Am asistat azi la dezbaterea publică națională asupra proiectului de plan-cadru pentru clasele V-VIII. Întrunirea a avut loc în sala Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, și au participat ministrul învățământului, Adrian Curaj, directorul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, dr. Adrian Fartușnic, inspectori generali, reprezentanți ai profesorilor universitari și preuniversitari, societăților științifice, ONG-urilor, părinților, elevilor, ai tuturor celor implicați în procesul educațional.

Întâlnirea a avut ca punct central cele trei proiecte de plan cadru pentru gimnaziu, mai pe înțelesul tuturor, structura disciplinelor pe ani de studiu, sau, și mai simplu, ceea ce veți găsi peste doi ani în orarele copiilor de gimnaziu. Puteți găsi ușor pe net și variantele discutate, pe site-ul ISE, analize și păreri din toate categoriile. Am ales să particip privind lucrurile din mai multe puncte de vedere: fost elev amețit de reformele de după revoluție, profesor de istorie, care a prins reforma din 1998, părinte de copil de 10 si 12 ani, dezamăgit de sistem și de căutarea zilnică a unui sens pe drumul către școală, student și viitor profesor pentru învățământul primar, care va intra la catedră o dată cu trecerea la gimnaziu a primei generații „reformate”.

 

Îmi este cumplit de greu să rezum ceea ce s-a discutat, voi reda mai jos, așa cum am surprins în notițele de la eveniment, părerile participanților. Sper să fiți îngăduitori cu tonul ironic pe care mi l-am permis în unele cazuri (cu lipsa diacriticelor, căci am scris pe telefon, și cu prescurtările 🙁 ). Ca aprecieri generale, mai ales că m-am uitat și prin articolele deja apărute pe net, sunt dezamăgită de nivelul superficial de  informare. Ministrul a asistat la prima parte a întâlnirii, la pauză a fost „vânat” la propriu de cele 7 televiziuni prezente, pentru ca, la reluarea discuțiilor, să nu mai fie niciunul prezent (ministrul va fi cu siguranță informat de reprezentanții săi din sală, dar ceilalți… și-au făcut cele 3 minute de reportaj și au plecat). De asemenea, îmi voi păstra dreptul de a cere celor care iau cuvântul la tribună în astfel de reuniuni să vorbească corect românește. Este și motivul pentru care am ironizat fostul ministru Ecaterina Andronescu. Nu este posibil ca din a doua frază să zgârii urechile nefolosind „pe care” în exprimare. Am un profund respect pentru reprezentanții minorităților naționale la discuții, care au folosit o limbă română impecabilă! Regret enorm că nu am reținut numele, nici moderatoarea discuției nu l-a pronunțat corect, nici eu nu l-am înțeles.

O observație și la nivelul organizării. Moderatorul întâlnirii a fost complet depășit, vorbitorii nu au respectat decât în foarte rare cazuri cele 3 minute disponibile pentru luarea de cuvânt. Nu neg, unii dintre aceștia chiar au avut un discurs construit, cu o densitate fantastică a informației, cum a fost cazul prof. Dan Potolea, care a prezentat punctul de vedere al Departamentului de Formare a Profesorilor din Facultatea de Psihologie și Științele Educației. Dar au fost și derapaje, ceea ce mi-a demonstrat de ce nu suntem capabili să punem în practică bunele intenții: pentru că noi nu știm, la niciun nivel aproape, să respectăm regulile. Oricât de deranjante ar fi, ne considerăm mai presus de ele. Și ajung în felul acesta la intervenția unuia dintre cei prezenți, care spunea că școala românească nu mai formează valori…

Am remarcat, aproape în toate discuțiile, adusă mereu în discuție calitatea corpului profesoral în ansamblul lui, calificarea acestuia și resursele umane insuficiente. Totuși, până la ministru inclusiv, toți sunt conștienți că oamenii responsabili cu „reforma” sunt cei aflați, în final, la catedră, că ei sunt cei care trebuie să-și depășească limitele, să ceară mai mult de la ei în primul rând, și apoi de la ceilalți din jurul lor. Am auzit inclusiv despre consilierea tinerilor care ajung în „sistem”, și descoperă că nu sunt născuți pentru această meserie: să caute alt loc de muncă.

Momentele „tensionate” din public, și care au tot apărut menționate în articole, au fost de fapt unul singur, în timpul discursului acad. Marius Andruh, care a ironizat orele alocate noilor educații, prin timpul necesar: nu este nevoie de un an întreg de studiere a drepturilor copilului, sunt suficiente două ore. Tonul a deranjat o doamnă – care nu s-a prezentat și a intervenit necivilizat în discuție – și care a protestat, căci avem copiii cei mai abuzați din Europa. Adevărul este, ca de obicei, undeva la mijloc. Poate că un an de zile este mult, dar am putea să facem un modul de un semestru (discipline modulare s-au mai adus ulterior în discuție, și după părerea mea nu e deloc rea!), iar educația pentru drepturile copilului trebuie făcută simultan și părinților, dacă vrei să aibă efect, ori să organizezi, la nivel național, o organizație asemănătoare celei norvegiene, care să apere într-adevăr copilul.

Lectură plăcută!

---

 

– Si a inceput. Cele trei variante sunt atat de laudate prin eforturile depuse, de parca sunt „trei, Doamne, si toti trei”

– Dl ministru Curaj a luat cuvantul. 6 camere sunt cu „ochiul” pe el. Lauda existenta dialogului cu toate partile implicate, si importanta lui in luarea deciziilor.

– Ia uite. Vara aceasta va fi un congres al invatatorilor, caci ei sunt cei care trebuie sa porneasca cu dreptul in invatamantul centrat pe elev.

– Sistemul trebuie sa functioneze ca ansamblu…. Pornind de la 3 ani.

– Nu se poate discuta de competente doar pe cicluri. Noi nu stim inca cum arata profilul absolventului de gimnaziu.

– Suntem preocupati de ce sa nu lipseasca, nu de ce au nevoie copiii. Nu putem vorbi de educatie pe bucati.

– Trebuie investit in consilierea celor trei parti implicate in educatie: părinți, profesori, elevi. Iar fara o relatie de respect la adresa scolii nu vom progresa.

– Cei care au „certitudini” nu pot intra in dialog. Trebuie sa accepti ca poate exista si o alta solutie decat a ta ca sa poti progresa.

 

– La tribuna, Abramburica. „Pe care” o stim…

– Mvai, imi dau lacrimile. Il citeaza pe Ken Robinson.

– Nu mai spune… Vrem performanta de la sistemul de invatamant… Si ne punem intrebari asupra scopurilor educatiei si redefinirea acestora… Spre conturarea unei personalitati capabile sa se integreze in societate.

– *N-am dat demult pe la biserica, dar asa aduce a predica a-tot-stiutoare ca-mi vine sa ies sa iau o gura de aer.

– Scoala trebuie sa dea societatii personalitatile necesare progresului economic.

– Scoala trb sa aiba un rol social, in asigurarea echilibrului social. Daca parintele e multumit de ceea ce face copilul la scoala, munceste mai cu spor.

– Scoala trb sa fie permanent deschisa spre societate. In dialog cu aceasta. Si sa existe o personalizare a educatiei, sa tinem cont de nevoile fiecarui copil.

Si uite cum ajunge la nativii digitali, desi le spune „nascuti cu IT in vene” . of

– Scoala s-a transformat si din pricina tehnologiilor informatice

– *Uite ca vrea platforme de invatare online pentru personalizarea educatiei. Normal. Calculatorul „vede” personalitatea copilului.

– E-learningul ar trebui sa acorde aceeasi sansa la educatie… *Dadada. Imediat ce vor avea toti copiii calculator si net acasa!!!

– Si sustine Abramburica ca nu trb sa umblam la nr de ore, ci la continuturi. Ca orele sunt echilibrate. *Ministrul rade ironic.

 

– Urmeaza Adrian Diaconu, deputat

*De 3 minute n a spus nimic… doar mulțumiri și felicitări în comisie

– Comisia camerei deputatilor saluta eforturile tuturor

– Echilibru intre discipline si nr de ore e dificil de realizat… Succes tuturor… *Blablabla… Chiar nu vad de ce s a deranjat sa se ridice de pe scaun…

 

– Dr Ciprian Fartusnic, directorul ISE, despre elaborarea planurilor cadru

– Nu stim ce poate face educatia pentru realizarea planului de tara.

– De ce avem nevoie de un nou plan cadru si cum il dezvoltam?

– Desi reforma a patruns teoretic in planul cadru de la invatamantul primar, ele n au ajuns inca in clase… *True!

– *chiar nu inteleg de ce se tooot prezinta cum s-au elaborat planurile. Care sunt nevoile societatii identificate si la care au vrut sa raspunda.. Asta as vrea sa aud

– Dialogul deschis a deschis cutia Pandorei. Specialistii trb sa lucreze cu publicul

– Copilul are nevoie de experiente de invatare autentice, in care sa-si descopere inclinatiile si in clasa a VIIIa sa aleaga constient.

– Si se discuta suficienta celor 8 competente europene

– Sunt ele sau nu adecvate societatii romanesti?

*Doamne, ne punem ACUM intrebari ce facem cu copiii de a treia??? Ca pentru ei se discuta acum planul cadru…

– Bun, am inteles, ne au consultat pe toti, la judet, online . dar se tine si cont de cele 18.000 de opinii exprimate? Din mediul urban sunt doua treimi

– Reconsiderarea nr de ore la istorie

– Multe lucruri interesante din analiza propunerilor, pe care le voi adauga pe blog.

– Neaparat trb incluse si noile educatii. Cu educația pentru drepturile de autor sunt total de acord.

– Ce facem cu CDS… Care nu functioneaza nici acum

– Se trece la interventiile din public in functie de inscrierile la cuvant. Trei minute. Concis. Argumentat. Solutii.- Tema 1. Interdisciplinar in planurile cadru.

 

Acad. Marius Andruh. (chimist)

• – Avem cu cine? Elevi avem, dar avem profesori care sa faca fata noilor provocari? In curand nu mai avem fizic profesori, mai ales la liceu din cauza celui de al doilea master didactic
• – Limba latina la rural… Mai bine nu mai facem decat sa faca un suplinitor necalificat
• – La rural e nevoie de duble specializari
• – Scoala nu trebuie sa fie nici o joaca nici un joc. Trebuie sa fie un lucru serios pentru elev
• – Joaca trb sa fie un tertip al celui cu har didactic care sa ii dea copilului impresia de „joaca”
• – *dânsul a predat chimie, la liceu.
• – Pericolul google in ceea ce priveste competentele digitale. Falsa impresie de invatare
• Nu merge asa (sala rade)
• …
• – Tot ce ne inconjoara e chimie… Deci chimia e cea mai importanta… Deci vrem 10 ore de chimie
• – Este impotriva amestecarii stiintelor. Autorul unui astfel de manual ar trb sa fie un geniu.
• – Altfel, sa scriem fiecare doua pagini in functie de specializare, nu inseamna integrare si interdisciplinaritate.
• – Cine se apuca sa faca o reforma n-o sa spuna ca a lui nu e ok… smile emoticon
• – De ce sa invete un an de zile care sunt drepturile copilului. In 2 ore le rezolvi.
• – Reactioneaza sala, pentru ca avem cei mai abuzati copii din Europa.
• – Se cer scuze publice pentru ironizarea drepturilor copilului.
• – Studentul roman nu are in formarea lui studiul individual. Trb format mai devreme.
• – Sunt inscrise la cuvant cca 40 pers.

 

Iasi. Camelia Gavrila. Inspector general.

• – Trb sa mentinem echilibrul intre a fi europeni cu orice pret si identitatea nationala.
• – E nevoie de interdisciplinaritate, gandire democratica, toleranta religioasa
• – * nicio sansa de respectare a celor trei minute… N am idee daca apuc sa vad finalul dezbaterii…
• – Echilibrul intre cognitiv-afectiv-aplicativ trb mentinut in gimnaziu
• – Optionale – cel putin doua, pt a incuraja diferentele dintre copii. Sa nu ne grabim sa luam decizii.

 

Dnul Florin Colceag (matematician, „antrenorul de genii”)

• – Noi nu avem timp sa discutam reformele. Cum sa inlocuiesti istoria cu „cultura si civilizatie”?
• – Suntem aproape de al 3 lea razboi mondial, trebuie sa cunoastem si sa intelegem istoria
• – Copiii vor limbi staine ca sa plece din tara
• – Trebuie sa ii educam sa ramana
• – Trebuie sa ii intrebam si pe copii ce vor, dar trb sa le asiguram o plaja larga de optiuni, nu intr-o scoala, ci intr-o retea de scoli, nu poti baga intr-o scoala tot
• – De ce sa nu facem limba dacă, nu latina? Argumente gasim pentru orice

 

Dnul Marius Nistor, lider sindicat Spiru Haret

• – Sustin reforma, caci rezultatele elevilor o cer, e necesara si pentru parinti si pt profesori. Dar toti trebuie sa participe. Si incepem cu corpul profesoral, care pune in practica reforma
• – Elevii nu se plang de timpul petrecut la scoala, ci de cum il petrec
• – Profesorii au nevoie de materiale suport ca sa sustina lectii moderne
• – „Dati-mi ce-mi trebuie si va fac o lectie cum trebuie”
• – ( unii au si nu folosesc, oare stie domnul?)
• – Specializarile pure trebuie sa dispara din formarea profesorilor, dublele specializari sunt esentiale in interdisciplinaritate
• – Reforma se bazeaza pe increderea cadrelor didactice
• – Nu exista discipline mai importante. Toate sunt.

Deputat *numele neinteles, reprezentat al minoritatilor (maghiare si nu numai)

• – Invatamantul minoritar are profesori pregatiti, dar sunt afectati de orice modificare, caci au 4 ore in plus fata de ceilalti.
• – * dnul vorbeste impecabil limba romana,
• – efortul copiilor este foarte mare in sistemul acesta pentru a realiza competentele lingvistice ale majoritatii.
• – Cum sa creezi competente digitale in rural? Daca nu au calculatoare?
• – Militeaza pentru decizie la nivel local, si sa nu neglijee efortul copiilor minoritati.

 

(pauză 15 minute)

 

Dnul prof.univ. Dan Potolea, Univ. Bucuresti, FPSE, Dep. Formarea Profesorilor.

• – Prezinta viziunea departamentului.
• – Nu poti discuta reforma fara sa pui in discutie cadrul legislativ si institutional al invatamantului
• – Proiectia curriculara trebuie sa fie concomitenta, nu succesiva. Ar trebui gandit acum si cel de liceu, dacă tot nu le-am făcut pe toate trei odată
• – Planurile cadru ar trebui facute dupa programele disciplinelor, acolo trebuie decis cat trebuie alocat fiecareia. Se porneste de la proiect, elaborarea programelor, si apoi stabilirea planului cadru
• – Exista competente generice care nu sunt cuprinse in cele 8 de baza
• – Stiintele trebuie predate integrat din punct de vedere al cunoasterii.
• – Integrarea si transdisciplinaritatea trebuie sa porneasca de la conexiunile dintre discipline
• – Organizare modulara la unele discipline, pe semestru. Nu au nevoie de un an.
• – (*Dnul ministru a plecat la pauza de la dezbateri. La fel și jurnaliștii și camerele)
• – La optionale elevii le aleg pe cele mai putin solicitante, rezulta o pregatire putin performanta. Trb sa avem grija ce le propunem.

 

Adrian Dragnea – educatie fizica si sport

• – Sport=orice forma de activitate motrica ce duce la educatie
• – Sub trei lectii de ed.fizica pe saptamana corpul copiilor nu reactioneaza, astfel incat sa produca schimbari majore
• – * Mens sana in corpore sano
• – La nivel universitar trebuie introdusa ed. Fizica, și studenții au nevoie.

 

Dna Stanescu Mihaela Dinu – societatea de chimie

• – Problema resurselor umane, atat la elevi, dar mai ales la profesori
• – Stiinta se poate face si la gimnaziu, mai mult sau mai putin integrat
• – E-learningul e bine-venit, insa nu poate suplini natura experimentala a unor stiinte

 

Prof. Dorina Roganzi(?), lb. Romana. Gimnaziu, Bucuresti

• – Analizeaza principiile aplicate planul cadru.
• – Problema competentelor TIC
• – Intercultularitate la 11 ani, cand ei nu citesc?
• – Educatia social civica trb sa cuprinda noile educatii de la clasa a VII
• – Resursa umana pentru socio-umane: sunt specializati la liceu, cu doua discipline, predau patru… Si li se cere acum sa predea noua disipline
• – Copiii vin de la primar fara sa stie si sa citeasca, si la gimnaziu nu se mai poate repara
• – Latina sustine invatarea gramaticii romane
• – Gramatica ar trebui sa se studieze si la liceu
• – Romana+istorie+latina= identitate nationala

 

Dnul Serban Iosifescu presedintele ARACIP

• – Ar trb continuat planul cadru de la primar.
• – Suntem tributari planului unic
• – Noi nu avem curba lui Gauss, avem dreptunghiul lui Gauss, o dictatura a majoritatii
• – Noi excludem minoritatile si diferentele
• – Evaluarile nationale ar trb sa incurajeze diferentele
• – Pregatirea resurselor umane
• – In invatamant trebuie sa ramana oamenii cu vocatie
• – Anul viitor vom vedea, prin feedbackul evaluarilor nationale, daca reforma are efect

 

Iulian Cristache presedintele Asociatiei Parintilor din România

• – Importanta este calitatea profesorilor
• – Centrarea pe elev, la scoala trb sa invete de placere
• – Diferenta intre stiinte si non-stiinte (*râsete puternice în sală… doamne…)

 

Mihai Manea inspector de specialitate istorie

• – Planul cadru nu trebuie vazut prin prisma numarului de ore
• – Istoria – criza de predare sau nu?
• – De ce avem nevoie de istorie? Pt ca este necesar in conturarea profilului identitar al romanului.
• – Europa cere „unitate in diversitate”, Nu europeni
• – Copiii nu stiu imnul si nu saluta steagul

 

Prof * – geografie

• – Integrata in educatia ecologica, si intelegerea schimbarilor actuale, al migratiilor
• – E nevoie de mai multe ore la a 5a si a 8a, pt formarea competentelor cheie si a asimilarii cunostintelor necesare la liceu
• – Necesara salarizarea decenta a profesorilor
• – Geografie + istorie + lb. romana = bagajul necesar in liceu
• – Demersul ministerului trebuie sa aiba un rezultat concret.

 

Alexandru Manta – asociatia elevilor de la Constanta

• – Optionalele – importante in desavarsire elevilor
• – Fiecare elev sa urmeze ce vrea el, nu ce decide majoritatea clasei

 

Catalin Lava, Universitatea Babes-Bolyai Cluj

• – Mai multe variante de plan care sa functioneze in paralel, insa cine alege varianta?
• – Cresterea riscului inegalitatilor scolare
• – Cum armonizezi standardele de evaluare daca ai planuri diferite
• – Problema continuturilor abordate
• – Facem sau nu pilotare pentru acest plan cadru? Sau iar facem la nivel national?
• – Cultura umanista asigurata de limba latina
• – Cultura umanista schimba modul de gandire a omului. Stiintele exacte contribuie la crearea de executanti
• – Noile educatii pot fi integrate in lectiile de istorie *

 

Teodor Georgescu Univ. Bucuresti

• – Limba latina a fost scoasa pentru ca nu are cine sa predea. Nu desfiintam anestezia pentru ca nu avem anestezisti.
• – Noi stam aici si dezbatem in amfiteatru ca urmare a culturii greco romane
• – Asta trebuie sa i invatam pe copii. Sa ne uitam ce se intampla in Siria

 

Amalia Serban asistenta medicala si sanatate publica, consilier

• – Educatia pt sanatate in trunchiul comun
• – Informarea corecta este esentiala in dezvoltarea unor comportamente sanatoase
• – Optionalele nu pot rezolva problema expunerii constante si pe termen lung

 

Liviu Franca, prof.univ.

• – Prof. Latina, decanul facultatii se limbi straine
• – (* nicio televiziune nu mai inregistreaza, au disparut la pauza, odata cu ministrul)
• – Pastrarea limbii latine, introducerea chiar de la a VII-a
• – Renuntarea la limba latina este un atac direct la identitatea nationala.

 

– Prof. **(?) – sustine invatarea programarii in scoala

• Tehnologiile s au schimbat
• – Sa nu punem problema resurselor cand vorbim de laboratorul de informatica
• – Didactic.ro: scoala trebuie sa fie altfel, sa jungem la scoala creativa. Nici enciclopedica. Nici practica.
• – Profesorii de informatica: trebuie schimbata ideea despre TIC. Conceptul trebuie nuantat. Sa invatam si algoritm si programare, nu doar utilizare de pc.

 

Prof. Victor Manz -Tudor Vianu, Bucuresti. Proiectarea algoritmilor poate fi depasita la momentul terminarii scolii.

• – Studiul algoritmilor este util invatarii la toate materiile, inca din primar

 

– (Moderarea discutiei este aproape inexistenta)

 

Doru Iamandei – APOR, Corneliu Popa -APOR Iasi

• – Dorim schimbarea, care sa vizeze binele copiilor nostri
• – Spre ce se indreapta invatamantul romanesc?
• – Care este competenta analistilor?
• – Competenta proiectantilor planului cadru –  Prof. Cucos, de la Iasi, nu e implicat…
• – Cum vor fi parintii asigurati de aplicarea reformei
• – Cum se va evalua pe parcurs reforma si corecta la nevoie
• – Cum se vor face evaluarile
• – Care sunt criteriile
• – Religia- singura disciplină „autorizata” de parinti

 

Bogdan Teodorescu – secretar Societatea de Stiinte Istorice din România

• – Cadrul legislativ este nefunctional
• – Plan cadru este un pilot, va fi definitivat intr-un moment neclar
• – Politicile educationale nu pot ajunge la un punct terminal fara o sustinere politica. Exista garantii ca incheiem reforma?
• – Istoria este necesara pentru anticiparea realitatii in aceste vremuri imprevizibile
• – Profesorii de istorie nu trebuie sa mai cerseasca ora, trebuie sa o primeasca pentru ca e nevoie de ea

 

Mariana Arnautu – World Vision Romania

• – Facilitarea tranzitiei de la primar la gimnaziu
• – Competentele de scris-citit trebuie dobandite la acest moment
• – Dezvoltarea psihologica a copiilor poate fi realizata si cu ajutorul orelor de consiliere la gimnaziu
• – Utilizarea tehnologiilor in predare

 

Liviu Iancu – doctorand istorie

• – Nimeni nu vorbeste despre formarea de valori in invatamant
• – Istoria este cea care poate ilustra prin exemple procesul formarii valorilor unor cetateni responsabili.
• – * doar studentii de la istorie sunt in sala – ei sunt singurii interesați (nu chiar, eu sunt de la FPSE)

 

Prof. *(?)-

• – accent pe metacunoastere.
• – Nu exista o materie serioasa cu o ora pe saptamana.