Atelierul Năzdrăvanilor la Bookfest - 1 iunie 2019

Anotimpuri cu cei mici – atelier la Bookfest

S-a încheiat și această ediție a târgului, cu ceva emoții pentru mine, căci am evitat cu talent la ultimele atelierele pentru copii mai mici. Sunt… prea puțin independenți și stresul este mai mare când lucrezi cu ei. În fond, trebuie ca la final să fie satisfăcuți de rezultat, nu? Iar într-un spațiu netradițional, cu mult public și vânzoleală, gălăgie și toate cele, nu e ușor. Însă la Bookfest, față de Gaudeamus, spațiul este generos și poți să te „extinzi” cât e nevoie.

Decizia temei nu a fost ușoară, căci noile apariții ale editurii Casa se plasau în sfera activităților celor mici. Așadar, cum să faci ceva potrivit? Din seria Chiț-Chiț citește, cea cu prognoza meteo merge lucrată la școală (sau grădiniță), dar trebuie timp, măcar o săptămână de observații. Eventual poate fi folosită la întâlnirile de dimineață… Cea cu sporturile implică mișcare. Îmi trecuse mie ceva prin cap, să fac rost de „recuzită” specifică și să discutăm despre fiecare, însă în zumzăiala de acolo… imposibil. Anotimpurile a fost mai darnică în idei. Pornind de la una dintre planșe, care imagina mărul trecut prin „toate anotimpurile”, m-am gândit la un pomișor care să le includă pe toate patru. Apoi a fost simplu: cercuri de carton, bețe de lemn  pentru mâner, jumătăți de pomișori printați pe culori diferite, ca să nu fie toți pe alb și să suplinesc frunzișul acolo unde este cazul (vara mai ales). În plus, am folosit perforatoarele decorative care, cu mâna pe inimă spun, salvează vieți în pregătirea activităților pentru vârstele acestea.

Am început cu o discuție despre fiecare anotimp, folosind planșe mărite din carte. Cei mai măricei știau și lunile ce revin fiecărui anotimp, ceilalți se descurcau bine cu semnele caracteristice. E mai greu când nu îi cunoști și trebuie să te adresezi unui public nou, însă face parte din surprizele plăcute ale profesiei. O decizie destul de grea a fost însă amenajarea spațiului de lucru. Era clar că discuția se va desfășura în cerc, pe perne. Dar apoi… să îi mut sau nu la mese? Știu că sunt înnebuniți să lucreze pe jos, așa că, având la îndemână doar lipici solid, am zis că nu se poate întâmpla nimic rău dacă îi las pe mochetă și așa a fost.

Am repartizat anotimpurile, am stabilit „centre” de lucru în jurul accesoriilor necesare și au trecut la treabă. Pe măsură ce terminau un anotimp, îl lipeam la locul lui pe paletă. Îmi pare rău doar că nu am mai apucat să le spun că acea floricică de „primăvară” nu întâmplător era roz și cu cinci petale, floarea de măr având tot atâtea, precum și o nuanță rozalie. A fost greu să facem merele să respecte legea lui Newton și să atârne în pom (la cât erau de mari, așa trebuia!), am avut câteva „toamne” cu pomișori golași – ca să lipească mai puține frunze, au venit cu scuza că „s-au scuturat“. Păcat că nu era planșă, că acceptam și spuneam că vreau să le văd pe jos…

La final sper că au plecat acasă cu un obiect util, cu utilizare diversă: poți vorbi despre anotimpuri, poți să îl completezi cu un cuib de păsărele – întâi cu ouă, apoi cu pui și în cele din urmă gol, poți să vorbești despre ciclul de viață la plante. Atât de multe se pot face… timp să ai și să vrei!

Am selectat mai jos câteva fotografii de la eveniment. Un scurt filmuleț puteți vedea aici, pe pagina de facebook Talente de Năzdrăvani. Ca lucruri de îmbunătățit, încă e de muncă la modul general la educația adulților care nu înțeleg că punctualitatea, în cazul activităților pentru copii, nu este negociabilă, că nu poți arunca pur și simplu un copil într-o activitate la 15 minute sau 30 după ce a început doar pentru că ți se pare interesantă și pentru că e publică, dacă nu a asistat la explicații. (E lucru valabil și la școală, când întârzie și apoi deranjează pe toată lumea, căci a aterizat și habar nu are ce să facă.) Apoi, încă avem mult de lucru până vor înțelege că limitele de vârstă stabilite pentru o activitate au o logică a lor. Poate că părea simplu, „ceva de lipit”, însă necesita răbdare și vreo 50-60 minute de muncă atentă, timp pe care preșcolarii nu îl stăpânesc, se plictisesc muuult mai repede.

Ca o concluzie, mă bucur că am putut sărbători 1 Iunie așa cum se cuvine, la joacă cu copiii!

Atelierul Năzdrăvanilor la Bookfest - 1 iunie 2019

Atelierul Năzdrăvanilor la Bookfest - 1 iunie 2019

Mulțumesc, la final, Editurii Casa cu care colaborez de atâția ani atât de frumos, pentru provocările, creative sau organizatorice, pe care mi le-a făcut în cei 10 ani de când se află pe piața românească, vârstă frumoasă pe care a sărbătorit-o cu această ocazie.

PS. Și nu în ultimul rând, mulțumesc fiicei mele, deja la vârsta la care îmi este partener în activitate, pentru tot entuziasmul cu care mă susține de fiecare dată, pasiunea cu care critică și vine cu idei și îmbunătățiri din perspectiva copilului. O notez pe cea de acum: „Data viitoare când îți vin idei de-astea (a se citi lucrat pe jos cu chestii mici de 1 cm), să iei și aspiratorul!“ Morala e de fapt să introduc în prezentarea activității și ultima etapă, cea a curățeniei la locul de lucru, cu care copiii ce sosesc la activități gratuite sau plătite nu sunt obișnuiți. Noroc că la școală încă se (mai) face.


Pentru a fi la curent cu activitățile „Talente de Năzdrăvani“ ne puteți urmări pe facebook, pe instagram sau vă puteți abona la newsletter.

Atelier la Gaudeamus 2018

Origami – atelier la Gaudeamus

Ziua de joi nu m-a dezamăgit deloc, s-a arătat în toată splendoarea ei așa cum o proiectasem: lungă și obositoare. Am aterizat la Gaudeamus direct de la școală, cu cheful cam pe la jumătate de a umbla prin târg. Mai mult teleghidată, mi-am notat câteva noutăți, am luat câteva cadouri și… cam atât. Așteptam atelierul și aveam emoții, căci toate sms-urile curgeau cu „e trafic”, „sunt în blocaj la…”, „ajungem, dar întârziem puțin”.

Anul acesta spațiul atelierelor a fost un pic altfel, am preferat o altă formulă decât lucrul în grupe de 4. În final am constatat că mi-a fost și mie mai ușor, căci e prima dată când reușesc să stau jos! Am avut emoții cu origami, îmi este foarte greu să ascund atunci când ceva nu-mi place, iar copiii au parcă un senzor special pentru a detecta asta. Însă am reușit să găsesc în aceste proiecte acele „motive” care să mă ajute. Umorul rezolvă de cele mai multe ori problemele dificile… Le-am povestit ce vom face, cum am încurcat proiectele, cum bradul pe care mi-l doream era de fapt cactus… Chiar dacă scrie că e cactus… și eu o să-i spun brad! Oricum ar fi, l-au făcut, l-au împodobit cu fulgi și l-au luat acasă.

Și, chiar dacă elementele se realizau toate la fel, faptul că dimensiunea pătratelor utilizate descreștea până la 3cm a ridicat destule probleme. Cele mai mici cu greu s-au lăsat înduplecate, dar în final, iată ce-a ieșit.

Atelier la Gaudeamus 2018

Atelierul acesta a mai avut ceva special. Pentru prima dată echipa Năzdrăvanilor, cea pe care o proiectam cam acum 9 ani cu Iris și Andrei, a funcționat aproape perfect. Eu în rol de „capul răutăților”, Iris ca spiridușul de servici, ocupându-se direct de cel mai mic participant la atelier (Alex, 6 ani), iar Andrei de partea tehnică, pozele.

Cu această ocazie le mulțumesc celor care au venit să ne cunoaștem sau să ne revedem, ori chiar să ne petrecem timpul altfel decât o facem 4 ore pe zi, 5 zile pe săptămână. Mulțumiri speciale și Editurii Casa, care ne provoacă de fiecare dată cu noi numere ale colecției Idei Creative, cum a fost și acesta, Lalele și flori origami.

atelier origami

Atelier de origami gratuit la Târgul de carte Gaudeamus

atelier origami

Undeva la începutul toamnei, când frunzele abia începeau să pălească, am primit propunerea de la Editura Casa pentru organizarea atelierului de la Gaudeamus. Am primit cartea electronic, pe telefon. Eram la cursuri și am răsfoit repede. Cel mai mult mi-a plăcut coronița pe care deja am realizat-o , însă la noi piața de art&craft e slăbuță la chestii mai profunde și hârtie origami cu două fețe colorate diferit e încă ceva străin. Nu pot să descriu convorbirile telefonice cu câteva magazine de profil când am explicat ce caut…

Așa că am renunțat la proiect și am ales unul pe care îl puteam realiza. Când am răsfoit cartea, am procedat în stilul meu. M-am uitat la poze. Am destulă experiență să pot intui etapele și gradul de dificultate doar analizând imaginea și am hotărât: facem bradul! Brad a rămas, am comandat hârtie colorată (hârtie glasată, top de o singură culoare – nu există), a sosit coletul ambalat impecabil, m-am apucat de tăiat… Câteva dintre dimensiunile pătrățelelor necesare le știam pe dinafară, de când testasem proiectul. Însă restul nu. Rog copilul să deschidă cartea și să mi le spună. Caută la brad! Caută, nu găsește. Îl pun să mai caute o dată. Tot nu găsește. Îl pun să ruleze încep paginile, îi spun stop… Și se enervează (pe drept): Care brad?? Ăsta e un cactus!

A fost momentul în care am început să râd… e ca la planșele acelea despre percepție, depinde unde focalizezi ca să vezi un anumit lucru. Eu am căutat proiecte de iarnă și am văzut brad. Deși am citit instrucțiunile, titlul nu l-am văzut. Tot brad era.

Așa că joi, de la ora 18 vă aștept la Gaudeamus să construim un cacto-brăduț la ghiveci și să dăm startul pregătirilor de sărbători. Aș fi vrut să ne vedem sâmbăta, ca de obicei, însă anul acesta târgul s-a suprapus cu unul dintre cele două cele mai importante evenimente din viața mea, așa că nu s-a putut altfel.

Înscrierile cele mai rapide – prin sms, la 0722-955-103, menționați doar numele și vârsta copilului.

bookfest 2018 ateliere copii

Bookfest 2018 – ateliere de lectură

Seriile pentru copii de la Editura Paralela 45 își îmbogățesc colecția. Prima pe listă, cu două noi volume, „Biroul de investigații nr. 2”. După ce anul trecut au apărut și volumele 3 și 4, Operaţiunea Apus de soare și Operaţiunea Narcisa, urmează acum În căutarea reginei junglei și În căutarea căpitanului Krogh.

Tot pentru cei mici, în ediție cartonată, a apărut povestea lui Fridolin, un teckel care primește de ziua lui o frumoasă zgardă roșie cu ținte aurii. Bucuria lui este de scurtă durată, când constată că toți câinii din oraș îl fugăresc ca să i-o ia. Fridolin scapă, dar își dă seama cu disperare că a pierdut zgarda, așa că pornește în căutarea ei, fiindcă acasă nu se poate întoarce fără ea. Aventurile abia acum încep. Curajul și inteligența micului teckel sunt puse la grea încercare și numai prin lectură vei afla deznodământul. Singur sau… împreună cu noi, sâmbătă, 2 iunie, la Târgul de carte Bookfest din București.

bookfest 2018 ateliere copii

Atelierele se desfășoară la standul Editurii Paralela 45 din pavilionul B2, aflat în incinta Romexpo. Pentru cei care ați mai fost la Bookfest, e bine de știut că locația din acest an nu mai este în vechile pavilioane, ci în unul abia deschis.

Înscrierile se fac prin intermediul acestui formular. Atelierele sunt destinate școlarilor de orice vârstă, care știu să citească, măcar la nivelul de începător. Sperăm ca activitatea și surprizele pregătite să contribuie la magia weekendului copiilor, așa cum am înțeles că se numește perioada 1-3 iunie.

Vă așteptăm!

(Pentru orice nelămuriri sau detalii suplimentare puteți folosi formularul de contact de mai jos.)

 

Atelier gratuit la Bookfest 2018

Anul școlar se apropie de sfârșit, iar târgul de carte Bookfest ne anunță de ceva ani acest lucru. În acest an, aveți ocazia de a sărbători 1 Iunie în lumea cărților alături de cei mici, unde, sunt sigură, veți găsi suficiente modalități educative de a le face pe plac ori pentru a-i răsfăța.

Nu chiar de 1 Iunie, ci a doua zi, vă aștept, împreună cu Editura Casa, să confecționăm împreună figurine din farfurii de carton inspirate de numărul 125 din colecția „Idei creative”.

Atelierul se desfășoară începând cu ora 15:00, în spațiul aflat īn pavilionul B2, organizat special pentru copii.

La atelier, ca de obicei, avem 12 locuri, iar activitatea este recomandată școlarilor începând cu clasa pregătitoare. Atelierul este gratuit, dar participarea se face pe bază de rezervare printr-un comentariu la acest articol sau prin sms, la numărul de telefon 0722*955*103. Vă rog să includeți în mesaj și un număr de telefon pentru confirmare (nu va fi publicat), numele și vârsta copilului. Atelierul are loc în incinta târgului; intrarea la Bookfest este și ea gratuită. Pentru a nu vă rătăci și a ajunge la timp, verificați înainte harta expoziției. Deși aveți numărul meu de telefon, îmi este foarte greu să vă îndrum dacă mă sunați chiar înainte de atelier, când deja unii copii au sosit.

Se subînțelege că participanții vor respecta următoarele:

  • anunță în timp util (sms) dacă nu pot participa, pentru a da locul altui copil;
  • sunt punctuali la eveniment;
  • se informează înainte de eveniment cum se ajunge la locația stabilită;
  • au vârsta necesară, pentru a lucra cât mai mult singuri, fără ajutorul părinților.

Materialele sunt puse la dispoziție de organizatori, iar creațiile finale le aparțin copiilor.

Vă așteptăm!


Dacă dorești să fii la curent cu evenimentele noastre, abonează-te la newsletter. Datele de contact furnizate pentru înscrierea la atelier vor fi folosite doar în vederea bunei desfășurări a activității și nu vor fi păstrate după încheierea acesteia.

Atelier gratuit de cusături la Gaudeamus

Așa cum v-am obișnuit, la târgul de carte, împreună cu editura Casa organizez un atelier de lucru manual. Cel de la această ediție este inspirat de numărul 128 al colecției „Idei creative”, proaspăt ieșit de la tipar, un număr cu adevărat românesc în colecție. Am povestit despre acesta deja, într-un articol precedent, pe care vă invit să-l citiți aici.

De ce să coși?

E o întrebare pe care mi-au mai pus-o copiii. În epoca lipiciurilor ultra-adezive, pare că acest meșteșug nu își mai găsește locul… ei bine, așa cum trebuie să învățăm la un moment dat să facem fundă la șireturi, trebuie să știm să băgăm ața în ac și să coasem, căci un nasture nu se va lipi cu „Picătura”.

La atelierul din această toamnă vom încerca să coasem pe etamină unul din proiecte propuse de autoare. Experiența în lucrul cu copiii pe proiecte de acest gen spune că nu va fi ușor, dar nu este imposibil. Vom încerca să lucrăm fără să avem nevoie de ajutorul părinților, căci vrem să învățăm. Sper ca gustul pentru cusut să prindă și copiii să își facă curaj să încerce și alte proiecte. Pe lângă aplicațiile sale în viața de zi cu zi, cusutul dezvoltă capacitatea de orientare în sistemul de axe de coordonate, orientarea pe etamină, în funcție de orizontală și verticală nefiind un lucru ușor.

Dacă trei argumente sunt suficiente, vă aștept

Sâmbătă, 25 noiembrie, ora 16:00.

La atelier, ca de obicei, avem 12 locuri, iar activitatea este recomandată școlarilor. Atelierul este gratuit, dar participarea se face pe bază de rezervare printr-un comentariu la acest articol sau prin sms, la numărul de telefon 0722*955*103. Vă rog să includeți în mesaj și un număr de telefon pentru confirmare, numele și vârsta copilului. Atelierul are loc în incinta târgului; intrarea la Romexpo este gratuită doar pentru elevi, studenți și pensionari, iar această taxă de acces nu are nicio legătură cu atelierul. Pentru a nu vă rătăci și a ajunge la timp, verificați înainte harta expoziției. Deși aveți numărul meu de telefon, îmi este foarte greu să vă îndrum dacă mă sunați înainte de atelier, când deja unii copii au sosit.

Se subînțelege că participanții vor respecta următoarele:

  • anunță în timp util (sms) dacă nu pot participa, pentru a da locul altui copil;
  • sunt punctuali la eveniment;
  • se informează înainte de eveniment cum se ajunge la locația stabilită;
  • au vârsta necesară, pentru a lucra cât mai mult singuri, fără ajutorul părinților.

Materialele sunt puse la dispoziție de organizatori, iar creațiile le aparțin copiilor.

Vă așteptăm!

Corvoadă, ambiție sau autocontrol?

Sâmbătă, într-o atmosferă extrem de relaxată, la Bookfest, am desfășurat, împreună cu Editura Casa, încă un atelier pentru copii, inspirat de numărul 127 al colecției „Idei creative” – Înșirarea mărgelelor pentru copii și începători.

Pentru mine a fost minunat. M-am bucurat să revăd copiii care au mai venit, dar și pe cei noi. M-am bucurat să văd că sarcina de lucru nu i-a speriat, și ne-am încadrat perfect în timp. M-am bucurat că am putut sta și un pic de vorbă cu ei, nu doar să lucrăm. Iar cei care au lucrat au ilustrat, pe deplin, titlul. Dar să le iau pe rând.

Organizarea

Mi se pare încă uluitor că toți cei care au sunat și au rezervat au și venit, sau, dacă mi-a scăpat mie ceva, oricum am fost fix câți știam că vom fi. Am început la „fix”, am avut toate pregătite, chiar și cei de la târg au fost impecabili, n-a fost nevoie să cerem nimic.

Există momentele acestea de speranță sinceră, când toate celelalte se prăbușesc în jur, că avem niște copii minunați, și suntem pe calea cea bună!

Remarc cu plăcere de la atelier la atelier că reușesc să conving părinții să nu lucreze în locul copiilor. Știu că nu se pot abține, că uneori tendința rapidă de abandon a celor mici îi determină să mai țină „roțile ajutătoare” la bicicletă, însă cu cât îi învățăm să zboare mai devreme, cu atât vor zbura mai bine.

De data aceasta n-am pregătit film demonstrativ. Poate că ar fi fost util, dat fiind că a fost nevoie să reiau, de câteva ori explicația pentru punctul cheie al proiectului, însă mi-am improvizat o tablă, dintr-o coală mare, albă, și am făcut schema. Este esențial să aibă modelul în față la această vârstă, poți să explici de 10 ori, dacă nu arăți, tot degeaba. K., pe care am cucerit-o de vreo doi ani cu activitățile și nu le mai ratează, mi-a reproșat lipsa mijloacelor de învățare bazate pe tehnologie. 🙂 Cum adică, fără film?!

Sper ca la următoarea activitate să n-o dezamăgesc, și să avem o temă provocatoare, cu film…

Dificultăți

Dacă vi se pare un proiect ușor, doar vi se pare. S-a lucrat cel puțin o oră, 100 de mărgele mici, cel puțin, pentru cine a făcut brățara, 150 pentru cine a făcut colier, plus clopoțeii albi, și mijlocul aferent. M., cea mai mare dintre ei, mi-a zis că părea simplu, dar că nu e chiar așa, trebuie să fii atentă.

Mi-aș mai fi dorit să am timp să-i învăț pe copii să facă nodurile pentru prinderea încheietorii. Și eu le-am învățat (câteva) de la Iris, care le exersa pentru tabăra de cercetași. Iar cu nylon de pescuit… e greu. Am pregătit eu de-acasă nylonul și agățătorile, acolo au înșirat ei și, la final, tot eu am încheiat, cu un alt nod. Poate vom apuca, la un moment dat, la un atelier într-un spațiu dedicat, să învățam și aceste noduri.

Am avut și un abandon în cursă. Înșiratul este în primul rând o probă de răbdare. Am transformat sarcina imediat, și am pregătit un inel cu floricică pentru mama. Dar modelul a făcut senzație, și imediat am mai avut o cerere…

Colierele, la final

Singurele reguli pe care le pun sunt cele legate de tehnica folosită. Aici, numărul de mărgele pe un interval – dar i-am lăsat și să modifice și sistemul pentru clopoțel. Nu am vrut să fac eu un colier, de teamă să nu dau startul la imitații; am considerat că modelul din carte este suficient. Eroare, căci mărgelele au fost o idee mai mici decât cele indicate în proiect, și ar fi fost nevoie să punem mai multe pe interval, ca să iasă perfect distribuit.

Dar… cred că puteți vedea, din expresiile copiilor, cam care e nivelul de satisfacție de la final.

Am reușit, cu puțin ajutor, să fim și live, pe pagina noastră de facebook, chiar în timpul atelierului, iar mai jos –  un mic fragment de lucru. Mulțumesc, încă odată, editurii Casa, pentru că nu încetează să mă provoace cu ceea ce îmi este mie mai drag să fac!

Atelierele se pot desfășura la cerere și pe orice temă. Pentru detalii, accesați această pagină.

 

Atelier gratuit la Bookfest 2017

Tradiția continuă și anul acesta alături de Editura Casa. La Bookfest, inspirat de una din ultimele apariții ale colecției Idei creative, v-am pregătit un nou atelier pentru copii. 

De ce să înșiri mărgele?

Motivele sunt multe… poți începe cu cel referitor la dezvoltarea răbdării, atenției, preciziei, și a musculaturii fine a mâinii. Apoi cu cel legat de imaginație și creativitate. Sunt însă esențiale pentru toate acestea elementele de decor, anturajul, și accesoriile folosite.

La 3 ani, se recomandă mărgele mari, cu orificiu mare, care să fie înșirate de copil pe un șiret destul de solid, sau pe sârmă. Dimensiunea mărgelelor scade cu vârsta, la fel și dimensiunea orificiului și stabilitatea suportului. Exerciții cu mărgele am făcut o sumedenie cu preșcolari, și cele mai interesante situații create au fost cele de rezolvare de probleme. Dacă înșirăm mărgele… și ridicăm ața… cad pe partea cealaltă… de ce? Și cum facem să nu se mai întâmple, să evităm a munci de câteva ori în zadar? Soluții au fost multe, nu una singură. Cum lucrezi cu mărgelele, în așa fel încât să nu fie nevoie să le tot aduni de pe jos…? În grupuri mari, libertatea în alcătuirea creației este relativă. Se influențează ușor unii pe ceilalți.

Însă nimic nu am văzut să fie mai impresionant decât zâmbetul lor de la final, când plecau cu creația pe mână, la gât sau prinsă în urechi! Era satisfacția aceea de a crea, cu mâinile tale, „ceva” util.

Sâmbătă, 27 mai, ora 11

Atelierul se va desfășura în incinta târgului de carte Bookfest. Este dedicat copiilor cu vârsta minimă de 6 ani, deoarece se va lucra cu mărgele mici. Pentru a participa, lăsați un comentariu la acest articol sau scrieți pe mail, la adresa indicată mai sus, menționând: numele copilului, vârsta și un număr de telefon. Rezervarea va fi confirmată numai la acest număr de telefon.

Sper din suflet că nu vi se pare complicat, însă experiențele trecute, când confirmările prin email au rămas fără răspuns, și am așteptat în zadar copiii, fără să-i pot contacta, mă fac să includ aceste noi reguli de participare.

Se subînțelege că participanții vor respecta următoarele:

  • anunță în timp util dacă nu pot participa, pentru a da locul altui copil;
  • sunt punctuali la eveniment;
  • se informează înainte de eveniment cum se ajunge la locația stabilită;
  • au vârsta necesară, pentru a lucra singuri, fără ajutorul părinților.

Materialele sunt puse la dispoziție de organizatori, iar creațiile le aparțin copiilor.

Vă așteptăm!

Școala altfel pentru copiii altfel

Anul trecut, când ministerul așa-zisei educații românești a decis că poți fixa săptămâna altfel și în alt moment al anului școlar, am zisă că e de bine. Apoi, când am văzut regulile, mi-am dat seama că se împart alegerile între cei care riscă pe frig și cei care aleg căldura… Că libertatea este, de fapt, relativă și îngrădită.

Însă ceea ce nu-mi place este când scopul acestei activități este deturnat. Facem excursie de 3 zile la Sinaia, la super-hotel, super-condiții, și o justificăm cu „învățare”. Really, câți n-au văzut Peleșul? Câți n-au înțeles încă faptul că un muzeu nu se vede în grup masiv, că nu reții nimic, doar bifezi o listă?? Că educativ înseamnă și că nu faci poze cu blitz în muzeu…? … O excursie tematică bine organizată e altceva.

Însă… ce faci cu copiii care nu pot merge, din X motive, într-o astfel de excursie? Teoretic, îi alipești la o altă clasă din școală, cu care ei n-au (mai) nimic în comun. Sau măcar… cauți și pentru ei o soluție.

Anul acesta nu aveam de gând să mă implic în Școala Altfel, pentru că… sunt de-a dreptul copleșită de toate obligațiile pe care le am, și nu am nici cea mai vagă idee cum o s-o scot eu, într-o lună, la capăt. Însă la Iris sunt 4 copii care nu postează pe whatsapp poze de la munte, cu trei zile neacoperite de un program (decât de teme, că doar au „timp liber”), și s-a rugat de mine să vin și să fac ceva cu ei. Ok, am zis că n-o fi foc, două ore, 4 copii, lejer pentru un atelier, la care am folosit materialele rămase de anul trecut de la Andrei, gata tăiate. Am pus repede în geantă toate uneltele necesare, câteva materiale în plus, că nu se știe niciodată, și-am purces la drum.

Jur că au fost cei mai cuminți copii ever!! Atât de tăcuți, vorbeau în șoaptă, se ajutau reciproc, ceva de nerecunoscut pentru etichetele care stau spânzurate în cele mai sumbre culori deasupra clasei! Dar se pare că e norocul meu, că „cine” putea să-mi întoarcă activitatea cu susul în jos nu a fost. După două ore, trebuia să mă opresc, să ajung la școală, însă… m-au rugat să le mai las uneltele. Nu făcuseră până acum nici țesut cu fâșii, nici quilling, nici filigran, așadar la final nu era gata decât o singură felicitare. Sper să le primesc și pe celelalte, căci au stat peste program.

Morala de azi:

Dragi profesori,

Indiferent cât vă doriți o excursie, dacă nu găsiți soluții/finanțare să plecați cu toți copiii, fiți creativi și căutați alte idei pentru programul din Școala Altfel. Și dacă decideți totuși să plecați ca prepelița cu puii capabili, pregătiți ceva și pentru ceilalți… nu-i faceți să se simtă abandonați. Ei asistă la toate pregătirile voastre, văd „lecțiile de zbor”… Și… chiar nu e vina lor!

Atelier – „Căsuța lui Moș Crăciun” – epilog

Astăzi am încheiat primul meu atelier în care Iris și-a luat în primire cu adevărat rolul de asistent la ateliere. De ceva vreme am preferat ca weekendurile pe care copiii le petrec cu mine să le dedic lor, și cele în care am activități să fie doar ale mele. Azi a fost atât de fericită că în sfârșit poate merge cu mine, încât n-am reușit nicicum să o las acasă. Știu prea bine ce înseamnă munca cu copiii, nu e ușor deloc, și nu i-aș fi cerut… La final îmi spunea că, dacă asta înseamnă să fie profesoară, nu-i trebuie. I-aș spune eu că nici să fii pediatru nu e altceva, dar n-o fac să se răzgândească cât nu prea are alternative pe listă 🙂 .

Când am plecat de dimineața de-acasă, atelierul părea simplu. Copiii înscriși erau mari, nimic dificil la orizont, Iris cocheta cu ideea că participă și ea și își face căsuța ei… cu o oră înainte de atelier, planurile s-au schimbat, limita de vârstă a fost doar o recomandare pe hârtie, căci am uitat cu desăvârșire să verific la telefon, fiind convinsă că cine sună a verificat informațiile de pe site. Atelierul s-a desfășurat la capacitatea maximă. Cu alte cuvinte, n-am mai avut timp să fac poze, doar am reușit, cu coada ochiului, s-o urmăresc. E atentă, zâmbește, explică, și sunt atât de mândră de ea! Facem „echipă”.

Revenind la activitate, lucrurile s-au desfășurat așa cum îmi programasem. Căsuța a luat peste jumătate din timpul alocat, și a fost atât de migăloasă, că nici nu și-au dat seama cum trece timpul. N-au cerut apă, n-au cerut la toaletă, au lipit cu atâta concentrare… marea mea surpriză a fost A., de aproape 4 ani, care s-a descurcat exemplar, și a urmat cu sfințenie instrucțiunile, nefiind nevoie să reluăm nicio etapă. Regret enorm că nu am poze din toate etapele, pe cea finală, de la felicitări, a fost imposibil să o surprind. Doar la final am apucat să surprind „creativitatea” în toată splendoarea ei. Iar căsuțele – am surprins doar 5, deși erau minunat înșirate toate aproape de final!

Sper că moșul va fi mulțumit de găzduirea oferită de copii, și îi va recompensa pe măsura muncii depuse. Dacă vă plac activitățile propuse, ne puteți urmări pe pagina de Facebook (după „Like” neapărat dați și Follow, pentru a primi notificările), sau vă puteți abona la articolele de pe blog, și, pe lângă noutățile despre activitățile desfășurate, veți primi constant recomandări de proiecte și lectură pentru acasă.

Dacă proiectul căsuței (sau alte activități de Crăciun) vă surâde, activitățile pot fi desfășurate și la domiciliu. Detalii la telefon 0722/955/103.