, sunt groase şi lucioase. Înregistrările au fost realizate cu sprijinul corului de copii Luceafărul (Iaşi).

Trebuie să mă apuc de cozonaci, sau măcar ceva reţete cu scorţişoară. E nevoie de ceva arome, pe lângă cd-ul care tot rulează.

Info preţ: Libris (transport gratuit), EdituraGama.ro, eMag, elefant.ro | Biblioteca Năzdrăvanilor

Atelierul Nazdravanilor, picaturi de culoare

Unul dintre cele mai dificile momente în organizarea Atelierului o reprezintă tombola… data trecută copiii au început să simtă miros de premii, să se agite… şi programul a căpătat o turnură rapidă spre premierea tuturor. Acum am schimbat, în timpul tombolei copiii au avut de completat un desen din seria  "Completează imaginea", lucrare apărută la editura Gama. Imediat după tombolă, copiii au primit premiile, iar desenele s-au alăturat acestora în drumul spre casă. Nu am reuşit să văd finalul, doar am văzut că au fost destul de prinşi de idee şi nu au mai dat mare atenţie tombolei.

Am primit de la Mara, unul dintre Năzdrăvanii care participă în mod constant şi la exerciţiile săptămânale, tabloul pe care ea l-a completat în cadrul evenimentului. Mulţumesc părinţilor pentru ajutor, şi felicitări Mara!

Atelierul Nazdravanilor, la finalul editiei a doua

Am avut emoţii astăzi, recunosc, la Atelierul desfăşurat în Salonul Mare al Ceainăriei GreenTea. Emoţii pentru că nu ştiam cum se vor descurca piticii cu acuarelele. Când pictezi pe hârtie este simplu. Greşeşti, ceri altă foaie, o iei de la capăt. Acum era puţin diferit. Aveam pregătite pentru pitici tablouri din ipsos, iar ei aveau o misiune extem de dificilă. Aceea de a picta fără greşeală. Prima senzaţie a fost că timpul acordat probei este mult prea generos, că vor termina foarte repede. Pensula este un instrument rapid. Dar copiii au înţeles că realizarea unui tablou este o muncă serioasă şi migăloasă. Nu s-au grăbit deloc.

Creatii la Atelierul Nazdravanilor

Au participat copilaşi de la grupa pregătitoare până la clasa a treia. Câţiva participaseră şi ediţia trecută, au fost prezenţi şi doi dintre năzdrăvanii care participă constant la exerciţiile din cadrul Expoziţiei de Talente. Dar marea majoritate au fost copii care au încercat prima dată jocul concurs din cadrul Atelierului. Atât cât am reuşit să stăm şi de vorbă (căci am fost ocupaţi…), ideea le-a plăcut, şi sper să ne jucăm în continuare.

Ne-am distrat şi la tombolă, unde premiile au fost oferite de Editura Gama şi Jucării din lemn. Copiii au fost ocupaţi în tot acest timp cu un desen, din seria "Completează imaginea". Tare aş fi vrut să văd şi eu peştişorii, din păcate au plecat acasă împreună cu copiii. Dar, revenind la tombolă, norocoşii au aflat în drum spre casă de premiul surpriză.

A urmat festivitatea de premiere, în cadrul căreia toţi participanţii au primit un premiu constând din două lucrări oferite de Editura Gama din colecţiile de lectură sau cele cu activităţi, în funcţie de vârsta fiecăruia. S-a adăugat un avion cu elice, de la Jucării din lemn, pe care sper că au avut răbdare să-l monteze afară. Şi, bine-nţeles, toţi participanţii s-au putut lăuda acasă cu creaţia realizată în cadrul evenimentului.

Atelierul Nazdravanilor, editia a doua

Atelierul Nazdravanilor, editia a doua

Atelierul Nazdravanilor, editia a doua

Atelierul Nazdravanilor, editia a doua

Atelierul Nazdravanilor, editia a doua

Atelierul Nazdravanilor, editia a doua

Atelierul Nazdravanilor, editia a doua

Evenimentul a fost organizat de portalul Talente de Năzdrăvani, în colaborare cu:

Atelierull Nazdravanilor

Atelierul Nazdravanilor, editia a doua



Atelierul Nazdravanilor
Grafica: Emanuel Pavel.

Luna trecută a avut loc prima ediţie a Atelierului Năzdrăvanilor, eveniment în cadrul căruia am constatat cu plăcere faptul că o idee poate prinde un nou contur în compania copiilor. Luna aceasta repetăm experienţa, în aceeaşi formă, dar cu alt conţinut.

A doua ediţie a Atelierului Năzdrăvanilor va fi găzduită sâmbătă, 20 noiembrie 2010, de Ceainăria Green Tea din Bucureşti, şi se va desfăşura în Salonul Mare între orele 12:30-14:30 (în interiorul localului nu se fumează).

Copiii vor avea ca temă în prima parte a evenimentului decorarea unui tablou din ipsos, cu acuarele (tablourile sunt deja pregătite prin amabilitatea magazinului online Jucării din lemn). Toate materialele necesare realizării cerinţelor sunt asigurate de organizator.

Atelierul Năzdrăvanilor este un exerciţiu în cadrul căruia toţi învăţăm să lucrăm şi să evaluăm obiectiv, iar acest efort este răsplătit printr-o diplomă şi un premiu de participare. După o scurtă pauză, în cea de-a doua parte, aceiaşi copii vor deveni membri ai juriului şi vor acorda puncte lucrărilor participante. Câştigătorii vor primi multe aplauze, iar Editura Gama şi magazinul Jucării din lemn vor oferi premii tuturor participantilor.

Pe lângă aceasta, ne vom amuza cu o tombolă organizată pentru copiii înscrişi la eveniment, la care vom avea cinci premii:

Set de mulaje istorice - TEOTIUAKAN Avatar, albumul filmului Cantecele copilariei

Pot participa la eveniment copii din grupa mare şi pregătitoare, precum şi şcolari din clasele primare. La Atelier vor fi prezenţi 20 de copii, care se vor înscrie până la data de 18 noiembrie 2010 la adresa admin@talentedenazdravani.eu. Taxa de participare este de 25lei de copil (indiferent de numărul adulţilor îl însoţesc), şi include un ceai Fruit Melange for Children, un ceai bio, special pentru copii.

Evenimentul este organizat de portalul Talente de Năzdrăvani, în colaborare cu:

Atelierull Nazdravanilor

Pentru orice întrebări referitoare la eveniment, folosiţi vă rog formularul de contact din această pagină.

Micul detectiv. Cifrele. Editura Gama

Micul detectiv. Cifrele. Editura Gama

Unul din premiile oferite de Editura Gama la concursul Toamna prin ochi de copil face parte din Colecţia Micul detectiv. Caietul de lucru pentru grădiniţă abordează câte o temă pentru fiecare zi. Fie că sunt exerciţii de asociere, de identificare a diferenţelor, sau de fixare a noţiunilor matematice de bază, caietul este atractiv mai ales prin grafica adaptată copiilor. Nu este color, sunt folosite in schimb două culori, verde şi portocaliu, care dau o imagine caldă materialului.

Caietul este adresat părinţilor care doresc să lucreze acasă, în plus, cu copilul. Părinţii trebuie să se asigure în primul rând că au înţeles tema fiecărei zile, apoi să o explice copilului. Acesta lucrează singur, după care rezultatele sunt verificate. Felicitările sau încurajările nu trebuie să lipsească la final. După cinci săptămâni, copilul primeste o diplomă, gata tipărită pe coperta patru, ca răsplată a eforturilor sale

Am căutat să văd de ce colecţia se numeşte micul detectiv… pentru că fiecare lucrare are un indiciu (prezentat pe copertă), ce trebuie găsit în interior, integrat în ilustraţie.

Sunt sigură că exerciţiile nu vor fi doar amuzante, ci vor fi şi un prilej de a a petrece timpul împreună cu copilul, şi de a dezlega alături de el "misterele" cifrelor.

Micul detectiv. Cifrele. Editura Gama

Micul detectiv. Cifrele. Editura Gama

Lucrarea este format mic, 16x23cm, şi are 32 de pagini.

Info preţ | Biblioteca Năzdrăvanilor

Oare cat sa fie ceasul? Editura Gama

Oare cat sa fie ceasul? Editura Gama

Cât e ceasul, mami?

Cât înseamnă cinci minute?

Vine buni cealaltă ieri pe la noi?

Am fost mâine în parc…

Şi nu sunt decât câteva din întrebările pe care piticii le pun. Noţiunea de timp, de scurgere a „timpului” se formează încet, iar când devin conştienţi de existenţa acestuia începe acea perioadă „minunată” în care trebuie să rezişti avalanşei de întrebări. Şi… trebuie să găseşti soluţii pentru a explica.

O variantă de răspuns este oferită de Editura Gama, în Oare cât să fie ceasul? Cartea combina o poveste cu un instrument educativ. Putem astfel urmări cum decurge o zi din viaţa ursuleţului Mor-Mor, şi la ce oră se petrec principalele momente din viaţa oricărui copil preşcolar. Cartea are şi răspunsurile corecte, pe ultima copertă.

Povestea realizată în versuri conţine şapte episoade: deşteptarea (7:30), înviorarea (8:00), micul dejun (8:20), jocul la grădiniţă (10:15), drumul spre casă (16:00), sosirea tatălui acasă (16:45), toaleta de seară (21:30). E drept că sunt momentele ideale, în lumea nebună în care trăim timpul are cu totul alte repere. Ce am simţit că ar trebui inclus este momentul prânzului, care este destul de fix pentru mai toţi copiii.

Cartea are 8 file cartonate, 19×27 cm, caşerate cu hârtie lucioasă, şi cu decupaj pentru a potrivi ceasul. Limbile ceasului sunt moi, realizate din acetofan colorat şi prinse cu o capsă, nu sunt de plastic rigid şi nu se rup dacă sunt îndoite.

Cartea în schimb a fost sursă de inspiraţie pentru proba săptămânii viitoare

Oare cat sa fie ceasul? Editura Gama

Oare cat sa fie ceasul? Editura Gama

Info preţ: Libraria Editurii Gama