Cine spune că bucurestenii nu fac deloc mişcare? E de ajuns o ploaie sau o zăpadă, pentru a ne începe ziua cu “înviorarea”. Întâi, renunţi la maşină. Apoi ai nevoie de o sumedenie de abilităţi pentru a “străbate “ jungla oraşului.
Noi plecăm pe jos la grădiniţă. Exersăm în primul rând săritura în lungime de pe loc. Altfel n-ai nici o sansă, la ce bălţi s-au format, pentru că nimeni cu curăţă canalele de scurgere. Sau poţi să-ţi iei nişte cizme de cauciuc, eventual pescăreşti, să fii sigur că nu te udă nici maşinile care trec în viteză.
Proba se poate transforma uşor în săritură cu obstacole, dacă balta este prea mare pentru pitic şi trebuie luat în braţe.
Ne mai antrenăm viteza de reacţie. Doamne fereşte să estimezi greşit, că este asfalt, şi de fapt este o iluzie dată de zăpada murdară. Dacă simţi că te afunzi, reacţionezi repede, precum pisica, şi sari în lateral. Şi dacă nu-ţi iese, nu-mi rămâne decât să-mi doresc ca adâncimea să fie minimă.
Trecem la atenţie distributivă. Mergem pe o străduţă cu sens unic. Unde se parchează pe ambele sensuri, inclusiv pe trotuar. Rămâne unul liber, dar deocamdată nedezăpezit. Trebuie să fii atent la maşinile care vin din spate. Pe lângă asta, suntem la români, şi sensul unic este pentru fraieri. Pe interzis sprintează repede maşini cu putere. Audi, Merţane… Altfel n-ar reuşi să demareze în trombă şi să-i facă pe cei care intra normal în sens să stea locului. Şi, normal, pietonii care n-au pe unde circula în siguranţă, să se lipească repede de o maşină parcată. Excepţie de la marcă fac taximetriştii, care şi ei intră, e drept, mai timid, pe interzis… Şi loganul face faţă la sprint!
Apropo de taximetrişti, ştiţi care este cea mai scurtă variantă la Unirii, spre Rahova, dacă vii de la piaţa Alba Iulia? Puţină răbdare, şi intri pe interzis pe linia lui 32… de ce să ocoleşti prin faţa Palatului Parlamentului…?
Revenind la drumul nostru de dimineaţă, aştept primăvara. Să putem merge agale, la pas, şi să admirăm copăceii înfloriţi. Prefer să ieşim cu rolele să facem sport…