Nu alerga, că transpiri!

Habar n-am cum v-ați petrecut voi copilăria. Primii șapte ani i-am „făcut” la țară, în bună înțelegere cu vecinii de alte etnii, timp în care am învățat multe. Inclusiv la capitolul toleranță, unde mama nu stătea bine nici pe vremea aceea. Apoi, la oraș, cu părinții navetiști încă vreo șase ani. Ce făceam toată ziua numai eu știam, mama venea seara, temele erau făcute, eu relativ întreagă, dacă nu te uitai în coate și genunchi, unde era veșnic o crustă sângerie. Alergam cât era ziua de lungă, ne cățăram prin toți copacii, ne suiam pe toate gardurile, scotoceam toate beciurile, bântuiam grădinile.

20150601-122412-NEX7-J37A135F35

Jucării… vreo 3 păpuși, o minge, o coardă, câțiva metri de elastic, și mulți prieteni. O copilărie în care nimeni nu mi-a spus să nu alerg, și cu tot ce poți obține din combinațiile de mai sus. A mai încercat mama un „nu te juca cu asta”, ori alte variante, dar era prea puțin pe-acolo ca să poată influența major. Era nasol în vacanțe, când era acasă tot timpul, și cam strica distracția, dar aveam grijă să nu intrăm în câmpul perceptiv al mămicilor ieșite la „aer” pe bancă în fața blocului. Dacă jucam 20 de inși ascunsa, normal că te băgai pe sub mașini, prin tufișuri etc., și se ducea tot farmecul să strige mama „ieși de-acolo că te murdărești!” Te dădea de gol instant, și să te pui apoi și cu scăpata turmei, era un calvar. Sau… să te ascunzi în bloc, la etajul 4, și apoi să faci întrecere până jos, sărind un etaj din doi pași – odată șapte trepte, odată opt! Aveți idee cum duduia când toată gașca cobora 4 etaje în mai puțin de un minut? Nu prea aveau cum să ne prindă, trebuia să fii mai nebun ca noi să încerci să ne împiedici… A, mai erau și vecini cârcotași, din categoria bătrâni și bolnavi. Dar noi eram copii…

20150601-122556-NEX7-J37A135F35

Era unul, domnul V. Ieșea mereu pe bancă cu bastonul, abia mergea. Nu ne suporta, deși pare-mi-se că a fost învățător la viața lui. Cum ratam ieșirea pe aleea mare și trebuia să trecem pe lângă bancă – aleea mică – ne altoia cu bastonul. Așa, că alergam. Așa că ne-am supărat. Am adunat fructe mici verzi, de tuia, și am făcut concurs, cine îl nimerește pe moș. N-a fost frumos, dar el de ce dădea cu bastonul? Ce, era banca lui? Era banca blocului, eram trecuți la întreținere, aveam voie să trecem pe-acolo! Dar mătușa Mărioara cea celebră era mic copil pe lângă domnul V., când s-a dus să ne pârască. Ceilalți n-au pățit nimic. Dar pe-ai mei i-au prins într-o pasă proastă, și ce bătaie am mâncat atunci nici acum nu uit! Ce lecție am învățat? Cum să le facem, dar să nu mai picăm noi vinovați…

20150601-124458-NEX7-S24F28

Nu-mi amintesc să fi avut atunci vreo pereche întreagă de ciorapi. Dacă nu erau rupți în genunchi, sigur ieșea cartoful la sandale. Avea mama puși mereu de-o parte ciorapi noi, să fie, acolo, mai pentru o ieșire în oraș, mai o adunare la pionieri ori vreo serbare. Altfel am învățat de mică să mi-i cos. Asta după ce-i spălam în prealabil, că parcă cusuți nu-i săreau în ochi, dar plini de sânge, da! Mama nu mi-a bandajat vreodată vreo rană. Prima, pentru că nu era acolo. A doua, că i se făcea rău când vedea sânge. La „Sanitarii pricepuți” am învățat și cum să le fac în regulă, dar mergea și spălat cu jet de apă să iasă nisipul, apoi turnat spirt, că nu era altceva. Când am trecut la apă oxigenată și rivanol, cu plasturi construiți din leucoplas și comprese sterile, era deja altă viață. Nu mi-am rupt niciodată nimic, n-am ajuns la spital cu nicio problemă…

cross1

Azi copiii n-au voie să alerge. De mici, sunt bine ținuți și țintuiți. Doamne ferește să alerge, să transpire, să facă efort! Prin alergare învață să-și țină echilibrul, să evite obstacolele, să-și folosească instinctele, să cadă mai ușor. Noi nu-i lăsăm să alerge. La grădi nu îi scoatem afară că răcesc. În clasă nu mișcă, stau cu mâinile la spate. La școală, la fel. Și ne mai mirăm? Mișcările lor sunt haotice, să încerce să sară coarda e un chin, obosesc la prima tură pentru că inima lor nu știe să bată, nu merg pe jos nici până la școală… Ne mirăm că pică în clasă printre bănci și ajung direct la spital, cu oase rupte… Păi cum să nu se întâmple, dacă ei nu au instinctele de bază formate și exersate?

Din copilăria de azi nu putem schimba prea mult. Dar putem facă măcar atât! Să-i lăsăm să alerge!

PS. E ok să ai genunchii juliți. Înveți. Spuneți-le și bunicilor, și bonelor, dacă știți deja. Insistați la grădiniță și la creșă să-i scoată afară zilnic! Nu veți regreta…

 

Foto 1, 2, 3 – eveniment Secom, 1 iunie, „Joacă-te ca altădată”. Foto 4, 5 – arhiva personală.

Baba Iarna intra-n sat (Otilia Cazimir)

Baba Iarna intra-n sat, de Otilia Cazimir

A trimis înainte câteva zile cu adevărat geroase pentru (încă) o lună de toamnă. Ba chiar şi câţiva fulgi răzleţi. Şi, ne place sau nu, Baba Iarnă a intrat de-adevăratelea la noi în oraş. Aşa mi-am amintit de una din cărticelele luate astă vară, Baba Iarnă intră-n sat, de Otilia Cazimir. Sunt sigură că multe poezii le ştiţi deja, fără să i le atribuiţi neapărat autoarei.

Cuprinsul lucrării este împărţit în două categorii, poeziile fiind pentru cei mai mititei, sau pentru cei mai măricei. Găsim astfel în volum:

  • Ninge!
  • Baba Dochia
  • Scrisoare
  • La drum
  • Uite, vine Moş Crăciun!
  • Mâţişorii
  • A-nflorit o păpădie
  • De pe-o "Bună-dimineaţă"
  • Pentru tine, primăvară
  • Tânţarul şi avionul
  • Gospodina
  • Puişorul cafeniu
  • Un cămin de păsărele
  • Un mieluţ cu zurgălău
  • Greu la deal Şi greu la vale!
  • Hultanul
  • Cântecul piţigoiului
  • Călăreţul
  • Pentru-o fată mitică: Ca să adoarmă; Vine Ene pe la gene; Pentru ce să-ţi fie frică?
  • Şase cântece pe motive populare ruse: Trei răţuşte; Moş-Andruşca; Motănaş-motănel; Vulpea cizmăriţă; Alb-iepuraş; Cântec de leagăn
  • Ghici! Ghici! Ghici!: Cum o cheamă?; Zi-i pe nume!; Cine nu-l cunoaşte?; Cine-i oare?; Ce să fie?

Baba Iarna intra-n sat, de Otilia Cazimir

Pentru cei măricei,

  • Raţa sfădăuşă
  • Cucurigu! Cotcodac!
  • La arat
  • Cârtiţa şi tractorul
  • Ciocârlanul
  • Lăstunul
  • O poveste c-un dulău
  • Două fete din vecini: În poiană; Popasul; Cumătra vulpe; Unde-s mulţi, puterea creşte
  • Un pisoi de porţelan stă de vorbă c-un motan
  • La iepusi
  • Promoroaca
  • Doi voinici
  • Baba Iarnă intră-n sat
  • Jucării: Bunica; datoria fetelor; Gospodina; Fetiţa alintată
  • Harnică!
  • Ariciul Împărat

Baba Iarna intra-n sat, de Otilia Cazimir

Lucrarea are 60 pagini, format A5 mărit, ilustrate cu desene frumoase, cum întâlneşti din ce în ce mai rar în lucrările pentru copii. Ar fi arătat ţi mai bine pe o hârtie lucioasă, nu normală, de tipar.

12.846315383911 13.128786087036 eMAG Cautare
elefant.ro
Librarie.net
elefant.ro
eMAG.ro
libris.ro
Librarie.net
eMAG.ro
libris.ro
Librarie.net

Biblioteca Năzdrăvanilor

Lecturile copilariei, editura Eduard

Lecturile copilariei, Editura EduardAm încercat să compensăm lipsa unora dintre poveşti din lucrarea primită la premiu, şi soluţia a venit „cu împrumut”: Lecturile copilăriei, pentru clasa întâi, de la Editura Eduard.

În primul rând a fost nevoie să lămuresc cu Andrei ce înseamnă o carte împrumutată, de la bibliotecă sau de la un prieten: trebuie să o returnezi aşa cum ai primit-o. Adică… în primul rând, îi pui copertă. Dacă nu ai la îndemână una de plastic, improvizezi una dintr-o coală de hârtie, preferabil una mai groasă, de revistă. Ai întotdeauna grijă pe unde o pui, să nu o uzi sau distrugi. Nu îndoi colţurile ca semn, poţi folosi o bucată de hârtie ca semn de carte. Nu desenezi, nu subliniezi, nu rezolvi pe carte exerciţiile. Cu alte cuvinte, trebuie să o returnezi aşa cum ai primit-o. Nu ar fi rău ca şi cu propriile cărţi să te porţi la fel…

Să revenim. Lucrarea conţine o listă destul de lungă pentru a umple zilele de vacanţă ale celor mici. Pe lângă acestea, la finalul unora dintre ele sunt întrebări de verificare a lecturii, dar şi exerciţii de transcriere, vocabular, fonetică sau compunere, utile pentru a menţine măcar pe linia de plutire neuronii intraţi cu totul în vacanţă.

Din cuprins fac parte:

  • Ion Creangă: Capra cu trei iezi, Punguţa cu doi bani, Ursul păcălit de vulpe
  • George Coşbuc: Povestea gâştelor, Iarna, Zile de toamnă, Vine ploaia!
  • Emil Gârleanu: Când stăpânul nu-i acasă, Mărinimie, Sărăcuţul, Gândăcelul
  • Mihai Eminescu: Somnoroase păsărele
  • Petre Ispirescu: Prâslea cel Voinic şi merele de aur
  • Ana Blandiana: Într-o zi pe când lucram, Face oricine ce vrea
  • Ştefan Octavian Iosif: Cântec de primăvară
  • Barbu Ştefănescu Delavrancea: Bunicul, Bunica, Neghiniţă, Palatul de cleştar
  • George Topîrceanu: Câţi ca voi!, Balada unui greier mic
  • Charles Perrault: Scufiţa Roşie, Motanul încălţat
  • Fraţii Grimm: Albă-ca-Zăpada, Cenuşăreasa, Frumoasa din pădurea adormită, Muzicanţii din Bremen, Hansel şi Gretel, Prichindel, Povestea pescăruşului şi a morunaşului
  • Hans Christian Andersen: Fetiţa cu chibriturile, Soldăţelul de plumb, Ghiocelul (fragment), Omul de zăpadă, Răţuşca cea urâtă
  • Carlo Collodi: Pinocchio (fragmente)
  • Jeanne-Marie le Prince de Beaumont: Frumoasa şi Bestia
  • Basm popular: Cei trei purceluşi
  • Joseph Rudyard Kipling: Fraţii lui Mowgli
  • Lewis Carroll: Alice în Ţara Minunilor – Capitolul I: Prin vizuina Iepurelui

Lecturile copilariei, Editura Eduard

Lucrarea este pentru clasa I, dar există culegeri şi pentru celelalte clase, le găsiți la eMag și la:

Lecturile copilariei, Editura Eduard Lecturile copilariei, Editura Eduard Lecturile copilariei, Editura Eduard
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV
Libris.ro
Librarie.net
Libris.ro
Librarie.net
Librarie.net Libris.ro
Librarie.net
Lecturile copilariei, Editura Eduard
Clasa V Clasa VI Clasa VII Clasa VIII
Libris.ro
Librarie.net
Libris.ro
Librarie.net
Libris.ro
Librarie.net
Libris.ro
Librarie.net

Cu puţin ajutor, am reuşit să fac rost de cuprinsul pentru volumului dedicat şcolarilor de clasa a doua. Sper să le fie util celor care sunt interesaşi de lucrare.

  • Emil Gârleanu, Aşa, o poveste; Cât un fir de neghină; Puişorii.
  • Ion Creangă, Amintiri din copilărie – fragment, Povestea unui om leneş, Fata babei şi fata moşneagului, Ioan Roată şi Vodă Cuza.
  • Dimitrie Bolintineanu, Preda Buzescu, Muma lui Ştefan cel Mare.
  • George Coşbuc, Vestitorii primăverii, Concertul primăverii – fragment, Iarna pe uliţă, Cântec, Jucăriile celui cuminte, Mureşul şi Oltul, Albina şi păianjenul.
  • Petre Ispirescu, Ţapul şi şarpele, Judecata vulpii, Sarea în bucate – fragment, Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, Fata săracului cea isteaţă, Broasca ţestoasă cea fermecată.
  • Mihai Eminescu, La mijloc de codru, Revedere, Ce te legeni?, Cu penelul ca sideful, Borta vântului.
  • Vasile Alecsandri, Primăvara, Dimineaţa, Bradul.
  • Ioan Slavici, Doi feţi cu stea în frunte.
  • Ştefan Octavian Iosif, Cântec, Gruia – fragment.
  • Alexandru Vlahuţă, Ostrovul cel mare. Ruini, În Vrancea – fragment, În ajunul Crăciunului.
  • George Topârceanu, Cântec, Aeroplanul.
  • Legende populare, Baba Dochia (folclor), Legenda privighetorii, Legenda ghioceilor.
  • Jean de la Fontaine, Greierele şi furnica.
  • Jacob Ludwig Grimm, Wilhelm Karl Grimm, Croitoraşul cel Viteaz, Prinţul fermecat, Prieteşugul dintre şoarece şi pisica, Regina albinelor.
  • Hans Christian Andersen, Degeţica, Crăiasa zăpezii, Prima poveste, care descrie o oglindă şi cioburile ei, A doua poveste: Un băieţel şi o fetiţă, A treia poveste: Grădina cu flori a vrăjitoarei, A patra poveste: Prinţul şi prinţesa, A cincea poveste: Mica hoaţă, A şasea poveste: Femeia laponă şi femeia finlandeză, A şaptea poveste: Despre palatul Crăiesei Zăpezii şi ce s-a mai întâmplat acolo, Mica Sirenă, Lebedele.
  • Lewis Caroll, Alice în Ţara Minunilor, Capitolul I: Prin vizuina Iepuraşului, Capitolul II: O baltă de lacrimi, Capitolul IX: Povestea falsei broaşte ţestoase, Capitolul XI: Cine a furat tartele?, Capitolul XII: Alice depune mărturie.
  • L. Frank Baum, Vrăjitorul din Oz: Ciclonul, Cum a salvat-o Dorothea pe Sperietoare, Eliberarea Omuluid e Tinichea, Oraşul Smaraldelor din ţinutul lui Oz, Acum descoperim cine e Oz cel cumplit, Leul devine Regele animalelor, Ţara quadlingilor, Glinda, Zâna cea bună, îndeplineşte dorinţa Dorotheei, Din nou acasa.
  • Joseph Rudyard Kipling, Legenda Balenei, De ce are Balena gâtul mic, Puiul de elefant, De ce are elefantul trompă, Vânătoarea lui Kaa
  • Wilhelm Hauff, Muc cel Mic, Povestea prinţului cel neadevărat.
  • Robert Browning, Fluierarul Pestriţ din Hamelin.

Biblioteca Năzdrăvanilor

 

Vine Mos Nicolae

O seară emoţionantă la noi în casă. Cred ca este primul an în care copiii au iniţiativă. Adică vor să lustruiască ghete, să-i scrie bilete de mulţumire, rugăminţi… iar eu sunt spectator.

Iată că soseşte şi întrebarea de baraj:

Iris – mami, dar dacă nu-i ajung ghetuţele să pună darurile? mai bine pun şi cizmele, şi pantofii, şi papucii… să aibă unde să le lase!

I-am explicat şi eu că nuieluşa poate fi destul de mare să se sprijine pe toate… dar e bine să fie modestă şi să lase o singură pereche.

A venit moşul şi la grădi, a lăsat în dulăpior câteva ciocolate şi o portocală.

Iris – uite moşul asta ne dă fructe. Ştie şi el ce avem voie! Dar de ce nu a pus mai multe?!

Un singur regret am. Probabil este unul dintre ultimii ani când cred atât de sincer în acest miracol al copilăriei. Iar eu încerc să savurez cât mai mult acest moment.

Tot despre Moş Nicolae…