Cu și fără diacritice…

Scrisul cu diacritice este o dilemă ce bântuie internetul de ani buni. Cum să scriem? Cu sau fără? Mi se pare normal cu… Ani de zile, cât încă nu se inventaseră variantele românești pentru site-uri, am scris aici tot cu diacritice, inserate cu coduri, numai să apară corect. Când, în sfârșit, au devenit „banale”, n-au mai fost probleme. Unii încă scriu fără, pe motiv că „google nu știe românește”, nu indexează corect paginile. Mi-am asumat decizia. Știu că nu contează, într-o zi o să învețe și el limba de pe plaiurile mioritice.

Problema e că m-am obișnuit să scriu așa. Și mailurile le scriu, și mesajele. Doar pe mesagerie rapidă îmi scapă fără. Este însă amuzant când tu ești obișnuit cu ele și interlocutorul nu. Atunci iese un dialog foarte interesant. Înainte de aceasta, fac o paranteză cu cea mai bună glumă cu diacritice pe care am auzit-o. Avem de scris un eseu, cu dimensiune fixă: între 5000 și 10.000 de semne, fără spații, cu diacritice. Din sală, proteste, cum că, dacă scrii cu diacritice, se punctează mai multe semne în word… Diacritice nu înseamnă cu tz în loc de ț, ca să numere două. Sper că nu la asta se referea cine a comentat…

Revenind. Discuție pe chat cu nașa mea. Noi programam o vizită, ea ne așteaptă. Cu gasca. „Nu avem gâscă.” Cu gașca! După ce am hăhăit suficient pe tema cum preferă gâsca, eventual vie (și am fost la un pas de a alerga la Obor, căci eram foarte curioasă ce face cu dihania, la bloc, în București), am rămas cu ideea că, dacă mergem la ea, trebuie, clar, să avem gâscă. Și avem. Acum rămâne doar să o livrăm.

Șervețele pentru tehnica șervețelului se găsesc, însă mi-a picat în mână setul începătorului de la Daco, care, ia ghiciți, cu ce m-a lovit fix când aveam nevoie…? Avea inclus în pachet șervețel cu gâște!! Celelalte seturi aveau floricele și orice alte minuni, dar eu aveam nevoie de cel cu gâște.

Am luat de la Ikea un ghiveci alb, metalic, perfect pentru exersat această tehnică și am trecut la treabă. Pentru cei care chiar sunt începători, găsiți în set recipiente și cu lac pentru lipit șervețelul, și pentru finisaj – folosit după uscare, pentru mai multă uniformitate și strălucire. Există și lac pentru crăpare, însă cu tehnica suplimentară eu nu am baftă… nici de data aceasta nu am reușit să am ceva suficient de „crăpat” ca să mă laud cu ele. Deocamdată îmi place să rezolv cadourile într-un mod în care, pentru fiecare centimetru, să adaug un pic de suflet. Ceva făcut de mâna mea. La care se adaugă, normal, felicitare pe măsură.

 

tablou canvas tehnica servetelului

Șervețele de Paști

Una din activitățile creative din Școala Altfel de la Andrei a fost și realizarea unui tablou prin tehnica șervețelului. Nu am organizat eu atelierul, însă rezultatul mi-a plăcut foarte mult.

tablou canvas tehnica serveteluluiAu folosit un suport canvas aproape A5, pe care văd că se așază foarte bine adezivul, și efectul este chiar cel de pictură pe pânză. De asemenea, contează foarte mult și șervețelul ales, ceea ce am eu nu se compară, însă eu când le achiziționez le caut pe cele cu elemente mici, care se pot decupa și lipi de copii. Rar am lucrat eu cu șervețelul întreg, și niciodată cu copiii, pentru că sunt foarte greu de manevrat. Dacă nu aplici corect de prima dată, șansa de a rupe șervețelul crește exponențial.

Ca timp de lucru… câteva minute. Durează mai mult uscarea (de aceea nici nu am optat pentru tehnica șervețelului, dacă nu decupezi elementele, se termină prea repede, iar materialele sunt destul de scumpe).

Pentru că mi-a făcut cumva „poftă” de tehnica cu pricina, am decupat un coșuleț și, cosulet servetelneștiind clar pe ce să-l aplic, am ales să încerc pe hârtie. Aveam un suport de pahar, dantelat – de fapt mai mult un suport pentru farfurie, căci este mai mare decât cele normale, pe care am adăugat lipici transparent și apoi coșulețul decupat. S-a înmuiat un pic, dar noroc că s-a uscat repede și am putut să-l pun la presat.

Nu știu încă exact ce-aș putea decora cu el, cred că merge mai repede pus la masă, sub un bol de sticlă. În schimb m-am hotărât să caut suporți de pahare din hârtie, și să încerc „ceva” cu ei la grădiniță, mini-tablouri de primăvară, după vacanță.

 

Din primavara pana-n toamna: cutie decorata cu tehnica servetelului

Azi am terminat un proiect care zace la propriu pe birou de aproape o lună… Întâi am avut cutia. Era decorată cu o imagine… bleah… gen „sunset beach”, la o culoare, şi pixelată. Dar când am văzut-o am decis s-o reciclez… am demontat încuietoarea, am acoperit imaginea cu grund alb şi apoi a început marea dilemă. Cum o decorez. Client mai pretenţios ca mine însămi încă n-am cunoscut! Greu, greu îmi fac pe plac… A trecut prin multe propuneri. Voiam broscuţe, buburuze, fluturi, ba chiar peisaje din oraşe europene, dar nimic, nimic nu striga Evrika când testam. Am cumpărat şi vreo trei seturi noi de şerveţele, dar inevitabil, când ajungeau pe cutie, nu-mi spuneau „aşa”. 🙁 .

…Până azi dimineată, când am avut o revelaţie. Nu ştiu cum mi s-au aşezat împreună în mână două şerveţele. Dacă eram în desene animate, sigur în momentul acela apărea o corolă de raze aurii în mişcare. M-am apucat de decupat şi rezultatul a venit aproape imediat. Am uscat-o pe calorifer, am montat încuietoarea şi gata!

Am folosit două variante de a lipi şerveţelul. Pentru ciuperci, fiind o bucată compactă, am aşezat un strat de lac, am lipit ciupercile, apoi am adăugat al doilea strat de lac. Pentru ramură – decupată integral, am ales să adaug lacul direct peste şerveţel, pe măsură ce înaintam pe rămurele. Riscam, la cât era de franjurată, să nu o lipesc corect, să facă cute, sau, şi mai rău, să o rup. Spre surprinderea mea, acest şerveţel a reacţionat bine cu lacul, nu s-a înmuiat înainte de lipire. Şi pe când îmi admiram opera, mi-am dat seama că am pentru ea şi un titlu: Din primăvară până-n toamnă.

cutie_tehnica_servetelului

Mai multe despre tehnica şerveţelului şi materialele folosite am povestit aici. În colecţia Idei creative găsiţi două numere dedicate acestei tehnici:

Atelierul de creatie

Cutie de ceai din lemn decorata cu tehnica servetelului

cutie_lemn_ceai_tehnica_servetelului

De când am descoperit această tehnică îmi dau silinţa să realizez cadouri personalizate. Dacă se poate ca acestea să fie şi funcţionale, sunt mai mult decât fericită. Poate un suport de creioane sau de şerveţele, dar de data aceasta am pregătit un cadou special, pentru o persoană specială: o cutie pentru pliculeţe de ceai. Îmi place enorm ideea, aproape că aş vrea să am eu una, cu pliculeţe din toate combinaţiile posibile… Pentru că tot se apropie sărbătorile Pascale, am ales s-o decorez cu noile şerveţele care mi-au îmbogăţie colecţia. Am decupat migălos împreună cu Irisuca, şi, pentru că şerveţelele erau pe fundal galben, am ales să nu acopăr cutia cu grund acrilic alb, pentru că galbenul, pe fundal de lemn natur, nu se observă.

Pentru exterior am ales elementele decupate, deşi Iris ar fi vrut să folosim şerveţelul întreg. Nu prea sunt încântată de această variantă, căci este aproape imposibil să întind perfect şerveţelul. Este însă opţiunea pentru interiorul capacului, unde am folosit varianta în care lacul era aplicat doar peste şerveţel. Oricât m-am străduit să mă mişc repede, înainte de a se înmuia şerveţelul, nu prea am reuşit, şi s-au făcut cute. O altă parte dificilă a fost cea a decoraţiunilor laterale, care trebuiau tăiate să pot deschide cutia. Mi-a fost foarte teamă să nu transform iepuraşii în „Lăţi-Lungilă”, tovarăşi cu Harap Alb. Cu un ac şi un cutter am reuşit să le menţin faţa în proporţiile iniţiale. Am mai încercat varianta de a lăsa să se usuce întâi, şi abia am mai putut deschide cutia. Dar s-o deschid la început era altă problemă, căci şerveţelul aluneca şi era tras de capac, aşa că trebuia lucrat cu grijă.

Tehnica am „învăţat-o” din cărţi. Nu am văzut pe nimeni lucrând, în schimb am avut eu atelier pe această temă, şi a fost muncă de echipă. Îmi amintesc că mămicile s-au implicat la greu, şi reacţia unanimă a fost e simplu! Secretul e doar un decupaj de calitate şi aplicarea rapidă a lacului special. Despre manualele mele de la editura Casa puteţi citi aici. În colecţia Idei creative găsiţi două numere dedicate acestei tehnici:

Atelierul de creatie

cutie_lemn_ceai_tehnica_servetelului

Set de lemn decorat cu tehnica servetelului (*28)

Cel mai greu lucru când ai de făcut un cadou e să te decizi ce anume… şi mai ales cum să pui suflet în acel cadou, cum să simtă persoana exact gândurile tale bune. Nu ştiu cum e să fii născut iarna, înainte de sărbători. Mi se pare un pic trist, când toată lumea se agită de Crăciun, tu să ai partea de acea zi unică şi specială. De aceea cadoul de mai jos sper să aducă un zâmbet.

La mulţi ani, Oana!

set_craciun_servetele

Setul este realizat pe suport de creioane din lemn, şi, la fel, pentru şerveţele.

Despre tehnica şerveţelului am mai povestit pe blog, şi puteţi găsi mai multe exemple aici. În colecţia Idei creative găsiţi două numere dedicate acestei tehnici:

Atelierul de creatie | Proiecte de Crăciun

*Proiectul face parte din maratonul 30 de idei de Crăciun.

Globuri din polistiren decorate cu tehnica servetelului (*16)

Aveam rămase din anii trecuţi de la grădiniţă câteva bile mari de polistiren. Cum nu am pentru toată grupa, nu le-am putut folosi anul acesta, iar Iris a fost încântată când i le-am dat ei. O tură prin magazin, la cumpărături, s-a ales şi cu achiziţii de şerveţele decorate, iar unele dintre ele s-au potrivit de minune cu bilele, mai ales şerveţelele cu moşi-crăciuni.

Pentru acest proiect aveţi nevoie de bile mari (cca 10cm diametru), şerveţele cu modele mici (2-4 cm), care să nu „simtă” curbura impusă de sferă, lac pentru decupaj, sau, în caz de criză, lipici lichid transparent. Decupaţi cu grijă elementele. Ar fi de preferat ca decorul şerveţelului să fie alb, aşa nu trebuie să decupaţi pe contur, căci pe polistiren nu se va observa. Noi am umplut spaţiile libere cu steluţe, găsite la raionul de confetti. Elementul final a fost agăţătoarea cu fundiţă, şi globurile sunt gata.

glob_polistiren_servetele

Despre tehnica şerveţelului am mai povestit pe blog, şi puteţi găsi mai multe exemple aici. În colecţia Idei creative găsiţi două numere dedicate acestei tehnici:

Atelierul de creatie | Proiecte de Crăciun 

*Proiectul face parte din maratonul 30 de idei de Crăciun.

Globuri de sticla decorate cu tehnica servevelului (*9)

Mi-au rămas încă de anul trecut globuri de sticlă, şi încet-încet vor ajunge să stea în brad. Prima încercare cu ele a fost cu şerveţele, şi de data aceasta copiii s-au străduit amândoi să aibă propriul globuleţ. Andrei a ales ursuleţi, i-a decupat, i-a lipit cu lac, dar cum sprayul argintiu e mai mult decât tentant, am pulverizat globul. Iris a preferat un glob cu fluturaşi, şi, normal, voia şi ea spray, însă am convins-o să „nu le facem la fel”, mai ales că nu prea au contrast. În mod normal ar fi trebuit să punem pe alb, nu pe transparent. M-am gândit chiar să torn acuarelă acrilică în globuri şi să le vopsesc pe interior, să se vadă mai bine fluturii, dar autorul a refuzat propunerea „editorului”.

Chiar dacă nu sunt remarcabile, globuleţele au strâns în ele multă muncă. Nu e uşor să decupezi perfect elementele de pe şerveţel. Despre tehnica şerveţelului am mai povestit pe blog, şi puteţi găsi mai multe exemple aici.

glob_tehnica_servetelului
Atelierul de creatie | Proiecte de Crăciun 

*Proiectul face parte din maratonul 30 de idei de Crăciun.

Tehnica servetelului pe scoici

scoici-2

Săptămâna trecută am ales ca activitate de grup tehnica şerveţelului. Pentru o grupă mixtă de 4-8 ani e destul de dificil, mai ales că am avut de luptat cu ceva idei preconcepute despre această tehnică. Prima a fost cea a decupării modelelor de pe şerveţele. Cumva copiii aveau senzaţia că vom folosi şerveţelul în întregime, şi au protestat când au văzut cerinţa de a decupa floricelele. Apoi, le-am dus lac special pentru decupaj, şi ei îmi argumentau că merge şi cu aracet, ba chiar voiau să folosească lipiciul şcolar de la Daco, pe care îl aveam cu mine, pentru că este „transparent”. Le-am explicat că tehnica nu înseamnă doar să foloseşti un şerveţel, ci să îmbini elementele de pe şerveţele astfel încât să obţii ceea ce îţi doreşti.

Am adunat de la mare scoici, şi am fost mai mult decât fericită când am găsit variantele acestea mari. Am lipit floricelele pe scoici, iar ceea ce vedeţi alături este rezultatul unei ore de muncă. Pânza de sac am găsit-o la metraje, şi am planuri mari cu ea anul acesta, mai ales că am luat suficientă :). Ideile pentru decoraţiunile exterioare le aparţin copiilor. M-au întrebat continuu, ce să facă, cum să facă… le este foarte greu să improvizeze. Le-am cerut să-şi imagineze că sunt pe o insulă pustie, şi nu au la îndemână decât ceea ce se găseşte pe masă. Să găsească o soluţie. În cele din urmă au reuşit.

Ca plus al activităţii: am reuşit să-i învăţ să ia lacul doar pe vârful pensulei, să n-o mai înece în borcan. Am utilizat mereu lacul de pe capac, câd se termina, adăugam altul. Au remarcat şi singuri rezultatul mult mai plăcut, fără „băltoace”. Aştept să-i reîntâlnesc vineri, să-mi spună cum arată creaţia uscată, căci le-au luat acasă. Nu mă credeau pe cuvânt că floricelele vor părea „pictate” cu mâna.

Despre tehnica şerveţelului am mai scris aici.

Ghiveci de primavara decorat cu servetele

Primăvara aceasta am ales să pregătesc cadouri decorate cu tehnica şerveţelului. Un toc de ochelari, decorat cu lalele, a plecat spre destinatar fără să apuc să-l fotografiez. La fel şi o cutie de bijuterii, decorată cu ghiocei. Le-am făcut în ultima clipă, şi am uitat efectiv de aparatul foto… Aproape aceeaşi soartă ar fi avut şi ghiveciul de mai jos, fotografiat în drum spre destinatar.

Ghiveciul l-am primit şi eu la rândul meu, în varianta „blank”, şi de la început mi-am propus să-l transform. Cum primăvara bătea la uşă, iar şerveţele pe tema dată aveam, mi-a mai trebuit doar o oră de lucru, în două etape. Întâi acoperit cu grund, în două straturi, apoi lăsat la uscat şi în final adăugat şerveţelele.

ghiveci_servetele

Am avut nevoie de:

  • pensule moi, care să nu agaţe.
  • forfecuţă subţire, pentru decupat şerveţelele. Noi am urmat instrucţiunile, să folosim doar una dintre cele trei foi ale unui şervetel, am desfăcut înainte, şi s-a decupat cu dificultate. Apoi am decupat direct serveţelul şi am separat la final, a mers mult mai bine.
  • grund acrilic (vopsea pe bază de apă cu aderenţă ridicată utilizată pentru vopsirea de bază, înainte de decorare, a suprafeţelor metalice – tablă zincată, aluminiu, din plastic şi smălţuite)
  • adeziv şi lac semilucios pentru decupaj (potrivit pentru decorarea prin tehnica decoupajului a obiectelor de lemn, carton presat, teracota, ghips, piatra, polistiren). Se aplică lacul adeziv pe suprafaţa pe care urmează a fi decorată, apoi se adaugă pe suprafaţa tratată motivele dorite, şi se aplică încă un strat de lac adeziv.
    După uscarea completă se tratează încă o dată toată suprafaţa cu lac adeziv diluat cu puţină apă.

Despre această tehnică am mai povestit pe blog, dar în colecţia Idei creative (editura Casa) găsiţi două numere dedicate acestei tehnici:

Cum am aprofundat cu piticii tehnica servetelului

Azi, în prag de atelier creativ la cel mai mare târg de carte din Bucureşti – Gaudeamus – , mi-am dat seama că am rămas datoare cu povestirile de la atelierul de sâmbăta trecută al mânuţelor năzdrăvane. Pentru o oră şi jumătate, mai bine spus două şi ceva, ne-am îndeletnicit cu tehnica şerveţelului. Chiar dacă eu personal am fost nostalgică după formula veche a atelierelor, cu concurs integrat, începe să-mi placă şi cea nouă, de şezătoare. Cam aşa ne-am desfăşurat activitatea, pe perechi, mamă-copil.

Am început prin a le povesti copiilor despre ce înseamnă tehnica şerveţelului, care sunt materialele cu care lucrăm. Le-am lăsat la îndemână şi numerele dedicate acestei tehnici din colecţia „Idei creative”, şi au fost încântaţi de câte obiecte poţi decora astfel. Teoria suna încurajator. Mare lucru, decupezi, dai cu lac, lipeşti. Ca de obicei, socoteala de-acasă şi cea din târg au rezultat diferit. Dacă dat tablourile de ipsos cu grund a fost o încercare de pictură, decupatul modelelor de pe şerveţele s-a dovedit muncă de Sisif… Normal, toţi voiau cât mai multe elemente, dar mămicile au fost în cele din urmă cele care au decupat şi corectat modelele. Ele s-au descurcat minunat. Au fost momente în care mi-a părut rău că trebuie să respect regula foarfecelor sigure, căci cu o forfecuţă subţire, ascuţită, s-ar fi descurcat mult mai bine, şi în mânuţele lor mici, dar şi la tăieturile fine şi precise. Asta mă face să mă gândesc dacă să fac sau nu atelierul de cusut… căci eu cu ac de plastic nu mă văd cosând!

În cele din urmă am răzbit cu decupatul. Au fost şi copilaşi care s-au descurcat singurei. Aproape de final, din categoria „mănânci calule ovăz”, i-am întrebat dacă ar vrea ca rama tabloului să fie argintie sau aurie. Normal, toţi, dar toţi! au vrut vopselele speciale. Mai greu cu utilizarea lor… la final mă întrebam dacă tablourile nu ar fi arătat mai bine fără acest „plus de strălucire”. Nu mai contează, copiii erau în extaz în faţa borcănelelor sclipitoare.

Ca o concluzie, tehnica şerveţelului rămâne un exerciţiu de decupaj, dincolo de orice alte abilităţi. Normal, puteţi folosi şerveţelele întregi, dar efectul maxim îl obţineţi decupând.

Vă las în compania imaginilor de la eveniment, şi vă aştept data viitoare, pe 7 decembrie, ora 11, la Club Aurora, unde vom avea un atelier de iarnă – ultimul din acest an. Cu ajutorul magazinului DacoMag am pregătit materialele necesare pentru a realiza felicitări şi decoraţiuni pentru Crăciun.


Clubul Aurora reprezintă o alternativă în procesul de învăţare preşcolară şi şcolară. Fiecare copil este diferit, plecând de la ideea de bază că toţi copiii sunt inteligenţi.
Susţine şi promovează “arta” de a-i face pe copii să prindă drag de învăţătură, îi încurajează să exploreze şi le susţine progresul în ritmul lor propriu. Si-a propus să creeze un mediu în care să îmbine jocul şi educaţia, în care copii să vină de plăcere, şi în care copilăria să fie (încă) la ea acasă.
Prin conceptul Play& Win Clubul Aurora se angajează să se ocupe de absolut toate detaliile, de la creionarea şi până la implinirea unei petreceri de vis, într-un spaţiu unic, cu o gradină generoasă. Si nu doar atât, Aurora Play&Win vine oriunde vrei tu!

Club Aurora

La Club Aurora petreci timp de calitate şi la sfârşit de săptămână prin desfăşurarea de ateliere creative şi spectacole-teatru, precum şi prin cursuri de limbi străine pentru copii.
O zi la Club Aurora este o zi plină de bună dispoziţie, emoţie şi zâmbete!


Vizualizare hartă mărită