Petreceam o dimineață liniștită de septembrie în compania unui tânăr amic ce trece clasa a doua. Ne încercam puterile cu problemele de aritmetică. Tare complicate sunt când trebuie să le citești să le dai de cap…
Începem cu entuziasm să citim cu voce tare o problemă:
La un concurs de înot participă 30 de băieți și cu 12 mai puține fete. Câți copii participă la concurs?
Lămurim ce e concursul de înot, mai citim o dată problema și începem să o descâlcim.
- Cine participă la concurs? Copiii!
- Ce copii? Băieți și fete!
- Ce știm despre băieți? Sunt 30…
- Ce știm despre fete?
Aici m-a privit candid în ochi și m-a lovit cu răspunsul: Fetele sunt frumoase!
Mi-am dat ochii peste cap.
Da, sunt frumoase, dar nu scrie nicăieri în problemă… Hai să ne mai uităm o dată!
Citește încă o dată cu atenție…
Ai aflat ceva despre fete?
Deja când am văzut că iar mă privește în ochi am tras adânc aer în piept:
Sunt și elegante!
Recunosc că a treia oară mi-a fost teamă să mai întreb, căci fetele noastre din problemă erau în costum de baie, cine știe ce mai aflam. Cum nu a putut să îmi sublinieze pe text unde apare „frumoase și elegante“, am recitit problema și am aflat că sunt mai puține decât băieții. Încă o lectură și ne-am dat seama și cu cât.
În final am reușit să aflăm câți copii s-au bălăcit la concurs, dar am reținut esențialul:
Indiferent câte fete vor fi vreodată menționate în cele mai neașteptate împrejurări în problemele de matematică, ele vor rămâne mereu frumoase și elegante.
