De la târgul de carte încheiat luna trecută m-am întors cu mai multe cărți… îmi mențin opțiunea făcută acum mulți ani de a nu prezenta pe blog cărți pe care nu le-am citit, așa că probabil veți afla încet-încet cu ce am venit atunci acasă. Una dintre ele a fost însă Întâmplări din secolul trecut. Marile evenimente ale veacului XX, o traducere după Daniele Aristarco.
Prima impresie, după titlu, a fost că va exista o selecție a evenimentelor după impactul pe care l-au avut nu numai asupra momentului de desfășurare, dar și asupra cursului istoriei în ansamblul ei. Aici nu m-am înșelat. Fie că au fost evenimente sociale, politice, culturale sau științifice, ele au rămas, pozitiv sau negativ, în memoria colectivă. Pentru copiii care citesc acest volum, bună parte din ei fiind copii ai secolului XXI, sintagma „secolul trecut” sună oarecum natural. Pentru noi, cei născuți „acum un secol”, parcă pare ireal.
În urmă cu un secol, lumea noastră era zguduită de prima conflagrație mondială. Lucrurile pe care strămoșii noștri le știau s-au schimbat atunci, istoria a luat un nou curs, granițele lumii s-au mutat și nimic n-a mai fost ca înainte. Doar un secol a trecut și, dacă acum am alege să ne întoarcem în timp, ni s-ar părea că am călătorit mult mai mult. Atât de diferite par lumile noastre, deși vorbim de același continent.
După lectură, aș putea spune că volumul se plasează pe linia „povestirilor istorice”, doar că nu vom avea o linie cronologică cursivă, așa cum suntem obișnuiți din volumele românești similare, ci una în care teleportarea este destul de probabilă, saltul peste timp părând natural. Povestirile nu sunt exhaustive, ele sunt flashuri de istorie, adoptând una sau alta dintre versiunile oficiale, nepropunându-și nici un moment să trateze științific aceste fapte. Poate de aceea este nevoie de o capacitate de sinteză mai mare a copilului, de un fundament pe care aceste relatări să se așeze. Este un volum foarte accesibil copiilor care studiază deja în gimnaziu istoria secolului XX, sau celor mai mici, pasionați de trecut, care pot plasa totuși pe o axă cronologică și într-un anumit context istoric evenimentele descrise.
Volumul a fost pentru mine un album de „fotografii în cuvinte” ale secolului XX de pe întreg mapamondul, descrise de un ipotetic martor la eveniment, aducând astfel cititorului în față „istoria trăită”, o istorie a oamenilor de rând, o istorie a tuturor. Din cuprins fac parte:
- 17 decembrie 1903. Primul zbor. Zborul fraților Wright;
- 7 septembrie 1914. Cu taxiul la război. Bătălia de pe Marna;
- 24 octombrie 1929. Tâmplarul de pe acoperiș. Joia neagră de pe Wall Street;
- 28 august 1931. Profesorul care a spus „nu”. Jurământul de credință față de fascism;
- iulie-septembrie 1932. La ce bun războiul? Albert Einstein îi scrie lui Sigmund Freud;
- 27 februarie 1933. Cerul de deasupra Berlinului. Incendierea Reichstagului;
- 30 octombrie 1938. Invazia marțienilor. Transmisiunea radiofonică a lui Orson Wells;
- 12 septembrie 1940. O vizită ghidată în Paleolitic. Descoperirea peșterii Lascaux;
- 27 ianuarie 1945. Tu. Eliberarea Auschwitzului;
- 15 august 1947. Din jurnalul lui D.R.James, ofițer englez în India. Gandhi și independența;
- 28 februarie 1953. O soluție simplă și elegantă. Structura moleculei de ADN;
- 22 noiembrie 1963. Zapruder și omul cu umbrela. Asasinarea lui JFK;
- 25 iunie 1967. Milly, întoarce-te acasă! Beatles în direct în întreaga lume;
- 27 martie 1973. Un oscar pentru apași. Oscarul refuzat de Marlon Brando;
- 30 aprilie 1975. O loterie îngrozitoare. Sfârșitul războiului din Vietnam;
- 9 noiembrie 1989. O plimbare care a durat 28 de ani. Căderea Zidului Berlinului;
- 25 martie 1992. UN astronaut în viitor. Ultimul cetățean al URSS;
- 1994-1999. Marșul cel lung. Nelson Mandela, președintele Africii de Sud.
Pentru că este, așa cum am spus deja, o carte pentru copii mai măricei, nici ilustrația nu este foarte bogată. Literele sunt mai mari, pentru a permite lectura la vârsta de 10 ani, iar imaginile care însoțesc fiecare poveste sunt mai mult schițate, pentru a reda impresia, esențialul transmis.
Cartea este disponibilă în librăria editurii Humanitas, sau în alte librării online precum elefant, eMag, Libris.
Nu-mi stă în fire să vorbesc despre ziua mea. Nu știu de ce, dar de ani buni încoace, mai ales de când există și „viața publică online”, am preferat s-o marchez ca informație privată. A rămas un moment pe care îl sărbătoresc fără să fac mare caz, și mă bucur că încă sunt oameni care pun mâna pe telefon să sune. Și aceste apeluri au exact același efect și cu o zi înainte, și cu o zi după. Și eu fac la fel. Mă ambiționez să nu notez zilele de naștere. Mi se pare aiurea să sun că mi-a spus google… mai bine sun când îmi amintesc, chiar la câteva zile după, dar am făcut-o pentru că m-am gândit la acea persoană. Cam așa și cu ziua mea… care a trecut totuși de ceva vreme 🙂 .
