Anotimpurile mai friguroase sau mai umede înseamnă pentru spațiul nostru mioritic o întoarcere la evul mediu… fără pic de civilizație. Ape, noroaie, iar în Capitală, ceva de speriat. Canalizări înfundate, bălți negre al căror fund nu îl poți estima, trotuare la care nu poți ajunge de pe trecerea de pietoni… Când am ajuns acum 20 de ani prima dată aici, mi-am cumpărat niște cizme cu talpă de 5-6 cm, plus toc. Aduceau a șenile, dar mi-au salvat viaț picioarele de la îngheț.
Lucrurile însă stau din ce în ce mai rău, și primarii de la Cișmigiu, din ce în ce mai lăudăroși, sunt din ce în ce mai incapabili să rezolve problema circulației (rutieră sau pietonală), mai ales în condiții de vreme rea. Și cum „iarna nu-i ca vara”, iar prima ninsoare va însemna jumătate de oră de contemplare și apoi aproape o săptămână de mocirlă și mizerie, anul acesta am pus pe lista de iarnă neapărat „cauciucuri”, nu doar pentru mașină, ci și pentru noi.
Alegerea unor cizme de cauciuc nu e însă lucru atât de ușor. Iris e mofturoasă, ce voia ea nu se găsea la numere mari, eu nici atât, nu știu cum se face, dar de câte ori căutam, nu ni se aliniau planetele. Problema însă s-a tranșat săptămâna trecută, când ploile ne-au cam ajuns la os, și la propunerea Oldcom, ne-am ales din magazin cizme noi. „Ne” este un fel de a spune, pentru că, de când ne-am sincronizat anul acesta la numărul de la pantofi, Iris se auto-servește liniștită. Iar acum, când stătea să-și aleagă, și nu putea, că erau prea multe, a eliminat variantele până i-au rămas două. Încercând să mă bag în seamă, cum că durează și vreau și eu să aleg, mi-a comunicat candidă că ea nu se poate hotărî care între cele două, și că… asta e, le vom lua pe astea două, oricum e același număr, și ea poate să le încalțe după cum are chef. Oricum se încalță cu șosete groase, că nu sunt căptușite, și se pot schimba, vorba ei, „ca fetele”.
Partea bună e că avem gusturi destul de asemănătoare (bine că la Oldcom nu aveau totuși cu cranii, că pe-alea le-ar fi luat!), și eu aș fi ajuns la aceeași dilemă ca și ea, tot aceleași două modele. Și pentru a marca cum se cuvine schimbul, pentru momentele în care nu ne vom împăca cu perechile, cine ce alege, am găsit soluția:
Omul gospodar își face vara sanie, sau își ia cizme pe vreme frumoasă…
Celelalte modele disponibile la Oldcom le puteți vedea aici, iar dacă aveți băieți dornici să încerce, există variante și pentru ei. Deși azi e zi cu soare, așteptăm potopul anunțat în zilele următoare, să putem proba cum se cuvine noile echipamente de iarnă.
Deja la modă acum sunt cărțile de colorat pentru adulți. Nu știu de ce această nouă pasiune cuprinde încet – poate din nevoia de relaxare, de regăsire… Dacă ați citit continuările la „Jocul lui Ender”, era într-unul dintre volume o fetiță care se concentra urmărind în lemnul din podea și pereți fibrele. O ajuta să persevereze în munca sa de cercetare, și este și comportamentul care i-a garantat reușita. Am primit cartea de colorat în toiul sesiunii, când numai la distracție nu-mi stătea mintea, și am testat-o în condiții de stres. Așa relaxant a fost să colorez pene… până a apărut Iris. Vreau și eu. Normal, i-am dat și ei. Crezi că e mai bine așa ori așa? Și de aici eu am abandonat. Am lăsat-o să coloreze ea. Dar când prindeam cinci minute singură, mai coloram un pic.
