Cititorii pasionați se cresc greu

M-am alăturat acum, în prag de primăvară, unei campanii pe care o susțin zi de zi, atât cât pot, aici pe site și la școală. Nu știu dacă actualii mei elevi au capacitatea de a înțelege la 6 ani de ce doamna îi întreabă în fiecare luni dimineață ce-au citit în weekend, dar sunt sigură că în timp va veni și aceasta. Sunt greu de crescut cititorii pasionați și sunt conștientă că singură nu voi reuși. Aș vrea să le pot explica părinților care se vaită că „nu se descurcă copiii la matematică cu problemele” că acolo nu este neapărat un deficit de înțelegere a aritmeticii, cât o problemă cu limba română, cu înțelegerea sensului cuvintelor. Și se uită la tine de parcă ești picat din lună când îi întrebi cât citește copilul pe săptămână când el nu poate afla cine a coborât din tren și câți călători sunt acum în vagon față de stația precedentă.

De aceea vă invit să parcurgeți informațiile de mai jos comunicate de Editura Gama în cadrul campaniei Împreună creștem cititori pasionați. Vor urma și alte surprize aici pe blog în cadrul campaniei. 

Nu este nicidecum o noutate că citim mai puțin. Sau, mai bine spus, răsfoim mai puțin cărțile așezate pe noptieră și mai degrabă newsfeed-ul rețelelor de socializare. Când vine vorba însă de copii, așteptările sunt altele. Ne dorim ca ei să citească cât mai multe cărți și de la o vârstă cât mai mică și să petreacă cât mai puțin timp cu ochii în telefon, în calculator sau în televizor.

Cum le trezim așadar copiilor bucuria de a citi?

Educatori, învățători, profesori și părinți, vă invităm să deveniți ambasadori ai lecturii, alăturându-vă astfel inițiativei noastre de a-i ajuta pe cei mici să învețe să citească ușor și să prindă drag de citit și de povestit. Pentru că cititul, știm cu toții, are numeroase beneficii pentru copii:

  • le îmbunătățește vocabularul;
  • le dezvoltă abilitatea de a comunica;
  • le crește capacitatea de concentrare;
  • le stimulează memoria și le dezvoltă imaginația.

Tocmai de aceea, este esențial să acordăm atenție și timp încă de când sunt bebeluși, pentru că familiarizarea cu cărțile trebuie să înceapă de la o vârstă foarte fragedă. Mai întâi răsfoim împreună cărțile special concepute pentru bebeluși, apoi, pe măsură ce copiii cresc și capacitatea de concentrare este mai mare, începem să le citim povești în fiecare zi. Important este să alegem cărțile potrivite pentru ei, fără texte complicate, și să îi încurajăm să citească urmărind cu degetul fiecare cuvânt, să îi ajutăm să facă conexiuni între cărțile citite și ei înșiși, alte cărți sau lumea înconjurătoare, pentru că în această etapă copiii evoluează de la a învăța să citească la a citi pentru a învăța. Când deja au devenit cititori fluenți și reușesc că termine singuri o carte, este recomandat să le oferm povești care să îi captiveze pentru a-i încuraja pofta de citit texte din ce în ce mai lungi. Și nu uitați, petreceți timp în librărie răsfoind cărți și trezindu-le astfel curiozitatea și pofta de citit.

Citim împreună, creștem împreună

Editura Gama, cea care susține și inițiază campania Împreună creștem cititori pasionați, tocmai a sărbătorit 25 de ani de activitate. În acești 25 de ani de implicare a reușit să devină prima opțiune de carte educațională pentru copii. Anual, peste 1 milion de părinți, educatori, învățători, profesori, bunici și copii aleg cărți din colecțiile Gama, care în fiecare an se dezvoltă cu peste 100 de noi titluri. Colecțiile Gama sunt realizate împreună cu specialiști în educație, psihologie, parenting, logopedie și răspund nevoilor specifice fiecărei etape de dezvoltare a copiilor.

Una dintre principalele misiuni ale Editurii Gama în cei 25 de ani o reprezintă susținerea eforturilor de deprindere a lecturii și încurajarea lecturii în familie. Astfel, din dorința de a veni atât în sprijinul celor mici, cât și al părinților și educatorilor, Editura Gama a dezvoltat de-a lungul timpului numeroase colecții destinate cititorilor începători, instrumente absolut esențiale pentru micuții care descoperă literele și își doresc să învețe să citească ușor. Iar implicarea Editurii Gama în procesul educațional nu s-a oprit la cei mici, pentru că editura a creat o subdizie specială pentru preadolescenți și adolescenți: Gama Imago, care reunește titluri de ficțiune ce păstrează componenta educativă care a consacrat grupul Gama.

Pe site-ul nostru, www.edituragama.ro, veți găsi ușor intrumentele necesare pentru ca cei mici să învețe ușor să citească și să devină astfel cititori pasionați. De asemenea, pe blogul nostru am pregătit o secțiune specială în care educatori, învățători, bloggeri, părinți și copii ne vor povesti despre modul în care au descoperit minunata lume a cărților, ajutându-i și inspirându-i în același timp și pe ceilalți să devină cititori pasionați.

Printre cei care s-au alăturat campaniei noastre se numără Cristina Oțel (www.cristinaotel.ro), Anamaria Ivan (www.zanascutecel.ro), Ioana Marinescu (www.pisicapesarma.ro), Cristina Hornoiu (www.talentedenazdravani.eu), Flavia Hiriscau (www.noidoisibebe.ro), Andreea Iulia Toma (www.bookhub.ro), Emanuela Patrichi (www.emalascoala.ro), Alex Zamfir (www.celmaibuntata.ro), Cristian Petre (www.jurnalulunuitata.ro), Miruna Ciobanu (Lumea Mirunei), Alexandra Ghiurțu (Alexandra’s Books), Dumitrița Socianu (www.worldofbooksweb.com).

Partener media principal al campaniei este Radio România Cultural.

Destinație: Galaxia Copiilor, Planeta 7. Atenție: aici se citește!!

Îmi place când văd în jurul meu că se întâmplă lucruri frumoase, ducem lipsă de așa ceva. Și când cei care urmează să le trăiască sunt copiii, cu atât mai bine. În iarnă v-am povestit despre campania inițiată de Grupul editorial ALL, Citește povești, iar acum am avut plăcuta surpriză să văd cum continuă campania. Pentru că între coperte totul este posibil, am fixat destinație imaginară în Galaxia Copiilor, pe Planeta 7, unde cărțile pentru copii beneficiază de un preț unic de 7 lei. „Îmbarcarea” pentru călătorie se poate face până la data de 15 iunie, așa că nu ratați oferta!

Provocarea pe care editura mi-a transmis-o este aceea de a alege patru cărți pe care să le recomand copiilor, adică ce aș face eu cu un buget de 28 de lei. Mi-am ales patru, însă am ales subiectiv, pentru că multe din cărțile aflate pe planetă sunt deja și la mine în bibliotecă. Așa că vă voi spune ce am ales și de ce, urmând ca apoi să vă spun ce îmi pare bine că am deja în bibliotecă, și n-ar trebui să ratați.

<strong>GRAMMATON. TURNUL ÎNȚELEPȚILOR</strong> Prima pe listă a fost Grammaton. Turnul Înțelepților,  de Johanna Trommer, Meryem Natalie Akdenizli. Andrei citește, aș fi cârcotașă să spun că nu, dar numai ce vrea el și ce îi place. Încerc să mă obișnuiesc cu ideea. Îmi spun că e adevărat, cărțile „clasice” nu le oferă copiilor de azi o lume în care să se regăsească. Ieri îmi dădea cineva un exemplu de discuție la școlari mici, cifra 5 seamănă cu o seceră… serios?? ce e aia?? la ce folosește? cum se folosește? O realitate pe care copiii nu o înțeleg. Așa că variantele SF sunt mult mai pe gustul lui, iar dacă avem și un personaj de vârstă apropiată, (Tinka are treisprezece ani și îi place foarte mult să citească), succesul e garantat. Încă nu știe de surpriză, abia aștept să sosească!

<strong>ŞOBORAŢII VOL. III HARTA COMORII</strong>A doua pe listă – volumul III din ȘoborațiiLe am și pe primele două, n-am apucat să povestesc pe larg despre ele, însă mă bucur enorm că a apărut volumul III, căci deja eram cu sufletul le gură să vedem în ce încurcături mai intră curajosul șoricel Marty Flynn. Surpriza este pentru Iris, le-a terminat în iarnă pe celelalte, și abia aștepta continuarea. Și aceasta intră tot la SF, amestecat cu povești cu pirați (Peter Pan a fost amicul nostru invizibil ani de zile), și cu un love-story, sperăm noi cu final cât mai fericit.

<strong>FEDELINII VOL. I</strong>

Ultimele două alese sunt cele două volume din Fedeliniide Nadia Coste, pe aceleași considerente de mai sus. Important este să citească de plăcere, căci realitatea noastră tristă de azi este că copiii fac totul pentru că li se cere și pentru că trebuie! Altcineva le face programul… ei au foarte puțină putere de decizie.

Sunt curioasă cum vor reacționa când vor sosi cărțile. De regulă îi roade curiozitatea și desfac pachetele, apoi aflu la telefon, de regulă într-o frază rostită pe nerăsuflate care este gradul de satisfacție. Însă nu mi s-a întâmplat să dau greș…

ZAHARIA ZANZIBON, VOL. III SALVEAZĂ ŢARA BASMELORRevenind la Planeta 7, vă puteți întâlni cu două noi volume din Zaharia Zanzibon. Le-am văzut pe primele două, și sunt foarte amunzante și pentru copii mai măricei. Ai mei cel puțin au avut câteva ore de râsete pe seama cărților. Continuă și seria poveștilor cu Itsy și Bitsy, pe care cei mici îi cunosc de la radio. O colecție mai nouă – Călătorie în lumea basmelor, din care fac parte Trolul fără inimă, Prinţul Dorinţă, Zăpezica. Bunicul Îngheţ şi Piticul Nas-Lung, a fost deja subiectul unui articol aici pe blog, și îl puteți citi aici. Nu ratez ocazia să vă recomand, dacă n-ați citit deja, seria Oksa Pollock. I-am dedicat mai demult un articol, și rămâne preferata familiei.

carte-pentru-joc-joaca-all1Pentru preșcolari aveți o mulțime de variante, de la cărți de colorat la volume educaționale, și aici aș include și Carte despre joc și joacă, un volum pe care l-am încercat, dar care oferă variante pentru fiecare vârstă.

Așadar, vizitați Planeta 7! Mai ales că 1 iunie se apropie cu repeziciune, și o carte este întotdeauna un cadou potrivit! Dacă ați avea doar 28 de lei, care ar fi cele patru cărți pe care le-ați alege?

Galaxia copiilor și editura ALL nu se opresc cu surprizele aici, la târgul de carte de peste 2 săptămâni vă așteaptă la standul dedicat copiilor. Cu ce? Detalii în curând 🙂

Ce este Bullying-ul?

Alex Velea - Fii prietenos nu rautacios 03

Dacă n-aţi auzit niciodată acest cuvânt, aveţi încă timp să-l învăţaţi, însă cu siguranţă ştiţi ceea ce înseamnă, pentru că, în oricare dintre cele trei variante în care puteţi lua contact cu fenomenul, veţi recunoaşte trăsăturile: Bullyingul este un comportament ostil faţă de cineva, pe care agresorul (bully) îl ia în derâdere, îl umileşte în cercul de prieteni, cunoştinţe, sau pur şi simplu în public. Sunt căutate slăbiciunile – probleme medicale sau familiale, aspect fizic, etnie, stare emoţională etc. – iar agresiunile ajung de la hărţuire verbală până la hărţuire fizică.

Nu cunosc termenul de multă vreme, şi l-am auzit prima dată în acestă formă cu ocazia lansării colecţiei „Ajută-te singur!” de la editura Gama. Apoi am mai citit despre el la o mămică blogger, unde am văzut cum, într-o ţară civilizată, acest cuvânt chiar are putere, şi odată ce-l pronunţi, adulţii îţi vin în ajutor şi se iau măsuri. La noi aceste comportamente sunt tolerate, pe ideea că copiii se joacă, copiii se împacă, sau, şi mai grav, pentru că adulţii nu au instrumentele necesare să intervină.

Cartoon Network România, împreună cu Telefonul Copilului şi Alex Velea, au lansat Clubul prieteniei, cu sloganul Fii prietenos, nu răutăcios! Este o campanie ce îşi doreşte în primul rând să ajute copiii să conştientizeze fenomenul, şi să-i încurajeze să ceară ajutor, dacă singuri nu pot lua poziţie. Însă trebuie să aibă şi cui să ceară ajutor, iar în cea mai mare parte timpul în care se petrec aceste acte are loc în comunităţile şcolare. Cadrele didactice au, din acest punct de vedere, un rol esenţial. Cumva trebuie să încetăm a-i mai pedepsi pe copii, fără a încerca să-i învăţăm să-şi rezolve conflictele, să-i înţelegem şi să stăm de vorbă cu ei. Să-i învăţăm ce înseamnă politeţea şi respectul.

Campania este promovată pe canalele de desene animate pentru copii, cu trei spoturi pe care vă invit să le vedeţi mai jos. În plus, la nivel online, toţi putem să ne implicăm, folosind hastagul #ClubulPrieteniei #fiiprietenos ori de câte ori postaţi conţinut legat de această iniţiativă. Promovaţi campania printre prieteni, mai ales cei care au copii. Dacă copilul dumneavoastră are cont de facebook, daţi share filmuleţelor pe contul lui, în aşa fel încât să ajungă la cât mai mulţi colegi. Daţi mai departe linkul către Clubul prieteniei, sunt acolo o mulţime de sfaturi, pe înţelesul lor, pentru a lua atitudine.

Campania aceasta şi-a propus un ideal foarte greu de atins: acela de a schimba o mentalitate. Fiecare dintre noi poate da o mână de ajutor. De undeva trebuie să începem, de ce să nu începem cu copiii noştri?

Azi vă las în compania spoturilor, mâine voi reveni, cu informaţiile de la Telefonul Copilului despre fenomenul bullying in România, aşa cum este văzut el de la celălalt capăt al firului.

Un colind si-o pereche de ghetute de sarbatori

Finalul de an şi perioada sărbătorilor rămâne din punct de vedere creativ cea mai intensă a anului. Aproape că a început să-mi placă să văd reclame noi, idei care să atragă, iar marketingul rămâne din punctul meu de vedere ramura cea mai avangardistă a pieţei mondiale. Dintre ideile frumoase de anul acesta face parte şi campania iniţiată de ING Bank pentru a ajuta Fundaţia Copii în dificultate, oferindu-le ghetuţe pentru iarnă. Pare simplu, dar depinde de fiecare dintre noi ca o pereche de ghetuţe să ajungă iarna aceasta la un copil.

Ce aveţi de făcut: în primul rând, aveţi nevoie de un pic de curaj să vă înregistraţi cântând „Moş Crăciun cu plete dalbe”. Când spun curaj, o fac în cunoştinţă de cauză, căci eu am tras aer în piept ca să am curaj să cânt în „public”. N-am mai făcut-o de prin gimnaziu… I-am convins pe copii să cânte cu mine, aşa măcar sună copilăreşte.

Acum, după ce v-am lăsat să vă delectaţi cu colindul nostru – mai ales punerea în scenă a fost dificilă – e rândul vostru. După ce reuşiţi să treceţi cu bine de emoţii, încărcaţi videoclipul pe CelMaiMareColind.ro. Pentru fiecare colind înregistrat în perioada 1-10 decembrie 2014, ING Bank va dona o pereche de ghetuţe.

La finalul campaniei, o surpriză îi aşteaptă pe toţi participanţii: vor primi propriul rol în videoclipul record realizat de ING Bank, „Cel Mai Mare Colind”. Acesta va fi o reprezentare vizuală spectaculoasă ce va îngloba toate înregistrarile trimise de participanţi.

Dacă nu aveţi curaj să vă înregistraţi, gândiţi-vă care e cel mai rău lucru care se poate întâmpla. Vor râde prietenii? Aşa, şi? Dacă vă sunt prieteni adevăraţi, sunt sigură că v-au văzut şi în alte ipostaze, mult mai „generoase” la capitolul amuzament, ca să uite de un colind înregistrat. Vor râde cei care nu vă cunosc? Vă pasă? Sunt nişte necunoscuţi, dar la fel de necunoscuţi sunt şi copiii care vor primi o pereche de ghetuţe în urma gestului vostru. Ce contează mai mult? Voi decideţi. Eu am reuşit să mă conving pe mine şi pe ai mei pitici. Zilele trecute împachetam nişte mici cadouri pentru câţiva copilaşi. I-am arătat pozele lor Irisucăi, şi era încântată că le trimitem şi noi ceva, măcar un pic. Când i-am cerut să cântăm, nici n-a stat pe gânduri. Andrei e mai sceptic, dacă râd colegii… Ei bine, nu ne pasă. Deunăzi aveam o discuţie – nu contează subiectul – , de ce spun „NU” când toată turma merge înainte. Chiar dacă NU este atitudinea corectă, te opui valului, şi te privesc strâmb. Cred că trebuie să trecem un pic peste aceste concepţii. Putem schimba lucrurile, depinde doar de noi şi de curajul de a răspunde aşa cum considerăm corect.

Acestea fiind spuse, porniţi înregistrarea şi haideţi să cântăm! După ce urcaţi filmuleţul pe platforma , aş aprecia un comentariu, măcar cu mesajul „Sărbători fericite” dacă nu şi linkul către înregistrare.

 

Scaunul auto pentru copii nu este optional

Una din campaniile care sunt pe sufletul meu este cea de responsabilizare auto a părinților, pentru a-i face să conștientizeze că mașina nu este nici leagăn, nici pătuț, că transportul copiilor trebuie făcut în deplină siguranță. De ce? Pentru că dimineața mă enervez cumplit, în trafic, la ora la care copiii sunt duși la grădi, căci vorbim despre cei mici în mod special. Moor, dar mor de-mi vine să mă dau jos, când o văd pe „ea” sau pe „el”, în scaunul șoferului, cu centura pusă, și copilul care abia trece cu nasul de bord, cocoțat și jumătate lipit de parpriz. Și nu vreau scuze că merge încet oricum, că e trafic… e de ajuns să-ți sară în față un pieton amețit, care n-a auzit de zebră, și-i faci copilului un cucui de toată frumusețea. Asta dacă nu se joacă cu cheile, sau cu mobilul, să fie rezultatul și mai interesant. Unde sunt domnii polițiști la acea oră? Au probleme cu traficul? Păi jumătate din traficul de dimineață sunt părinți… Și dacă nu dau amenzi pentru ocolit refugiul de tramvai pe stânga, îi rog dacă se poate… măcar la copii să se gândească!

Avem mai multe categorii: prima, părinții care consideră că nu au nevoie de scaun auto. Pentru aceștia ar trebui să se implice poliția rutieră. Nu ai? Ce preferi? Își trimitem unul acasă (600 lei achitati pe loc, și sigur se vor găsi furnizori) sau amenda de vreo 1200 lei? Te-am prins a doua oară fără el, iei și amenda, și scaunul.

A doua categorie, părinții care au scaun auto în mașină, dar nu îi place copilului să stea în el. Ei bine, sunt multe lucruri care nu le sunt copiilor pe plac. Injecții, pastile, și sunt sigură că găsești un mod de a-l face să accepte scaunul. Trebuie doar să înțeleagă că nu e loc de întors aici. Mașina mea se oprea dacă centurile lor nu erau puse… Am luat odată o fetiță, am pus-o în scaun și i-am prins centura. Tati nu îmi face asta! Nu vreau! I-am zis că poate alege, avem și trotuar de mers pe jos, sau mașina mea, regulile mele.

A treia categorie, au scaun, au copil în scaun, dar fără centură, că-l deranjează. Serios? Atunci de ce l-ai pus? Nu crezi că e inutil? Pune o frână și-ai să te convingi. Dacă tu, ca adult, îți pui centura pentru că o consideri mijloc de siguranță, de ce nu aplici asta și copilului tău? Dacă o pui de frica amenzii, mai citește codul rutier. Ești responsabil de siguranța minorilor din autovehicul, și încasezi amenda pentru ei.

A patra categorie sunt cei care circulă regulamentar. Motivele pentru care o fac sunt întotdeauna altele, dar exemplul lor ar trebui urmat. Eu circul așa pentru că mă simt bine. Orice s-ar întâmpla, orice manevră aș face, nu lipesc pe nimeni de geam, și nu proiectez copil pe parbriz.

De la un timp nu mai trebuie să le spun. Știu și singuri să o prindă, și asta fac imediat după ce au urcat. Iar din categoria „ne asigurăm în mijloacele de transport”… au plecat la bunici cu trenul. Au ținut să-mi spună la întoacere… Mami, știi că trenul nu are centuri? Dar avionul are. După mine, și autobuzele din București ar trebui prevăzute :).

Mă opresc aici, și închei spunându-vă ca acest articol face parte din campania de responsabilizare auto, proiect inițiat și susținut de magazinul online Bebetex. Pe blogul magazinului găsiți o mulțime de informații privind modul în care puteți alege un scaun auto potrivit, informații cu care puteți fi la curent urmărind și pagina de Facebook a Bebetex.

Mâine fiți pe fază, vom avea un concurs fulger, în care vom oferi prin tragere la sorți un scaun auto Nania Trio SP Comfort.

responsabiliatate_680x

2 + 1

… fac trei cărţi, la Elefant.ro. Se pare că librăria online se pregăteşte pentru târgul de carte cu promoţii săptămânale, asta după ce la târgul precedent a avut faimoasele sacoşe verzi, despre care am vorbit la timpul potrivit.

Săptămâna aceasta o nouă promoţie îi aşteaptă pe cititorii de toate vârstele, dar şi pe copii. La două cărţi cumpărate îţi poţi alege o a treia gratis. Cel mai sigur este să verifici pe site promoţiile în curs.

Scoala altfel, o saptamana ce n-ar trebui sa fie exceptia de la regula

Săptămâna aceasta şcolarul meu s-a reîntors la activitatea lui cotidiană… mersul la şcoală, cu corvoada temelor, enervarea părinţilor… Dar nu asta e important. Duminică îi spun copilului să-şi pregătească ghiozdanul, căci îl văzusem zăcând sub birou cu gura căscată. Ghiozdanul, nu copilul. Extrem de senin, îmi spune că lui nu-i mai trebuie ghiozdan în săptămâna ce urmează, că doamna le-a spus că vor face altfel şcoala. Stai şi dezbate, cum adică fără ghiozdan… şi ce a vrut doamna să spună. În final am reuşit să aflu că semestrul doi începe cu o săptămână specială de şcoală, "altfel". Abia atunci mi-a picat şi mie fisa, era vorba de "Şcoala altfel". Stai şi explică-i copilului cum că nu e vorba de prima săptămână, ci de ultima înainte de Paşte… dezamăgire mare. Am încercat apoi să aflu de ce nu are nevoie de ghiozdan. Pentru că nu vom face lecţii! A reţinut esenţialul, dar nu a putut să-mi spună ce vor face mai exact în acea săptămână.

Săptămâna 2-6 aprilie este dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului numit "Şcoala altfel". În această săptămână nu se organizează cursuri, iar scopul programului este implicarea tuturor copiilor (preşcolari/elevilor) şi a cadrelor didactice la acţiuni variate, în contexte nonformale.
Tipurile de activităţi care se organizează în săptămâna menţionată, durata acestora, modalităţile de organizare şi responsabilităţile se stabilesc în consiliul profesoral şi se aprobă de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ. Se recomandă elaborarea unor proiecte care să urmărească şi să permită realizarea unor obiective educaţionale prin activităţi care, în programul normal din perioada cursurilor, nu se pot desfăşura. 

Elevii şi cadrele didactice vor alege activităţile la care doresc să participe din lista celor propuse de unitatea de învăţământ. Pot fi implicaţi părinţii care doresc acest lucru, sau alţi parteneri. Activităţile vor fi organizate în fiecare zi lucrătoare, acoperind cel puţin numărul de ore prevăzut în orarul obişnuit. Elevii au obligaţia de a participa la activităţile pentru care s-au înscris, absenţele fiind înregistrate în catalog la rubrica "Purtare". 

Înainte de a trece în revistă tipurile de activităţi recomandate, nu mă pot abţine să nu mă întreb, în primul rând ca părinte, de unde vor fi fonduri pentru astfel de activităţi? Mă gândesc în primul rând la copiii din mediul rural, pentru care vizita la un muzeu nu înseamnă numai biletul de intrare, ci şi costurile deplasării. La prima şedinţă cu părinţii din acest an, ni s-a prezentat acest program, cu menţiunea că, dacă vor exista fonduri, sau îşi vor permite toţi copiii din clasă, vom avea şi o excursie. A doua observaţie, care e în ton cu voluntariatul la care educatorii sunt continuu obligaţi, este legată de această prevedere: Activităţile vor fi organizate în fiecare zi lucrătoare, acoperind cel puţin numărul de ore prevăzut în orarul obişnuit. Aşadar, nu contează cât stai peste program, căci te doare inima să întrerupi o activitate plăcută cu clopoţelul, dar nu cumva să stai mai puţin… Şi banuiesc că nici nu se pune problema de plata orelor suplimentare.

Tipuri de activităţi recomandate:

  • activităţi culturale;
  • activităţi tehnico-stiintifice;
  • activităţi sportive;
  • activităţi de educaţie pentru cetăţenie democratică, pentru promovarea valorilor umanitare (inclusiv voluntariat, caritate, implicare activă în societate, responsabilitate socială, relaţii şi comunicare etc.);
  • activităţi de educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos (inclusiv referitoare la dependenţa de calculator, siguranţa pe internet etc.);
  • activităţi de educaţie ecologică şi de protecţie a mediului (inclusiv colectare selectivă, economisirea energiei, energie alternativă etc.);
  • activităţi de educaţie rutiera, PSI, educaţie pentru reacţii corecte în situaţii de urgenţă etc.

Aceste activităţi se vor organiza sub diferite forme, ca de exemplu:

  • ateliere de teatru, dans, muzică, arte plastice, educaţie media şi cinematografică;
  • competiţii organizate la nivelul şcolii;
  • mese rotunde, dezbateri;
  • activităţi de voluntariat sau de interes comunitar;
  • campanii antitutun/antialcool/antipoluare/de prevenire a delincventei juvenile/de prevenire a traficului de persoane etc.;
  • proiecte comunitare, de responsabilitate socială;
  • educaţie de la egal la egal (peer-education);
  • schimburi de experienţă;
  • vizite de studii;
  • tabere/şcoli de creaţie sau de cercetare;
  • parteneriate educaţionale şi tematice pentru dezvoltarea aptitudinilor pentru lucrul în echipă şi în proiecte. 

Ar fi loc pentru implicarea tuturor asociaţiilor şi ONG-urilor, care primesc bani de la buget. Aş merge până acolo cu proiectul încât toate asociaţiile să fie obligate să presteze activităţi în colaborare cu şcolile în această perioadă. Anul acesta sper ca proiectul să iasă suficient de bine încât el să se menţină şi în anii următori, şi să putem spera că, pornind cu o floare, vom aduce primăvara. Şi vom reuşi să schimbăm ceva în şcoala românească. Unde, ca să fim cinstiţi, activităţi de genul acesta ar trebui să existe tot anul, şi nu să le privim ca momente rare şi atât de ieşite din comun.

Dar… nu pot să nu mă gândesc şi la oamenii care trebuie să pună în practică aceste activităţi. Oameni cu un salariu mult sub decenţa funcţiei pe care o ocupă. De la care avem întotdeauna pretenţia de a-şi depăşi atribuţiile. De a organiza lecţii moderne, dar pe proprii bani. Nu mai sunt demult la catedră, dar simt că această săptămână nu le va fi deloc uşoară. Nu am găsit încă instrumente menite să le uşureze misiunea, dar cred că suntem pe calea cea bună. Iată o idee, de a beneficia de bilete gratuite la muzee şi grădini zoologice. Campania se desfăşoară la nivel naţional. Mai multe detalii găsiţi aici.

A treia editie a acţiunii "Săptămâna familei, săptămâna fără TV" va avea loc în aceeaşi săptămână a Şcolii altfel.
Stiai ca anual copilul tau petrece mai multe ore in fata televizorului decat la scoala?
Stiai ca televizorul, prin continutul neadecvat pe care-l promoveaza uneori, poate propaga in randul copiilor atitudini antisociale precum: dezinhibitia, desensibilizarea fata de victime, afectarea operationalitatii sistemului cognitiv, invatarea de tehnici de agresiune?
Ce se va intampla in aceasta saptamana?
In aceasta saptamana vom ruga parintii ca TV-ul si calculatorul sa fie inchis (sau macar limitat la max. o ora pe zi pentru copii). Se vor propune actiuni impreuna cu familia si scoala, in special in aer liber.
Obiectivele acţiunii:

  • constientizarea parintilor privind pericolul TV si internet-ului in educatia si formarea copiilor
  • educarea parintilor in ceea ce priveste controlul parental: setarea browserelor pt. a se evita accesarea unor situri cu continut neadecvat, selectarea programelor TV potrivite si excluderea canalelor cu continut neadecvat
  • regasirea timpului petrecut in familie

Zibo.ro va propune:

  • 3 aprilie 2012. INTRARE GRATUITA la peste 250 muzee si gradini zoologice in toata tara. Pentru a beneficia de gratuitate, toti copiii vor trebui sa aiba asupra lor 
    BILETUL de INTRARE GRATUITA. Click aici pentru a-l descarca.
  • 4 aprilie 2012. Simpozioane la Bibliotecile Judetene. Oficialitati si personalitati locale vor citi povesti copiilor.
  • alte actiuni
Saptamana Altfel

112

Mă pregăteam ieri pentru Atelierul Năzdrăvanilor, şi scotocind prin dulap, pe principiul că o femeie nu are niciodată cu ce să se îmbrace, mi-a picat în mână tricoul din campania 112. Apel responsabil. Nu era chiar ideea mea de ţinută pentru curs, dar am zis că nu strică totuşi să reamintesc un pic campania celor de la salvez.ro.

Campania susţine educarea cetăţenilor pentru a apela responsabil numărul de urgenţă 112. Găsiţi pe site-ul campaniei toate informaţiile necesare. În plus, campania este completată cu o serie de cursuri de prim ajutor, la care am şi participat luna trecută. Însă, dacă aş fi avut cea mai vagă idee ce contact voi avea de dimineaţă cu 112, mi-aş fi schimbat tricoul dacă şi cursul celorlalte evenimente ar fi fost altul.

Am coborât cu toate materialele pentru eveniment. În drum spre parcare, la 20m în spatele meu, aud o bufnitură. Nu se vede din cauza copacilor, dar seamăna foarte bine cu o tamponare, atât de frecventă la trecerea noastră de pietoni. A sunat ciudat, mai ales că n-a fost scârţâit de frâne, dar părea linişte. Am văzut un taxi trăgând dreapta… nu mi-am închipuit nimic grav. Am pus bagajele în portbagaj, şi mă întorceam pentru al doilea transport, când aud sirenele de la salvare. Ups… nu e de bine. Traversez părculeţul, ajung la trecere odată cu SMURD-ul. Nu fusese tamponare, un şofer de taxi lovise un bătrân pe trecerea de pietoni. Am stat un pic, chiar dacă în grupul de curioşi, să văd cum procedează să-l ridice. Cel puţin nimeni nu îl mişcase. Când l-au pus pe targă se vedeau aburii de la respiraţie… deşi nu părea deloc conştient. Omul venea de la biserică, căci pe şosea era zdrobit un colăcel şi o lumânare.

Soferul de taxi bântuia bezmetic pe trotuar. Avea vreo 50 de ani, îmbătrânit prea devreme. Mi-aş da cu presupusul, dar sper din tot sufletul că răvăşirea de pe chip era din cauza şocului şi nu din cauza alcoolului. Bătrânul a plecat spre spital, sper că va fi bine. Când am plecat eu, deja venise poliţia.

Toată dimineaţa nu am putut să-mi scot din cap locul accidentului. Trecerea de pietoni este la mijlocul unei străzi lungi şi perfect drepte. Liniuţele de noapte, mai ales vara, pe motoare, sunt ceva frecvent aici. De un an şi ceva avem semnalizator cu senzor, şi parcă s-a redus un pic numărul tamponărilor, dar tot sunt… şi accidente :(. Şi acum, iar… Ar fi fost mai util un semafor cu buton. Sau măcar nişte săltăreţe înainte de trecere. Pentru că este singura din zonă. Ce s-a întâmplat ieri era vina şoferului, care a lovit pietonul pe sensul opus. Ceea ce înseamnă simplu că era taximetrist grăbit, şi a depăşit maşina oprită pe sensul lui să acorde prioritate. De aceea nu am auzit frână. Pentru că nici măcar nu a frânat. L-a luat în plin. Este vina şi a celor care parchează paralel cu trotuarul, blocând prima bandă de mers. Şi nu ar fi atât de tragic, dacă nu ar parca până în trecerea de pietoni, astfel încât vizibilitatea şoferului la bordură este 0. Sunt şi pieton şi şofer la acea trecere. Şi având ambele perspective, păşesc cu grijă, pentru că niciodată nu ştiu dacă cel care încetineşte doar reduce viteza la trecere sau m-a şi văzut.

Ce a văzut şoferul implicat? Probabil nu prea multe. Dar asta nu înseamnă că are scuze. Şi mă îndoiesc că era un pieton kamikaze, care să se fi aruncat pe trecere. Iar el a depăşit într-o zonă în care răbdarea era mai importantă. A greşit, şi, din nefericire pentru el, sărbătorile îî vor fi triste.

Dar, ca şi concluzie, a durat mai puţin de cinci minute până să sosească SMURD-ul. Un apel real la 112.

Mulţumim că existaţi!

O viata poate depinde de tine: salvez.ro

In numai o luna, peste 400 de romani au invatat
sa acorde primul ajutor
la cursurile organizate de Asociatia React si Vodafone Romania

  • In prima luna de la lansarea campaniei, mai mult de 400 de persoane au participat la cursurile de prim ajutor organizate in Bucuresti, Cluj, Piatra – Neamt, Sibiu si Targoviste
  • Cursurile de prim ajutor sunt oferite gratuit de catre Asociatia React si Vodafone Romania in cadrul campaniei „O viata poate depinde de tine”. Persoanele se pot inscrie pe www.salvez.ro
  • Campania „O viata poate depinde tine!” atrage atentia asupra efectelor negative ale folosirii abuzive a numarului 112 si isi propune sa responsabilizeze publicul larg privind acordarea primului ajutor in situatii de urgenta

Cursurile de prim ajutor sunt gratuite si sunt sustinute de catre paramedici SMURD. Pana in prezent au fost organizate cursuri pentru elevi, studenti, dar si pentru publicul larg in orasele Bucuresti, Cluj, Piatra-Neamt, Sibiu si Targoviste. Pana la sfarsitul anului, peste 600 de persoane sunt programate pentru a participa la cursurile de prim ajutor.

In luna octombrie, la numarul de urgenta 112 cele mai solicitate echipaje de interventie rapida au fost echipajele medicale – 58% dintre cazuri, urmate de cele ale politiei , solicitate in  28% dintre cazurii.  De aceea cunoasterea manevrelor si acordarea primului ajutor in cazul unei urgente medicale sunt prioritati care cresc considerabil sansele de supravietuire ale victimei.
Cunoasterea manevrelor de prim ajutor reprezinta o responsabilitate a fiecaruia dintre noi. Ne bucuram ca, intr-un timp atat de scurt, campania a avut asemenea ecouri: mai mult de 1000 de de persoane inscrise la cursuri, peste 20 de solicitari de colaborare primite din partea institutiilor de invatatmant, initiative de replicare a campaniei. Le multumim tutror celor care ne sunt alaturi si transmit mai departe importanta primului ajutor.” a declarat Anca Stefan, presedinte Asociatia React.

„O viata poate depinde de tine!” este unul dintre proiectele noastre cele mai importante pentru ca el contribuie la salvarea de vieti omenesti. Conform statisticilor, accidentele sunt principala cauza a mortalitatii la tinerii cu varsta mai mica de 35 de ani, astfel incat este vitala cunoasterea manevrelor de prim ajutor pentru fiecare dintre noi. Le multumim tuturor celor care au constientizat mesajele transmise de campanie si s-au inscris la cursurile noastre, a declarat Angela Galeta, senior project manager responsabilitate corporativa Vodafone Romania.
In cadrul cursurilor de prim ajutor participantii din orasele in care au fost organizate cursuri au invatat de la paramedicii SMURD masuri de prim ajutor precum resuscitarea cardio-respiratorie, dezobstructia cailor aeriene, bandajarea unei rani, oprirea unei hemoragii, etc.
Persoanele care doresc sa invete principalele masuri de prim ajutor, trebuie sa se inscrie pe www.salvez.ro.

De asemenea, incepand cu luna noiembrie, companiile care doresc sa participe in proiect, se pot inscrie pe www.salvez.ro si echipa mobila „O viata poate deinde de tine!” se va deplasa la sediul organizatiei pentru a oferi gratuit cursuri de prim ajutor angajatilor.

„O viata poate depinde de tine!” promoveaza importanta masurilor de prim ajutor atat in ceea ce priveste accesul rapid la asistenta de specialitate, prin apelarea numarului de urgenta 112, cat si in ceea ce priveste corectitudinea realizarii manevrelor de prim ajutor pana la sosirea ambulantei. Campania a fost lansata de Asociatia React si Vodafone Romania in septembrie 2011.
Campania este concentrata pe cele doua componente, utilizarea corecta a numarului de urgenta 112 si promovarea masurilor de prim ajutor si este sustinuta de doua spoturi TV si un spot radio. Lansat la sfarsitul luniii septembrie, primul spot prezinta importanta cunoasterii masurilor de prim ajutor, iar cel de-al doilea atrage atentia asupra efectelor utilizarii abuzive a numarului de urgenta 112.
Campania „O viata poate depinde de tine!” este organizata de catre Asociatia React si Vodafone Romania in parteneriat cu SMURD, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Ministerul Sanatatii.

PS: eu imi astept cumintica randul, abia astept cursurile.

Salvez.ro si campania O viata poate depinde de tine

Am acceptat zilele trecute, fără să ştiu niciun detaliu, să promovez campania "O viaţă poate depinde de tine". Surpriza a fost una dintre cele plăcute când am aflat despre ce este vorba.

Campania “O viaţă poate depinde de tine”, realizată de Asociaţia React, a pornit de la o serie de statistici alarmante legate de apelurile abuzive la 112. Înregistrările arată că 3 din 4 apeluri la 112 sunt false urgenţe, 73% din totalul apelurilor înregistrate în perioada ianuarie-august 2011 sunt, practic, apeluri făcute în joacă sau accidental de către cei care suna, doar 27% sunt apeluri reale. La serviciul de urgenţă 112, se înregistrează peste 2000 apeluri/ ora; 60% din totalul apelurilor reale solicita intervenţia echipajelor medicale de urgenta.

O viaţă poate depinde de tine în mai multe moduri. Odată, neirosind şansele pe care le are de a obţine ajutor. A doua, fiind informat şi ştiind ce să faci în momentul în care cineva are nevoie de intervenţie rapidă. Tot în pagina dedicată campaniei găsiţi şi sfaturi simple legate de acordarea primului ajutor în diverse cazuri. Pentru fiecare dintre ele sunt adăugate exemple video. Tot în cadrul campaniei se vor organiza cursuri de prim ajutor, de către paramedicii SMURD, în BucureştiCraiovaTargu MuresTargovistePiatra Neamt si Sibiu.

Ştiu, e uşor să lasi pe altcineva să intervină… dar dacă, la un moment dat, eşti singura persoană care o poate face? Şi dacă cel care are nevoie de tine este mama, copilul, fratele? Acordă acum câteva minute campaniei şi spoturilor video din cadrul acesteia, cu siguranţă nu va fi timp pierdut. Nu ştii niciodată când îţi vor folosi.

Nu e prima campanie de anul acesta pentru 112, apel de urgenţă. Am prins una şi pe litoral, la Vama Veche, realizată de RockFM. Nu trebuia decât să răspunzi corect la întrebarea Ce este 112 şi când poţi suna. Şi cum copiii au vrut musai să participe, i-am învăţat şi le-am explicat răspunsurile. Mi-am dat mai apoi seama că nu trebuia să am nevoie de acea campanie să le povestesc ce înseamnă, trebuia să le-o explic eu, ca şi spălatul pe mâini înainte de masă. 112 nu e o joacă… Îmi recunosc vina. Şi dacă acum pot da o mână de ajutor în noua campanie, o fac cu plăcere.

Dacă ai blog, preia mesajul. Dacă nu, un share către prieteni, poate fi la fel de util. Nu ştii niciodată, poate unul dintre ei îţi va salva viaţa.

O întrebare, din pură curiozitate: voi când aţi sunat ultima dată la 112 şi de ce? Ultima dată am sunat acum aproape 2 ani, când Iris a plecat de lângă noi în parc. Doar un moment de neatenţie, şi afli imediat ce înseamnă 112. Nu ştiu cât de lungi au fost cele 10-15 min. până am găsit-o, dar am văzut cât de repede poţi fi direcţionat şi primi ajutor. Dacă solicitarea este reală. Nu vreau să aflu ce înseamnă să ai nevoie de salvare sau de pompieri, dar dacă peste 10 ani cineva trebuie să cheme salvarea pentru mine, spre ca copiii mei să nu se comporte, exact în acel moment, ca tinerii din spotul prezentat.