Unități de măsură: litrul, mililitrul

Litrul, mililitrul și ceva apă

Un capitol extrem de provocator, dacă ai chef de joacă, este cel dedicat unităților de măsură. Prima dată când am „predat” aceste conținuturi a fost la lecția din cadrul examenului de titularizare. Studentă încă, am nimerit atunci, la clasa pregătitoare, unitățile non-standard de măsurare pentru lungime. Și cum reprezentația era one-time-only, m-am străduit să fac de toate, și măsurători, și calcule, ba chiar și probleme simple. 

O singură concluzie am tras și am rămas cu ea: dacă nu le duci de toate (instrumente și materiale), să le vadă, nu faci nimic. Așa că am început, în timp, să strâng, „să fie acolo“. Am o riglă de tablă de 1m pe post de metru liniar, un metru de tâmplărie, panglici de croitorie, ruletă, chiar și ruletă electronică.

Unități de măsură: litrul, mililitrul

„Ghicește în ce recipient încape un litru” (sau cât încape în el). Au greșit câteva, la găletușă au citit gramajul și au zis că nu intră un litru, așa că am măsurat. Intră! La prezentare am încercat să nu se vadă cât au, dar verificam apoi cât scrie pe ele.

Mai simplu e  însă cu recipientele pentru măsurat lichide.

Anul trecut, la clasa întâi (a mea de data aceasta), a fost destul de interesant să discutăm despre litru. Însă așteptau încă de pe atunci să le explic ce e  500 ML de pe sticlele lor de apă și au fost dezamăgiți că trebuie să mai aștepte. Ei bine, am aflat acum.

Lecția la clasa a doua a mers bine. N-aș spune foarte bine, că nu există perfecțiune și încă sunt supărată pe ei că vor să facă în minte scăderile cu trecere peste ordin și le greșesc. Nu vor, nici picați cu ceară, să facă un calcul scris! Parcă le cer să-și taie un deget dacă le spun să scrie termenii unul sub altul…

Ca să fac repartizarea sarcinilor mai interesantă, n-am avut de lucru și le-am dat un joculeț de rezolvat, să vedem în ce ordine ieșim să măsurăm… Cred că mai repede făceam bilețele cu numerele ca la loto și trăgeam la sorți, erau mai fericiți!

Una peste alta, am ținut și să le pun în palmă un mililitru.

Surpriza a fost de zile mari: ba nu și-au imaginat că e atât de puțin, ba și-l imaginau mult mai „mic”, un fel de picătură. Nu știu exact cât de mult le-a plăcut restul activității, mie însă mi s-a părut că apa pusă în palmă cu seringa a fost tot farmecul lecției. 

Am ajuns și la măsurători. Din păcate, n-am poze de dinainte de lecție, când toate recipientele de mai jos erau pline. Dar faceți un efort de imaginație. Nu le-am umplut la robinet, ci am măsurat eu, am pus în toate diferit. Ca să se vadă, am adăugat colorant alimentar, căci nu s-ar fi observat din bancă, atunci când toarnă în cana gradată, unde exact este nivelul lichidului.

Mergea și cu cerneală, însă cum am copii cu CES și sticlele erau în clasă, m-am gândit să nu le vină idei să bea vreuna când nu sunt atentă…

Unități de măsură: litrul, mililitrul

Coloranții alimentari au fost trei: roșu, galben, albastru. Apa din găleată, când am aruncat-o, era un verde crud de primăvară. Au fost foarte curioși ce va ieși. Dacă aveam timp, voiam să fac cu eprubete probleme de genul: dacă amestecăm 50 ml de „galben” cu 30 ml de „albastru” obținem 80 ml de „verde”. 

După ce am reușit, cu chiu cu vai, să aflăm cine ce loz a tras, am început să măsurăm. Varianta în perechi a jocului presupunea că fiecare copil măsoară lichidul repartizat, apoi răspunde la întrebări precum: cine are mai mult/mai puțin – cu cât sau de câte ori. Eeee… a fost o adevărată provocare să găsesc sticluțele mici, în care să intre un număr de mililitri compatibil cu tabla înmulțirii și a împărțirii… și să și măsor exact, cu seringa, nu cumva să avem vreo eroare!

Nu mi-a venit să cred că jocul a ieșit fără incidente, fără sticle dărâmate, fără necesitatea unui mop (dar am avut o găleată mare să golesc repede cănile și păhăruțele folosite la măsurat). 

Pregătirea lecției a fost delir curat. Pe la farmaciile din jur cred că m-au luat la ochi, dar până la urmă am găsit online seringile pe care le voiam. Pahare mici gradate am descoperit în două jocuri mai vechi ale lui Iris, ceva cu parfumuri și săpunuri, care și-au scos acum toți banii. Pipete de plastic – tot de pe-acolo, cred că dintr-un joc de „crescut cristale”.

Cănile gradate mi-au dat de furcă, știam că vor fi folosite intens și am căuta nițel până am găsit unele scrise cu ceva vizibil, nu cele cu marcaj în relief pe plastic, care nu se citesc decât greu. Mai aveam și cilindru gradat, din sticlă, dar nu l-am folosit din același motiv. 

Unități de măsură: litrul, mililitrul

Una peste alta, dacă am măsurat clasa în lung și-n lat cu ruleta, nu puteam să lăsăm parchetul nespălat. În ultima sesiune am combinat măsurătorile cu fracțiile. Le-am cerut să își aducă două păhăruțe și o seringă de nurofen. Nerăbdare maximă – pentru cei care au ținut minte să și le ia de-acasă. Dar, spre disperarea lor, ora a început cu niște „calcule”, adunările și scăderile au trecut întâi peste ordin, înainte să treacă apa peste marginea paharelor. 

Le-am cerut să toarne din sticla lor cu apă cât consideră ei că înseamnă jumătate de pahar.

Îți cere mama doar o jumătate de pahar cu apă. Cât îi pui? Apoi am măsurat, trecând cu seringa dintr-un pahar în altul. Am calculat dublul cantității măsurate și, în final, am măsurat cu cana gradată paharul plin. Dacă „paharul plin” era aproape de „dublul calculat”, înseamnă că a estimat corect jumătatea. Dacă diferența era prea mare, înseamnă că a pus la început prea multă apă, jumătate înseamnă mai puțin. 

Unități de măsură: litrul, mililitrul

Abia aștept unitățile pentru masă. Cum mai toată lumea are un cântar de bucătărie, vom cântări tot ce se poate și vom înregistra datele în tabel. Bineînțeles că urmează, din nou, cu cât sau de câte ori e mai mult sau mai puțin

Manuale digitale apărute peste noapte pe net

Trebuie să încep prin a-mi cere scuze pentru că am scris fără să verific sursele. Publicam un articol săptămâna trecută în care acuzam onorabilul minister al educației că a creat acum doi ani niște minunății de manuale pentru clasele întâi și a doua la care nu a catadicsit să realizeze și manualele digitale. Da, e vina mea, că în cazul acestei afirmații trebuia să intru din nou pe siteul oficial cu manuale și să verific dacă nu cumva îi acuz pe nedrept.

Nu, nu m-a tras nimeni de urechi, dovadă că și cei care lucrează în domeniul educației și mă citesc aveau aceeași informație, însă azinoapte, undeva pe la vreo două, aveam eu treabă cu un manual de clasa a II-a, să caut ceva… Și, ce să vezi, cu ochii cam înlăcrimați, de stat prea mult la ecran în ultimele două luni, fără spor de ecran, că nu se dă decât parlamentarilor să joace solitaire (Aurelia K., bună replica!), mă străduiesc să dau click în partea de jos, pe „varianta tipărită“. Nu de alta, dar știam că, dacă nu nimeresc, mai am apoi o fereastră de închis, cu mesajul că nu ai versiune digitală.

Ei bine… am dat click aiurea, și mi s-a deschis minunea! Există manuale digitale pentru manualele EDP publicate acum doi ani! De fericire, fix la cafea, de dimineață, îi dau mesaj colegei mele. Doar ce a terminat alfabetul la clasa întâi, sunt sigură că voia să afle. A fost tare simpatică, dilema era când le-au pus… Noaptea, ca hoții, când să le pună?

Cu ocazia aceasta am învățat și eu ce e acela manual digital, căci ne-a arătat ministerul cum se face. Azinoapte nu văzusem iconițele de navigație (mici, jos, în dreapta), însă puteam da pagina și m-a impresionat foșnetul digital. Fără el pierdeam senzația! Cum să le văd?! Eram varză de oboseală, se suprapunea banda aceea neagră peste toolbar-ul de la calculator, și al meu plin cu iconițe, cine să se mai prindă care pe unde?? Nu am rezistat ca la varianta de mai jos să trec prea mult mai departe, căci „Bine e la noi acasă“, de Emilia Căldăraru, mi-a transmis direct mesajul că e timpul să mă culc. Înregistrarea, disponibilă aici, impresionează prin lectura deosebită. Nu că sunt eu cine știe ce cititor, dar nu sunt actor și nu îmi vând vocea. Cui îi place, mă ascultă, cui nu… asta e. Dar, metodic, începi prin a spune frumos titlul și autorul și faci un banal montaj să apară și scris, la început, pe film. TVR, responsabil cu manualele digitale, rezolvă repede problema cu o secvență video cu copii, probabil din arhivele imense pe care le are. Să mai întreb de gdpr, copii, drepturile lor, căci apar aici? Ascultând și altele, m-a luat groaza, dacă ei au impresia că un copil mic poate urmări o informație audio spusă atât de repede…

Am trecut la a doua variantă propusă, care pare ceva mai lucrată, în primul rând că la fiecare literă îți oferă filmulețul demonstrativ de scriere a literei. Bine că au apărut acum, la sfârșit de an, după ce foarte multe colege s-au străduit să se filmeze singure și să le arate copiilor. Însă m-am bucurat să văd iconițele ce indicau tipurile de materiale: pentru static – poza, se deschide imaginea de la cules, dar aproape la aceeași dimensiune ca cea de pe pagină (nu am înțeles de ce trebuie să o mai „mărești“).

Însă jocurile interactive sunt ceva de vis. În primul rând că, din ce îmi amintesc eu din caietul de sarcini pentru realizarea manualului, era interzisă inserarea de linkuri externe. Stupid, e adevarat, nu aveai voie să ai linkuri active, pe care să dai click și să te trimită pe net. Acum am fost șocată să văd că nu numai că sunt pe net, dar mă scoate din siteul oficial dedicat manualelor și mă trimite pe un domeniu privat, manual.zoranpopovici.eu . Inițial mi-am spus whotf is Zoran Popovici, apoi mi-am amintit că, conectat la net, ești la un click distanță de orice răspuns.

Profesionalismul este impresionant, aplicația se numește „Untitled Quiz (Published)“, puteți da click pe imaginea de mai jos dacă ați da alt răspuns decât am bifat eu. Ca să nu vă emoționați, vă spun că steluța aceea nu e Albă ca Zăpada, mi-a apărut mesajul de eroare, am ales să mai încerc, dar de-aici s-a făcut că nu mă cunoaște. În schimb, după ce i-am cerut să afișeze rezultatul, m-a felicitat! Pentru răbdare, probabil…

Nu știu dacă Einstein, după ce a formulat teoria Universului „finit“, a completat-o cu „prostia este infinită“, dar eu am fost curioasă să văd cum se continuă opera la manualele de matematică. Pe pozele de ecran am pus eu coperta, să vedeți la care din ele mă refer. Cel de mai jos e impresionant. Prima dată m-am uitat cruciș și m-am întrebat de ce, Doamne, ai pune grafică decorativă la cotor? Nimeni nu face așa ceva. Mi-am dat apoi seama că nici ei nu au făcut, dar n-au știut să așeze paginile în varianta online și de fapt nu vedem pagina pereche, vedem față și verso. Orice copil învață că pagina de stânga are număr par și pagina de dreapta, impar. Doar știți câte probleme sunt prin culegeri cu această provocare…

Apoi, pentru lecția la care m-am oprit întâmplător și la care toate recomandările metodice sunt să lucrezi cu material concret, ei ne-au dărâmat cu coloanele de operații. Trecem peste „abordarea integrată“, dacă tot ai lecție despre Pământ, Soare, Lună, ce facem noi cu păsăretul din ogradă? Nu am reușit să găsesc, la o răsfoire rapidă, nicio aplicație digitală, la prima vedere „manual digital“ înseamnă că poți da pagina pe net.

A doua variantă pare mai normală și mai aproape de ceea ce s-ar numi „manual pentru clasa întâi“. Apar și ceva materiale digitale, la aceeași lecție ca mai sus, avem două poze ce se pot mări (deși nu văd ce detalii ar trebui explorate, că se văd foarte bine), dar și o aplicație interactivă – creionașul de la exercițiu 1. Am editat print-screenul ca să pot introduce în același cadru, fără să acopăr pagina, și aplicația care se deschide, și coperta.

Și nu, nu sunt impresionată deloc.

Mai jos am pus imagini din cele două manuale digitale pe care le am la dispoziție, variantele muncite, trecute prin licitații și comisii de experți. Primul, de la Editura Edu, care este disponibil și online, la această adresă – poate înțelegeți ce înseamnă cu adevărat să faci aplicații digitale.

Apoi, al doilea exemplu, aceeași lecție, manualul de la intuitext care, din păcate,  nu poate fi accesat online. Mai sunt și altele, dar eu nu am cd-urile și nu vă pot arăta, comparativ.

Am stat și m-am gândit de ce la noi e dezastrul acesta, de ce vrem să controlăm tot? De ce nu putem lăsa piața să hotărască, și cel mai bun să câștige? Elevii ar trebui să primească vouchere să își cumpere manuale, profesorul să decidă ce, în funcție de nivelul clasei la acel moment, și fiecare să aibă cărțile lui de învățare, pe care să scrie, nu să le transmită într-o stare jalnică mai departe. Ce „drag de carte“ să aibă un copil când primește un manual deteriorat, mâzgălit și cu meniul fostului stăpân imprimat în miros?

De ce învățăm atâta în școală cum să ne alegem un manual, care sunt criteriile de comparație, dacă, în realitate, nu ai de unde alege?

În concluzie, țin să mai spun doar că manualul nu este obligatoriu, este un instrument de lucru. Poți să îți faci lecția foarte bine și fără el, dacă ești pregătit. Profesorul de la clasă este, în cele din urmă, cel care poate lua decizia de a nu folosi un lucru dacă îl consideră prost. Da, e enorm de muncă când vrei să nu mergi pe „calea bătută“… Însă cred că e mai ușor decât să spui „Dragi copii, vedeți că manualul nostru e plin de greșeli, lucrați cu atenție și mai bine îmi scrieți dacă aveți vreo bănuială…“

Ce citim la sfarsit de clasa a doua

Săptămâna trecută am muncit un pic la lista de lectură suplimentară pentru clasa întâi, pentru că suntem şi noi bobocei absolvenţi… şi ne pregătim de vacanţă. Apoi mi-am dat seama că şi ceilalţi şcolari năzdrăvani ar avea nevoie de o mână de ajutor.

Am luat aşadar lista de lecturi, şi am încercat să le găsesc pe toate. Nu am reuşit, dar lista de lectură suplimentară este aproape completă.

Sper să aveţi o vacanţă frumoasă, în care personajele de basm să vă umple timpul cât mai creativ cu putinţă! Încerc cât mai repede să pun cap la cap şi celelalte liste, pentru clasa a treia şi a patra.

Lectură plăcută !

Poezii - Octavian Goga eMAG.ro
elefant.ro
libris.ro
eMAG.ro
elefant.ro
libris.ro
Poezii – Octavian Goga (Toamna, Moş Crăciun) Poveşti – Ion Creangă (Punguţa cu doi bani, Capra cu trei iezi, Ursul păcălit de vulpe, Prostia omenească, Amintiri din copilărie-La scăldat)
Basme de Charles Perrault - Charles Perrault eMAG.ro
elefant.ro
libris.ro
Fabule - La Fontaine

eMAG.roelefant.ro Libris.ro

Poveşti – Charles Perrault (Scufiţa Roşie, Motanul Încăţat, Frumoasa din Pădurea Adormită) Fabule – Jean De La Fontaine (Greierele şi furnica, Vulpea şi barza)
Alice in tara minunilor - Lewis Carroll eMAG.ro elefant.ro
libris.ro
eMAG.ro
elefant.ro
libris.ro
Alice in Tara Minunilor – Lewis Carroll Basme – Fraţii Grimm (Albă-ca-zăpada, Cenuşăreasa, Croitoraşul cel viteaz, Frumoasa din pădurea adormită, Hansel şi Gretel)
eMAG.ro
elefant.roLibris.ro
Pagini alese - Barbu Stefanescu Delavrancea eMAG.ro
elefant.ro
libris.ro
Din Lumea celor care nu cuvântă Emil Gârleanu (Căprioara, Fricosul, Grivei, Voinicul, După asemănarea lor!) Poveşti – Barbu Ştefănescu Delavrancea (Bunicul, Bunica, Neghiniţă, Palatul de cleştar)
eMAG.roelefant.roLibris.ro eMAG.ro
elefant.ro adevarulshop ocarte.ro libris.ro librarie.net
Poveşti – Hans Christian Andersen (Ghicitori, Proverbe, zicatori;
Fetita cu chibriturile, Crăiasa Zăpezii, Degeţica, Hainele cele noi ale împăratului, Lebedele, Lebedele sălbatice, Prinţesa şi bobul de mazăre, Răţuşca cea urâtă, Soldăţelul de plumb)
Poezii – George Topîrceanu (Balada unui greier mic)
Basme - Petre Ispirescu eMAG.ro
elefant.ro
libris.ro
Poezii si proza - Mihai Eminescu eMAG.roelefant.ro
libris.ro
Basme – Petre Ispirescu (Prâslea cel Voinic şi merele de aur, Sarea în bucate, Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte) Poezii – Mihai Eminescu (Ce-ţi doresc eu ţie…)
eMAG.ro

elefant.ro
libris.ro

Povestiri istorice - Pentru copii si scolari  - Dumitru Almas eMAG.ro
elefant.ro libris.ro
Aventurile lui Pinocchio – Carlo Collodi Legende istorice – Dumitru Almaş (Muma lui Ştefan cel Mare, Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia)
Cuore, inima de copil - Edmondo De Amicis Libris.ro eMAG.ro
elefant.ro
Catelusul Schiop 2011 - Elena Farago eMAG.ro
elefant.ro
libris.ro
Cuore – Edmondo de Amicis (Învăţătorul nostru) Căţeluşul Schiop şi Alte Poezii – Elena Farago (Doi fraţi cuminţi, Gândăcelul, Tanu)
Poezii - Grigore Alexandrescu eMAG.ro
elefant.ro
libris.ro
Basme - Ioan Slavici eMAG.ro
elefant.ro
libris.ro
Fabule – Gr. Alexandrescu (Boul şi viţelul) Basme – Ioan Slavici (Doi feţi cu stea în frunte)
Momente si schite - Ion Luca Caragiale eMAG.ro
elefant.ro
libris.ro
Poezii - Otilia Cazimir eMAG.roelefant.ro
libris.ro
Momente şi Schiţe – Ion Luca Caragiale (Bubico, D-l Goe, Vizită) Poezii – Otilia Cazimir (Gospodina, Pentru tine, primavara, Uite vine Moş Crăciun)
eMAG.ro
elefant.ro libris.ro
Dumbrava minunata - Mihail Sadoveanu

Libris.ro elefant.ro emag.ro

Simple poveşti – RUDYARD KIPLING (Cum i-a crescut cămilei ghebul, Povestea balenei) Dumbrava minunată – Mihail Sadoveanu
eMAG.roelefant.ro libris.ro Poezii - Vasile Alecsandri eMAG.ro
elefant.ro
libris.ro
Cartea cu jucării – Tudor Arghezi (Cheile, Iscoada, O furnică, Piatra piţigoiului, vol. Cartea cu jucării, Zdreanţă) Poezii – Vasile Alecsandri (Iarna, Primăvara)
emag.ro
libris.ro elefant.ro
   
Poveşti – Călin Gruia (Ciubotele ogarului)
  • Cuibul de păsărele – Cezar Petrescu
  • Limba noastră – Alexe Mateevici
  • Bine e la noi acasă – Emilia Căldăraru
  • Cel mai bun prieten – Victor Sivetidis
  • Să râdem fără catalog – Mircea Sântimbreanu

Biblioteca Năzdrăvanilor

Atelierul Nazdravanilor, la finalul editiei a doua

Am avut emoţii astăzi, recunosc, la Atelierul desfăşurat în Salonul Mare al Ceainăriei GreenTea. Emoţii pentru că nu ştiam cum se vor descurca piticii cu acuarelele. Când pictezi pe hârtie este simplu. Greşeşti, ceri altă foaie, o iei de la capăt. Acum era puţin diferit. Aveam pregătite pentru pitici tablouri din ipsos, iar ei aveau o misiune extem de dificilă. Aceea de a picta fără greşeală. Prima senzaţie a fost că timpul acordat probei este mult prea generos, că vor termina foarte repede. Pensula este un instrument rapid. Dar copiii au înţeles că realizarea unui tablou este o muncă serioasă şi migăloasă. Nu s-au grăbit deloc.

Creatii la Atelierul Nazdravanilor

Au participat copilaşi de la grupa pregătitoare până la clasa a treia. Câţiva participaseră şi ediţia trecută, au fost prezenţi şi doi dintre năzdrăvanii care participă constant la exerciţiile din cadrul Expoziţiei de Talente. Dar marea majoritate au fost copii care au încercat prima dată jocul concurs din cadrul Atelierului. Atât cât am reuşit să stăm şi de vorbă (căci am fost ocupaţi…), ideea le-a plăcut, şi sper să ne jucăm în continuare.

Ne-am distrat şi la tombolă, unde premiile au fost oferite de Editura Gama şi Jucării din lemn. Copiii au fost ocupaţi în tot acest timp cu un desen, din seria "Completează imaginea". Tare aş fi vrut să văd şi eu peştişorii, din păcate au plecat acasă împreună cu copiii. Dar, revenind la tombolă, norocoşii au aflat în drum spre casă de premiul surpriză.

A urmat festivitatea de premiere, în cadrul căreia toţi participanţii au primit un premiu constând din două lucrări oferite de Editura Gama din colecţiile de lectură sau cele cu activităţi, în funcţie de vârsta fiecăruia. S-a adăugat un avion cu elice, de la Jucării din lemn, pe care sper că au avut răbdare să-l monteze afară. Şi, bine-nţeles, toţi participanţii s-au putut lăuda acasă cu creaţia realizată în cadrul evenimentului.

Atelierul Nazdravanilor, editia a doua

Atelierul Nazdravanilor, editia a doua

Atelierul Nazdravanilor, editia a doua

Atelierul Nazdravanilor, editia a doua

Atelierul Nazdravanilor, editia a doua

Atelierul Nazdravanilor, editia a doua

Atelierul Nazdravanilor, editia a doua

Evenimentul a fost organizat de portalul Talente de Năzdrăvani, în colaborare cu:

Atelierull Nazdravanilor