Category Archives: Proiecte diverse

Soldatelul Reginei de Inima Rosie

soldat-carti-joc

Temele de vacanţă aici pe site sunt pentru mine cele mai dificile. În primul rând, pentru că participă de obicei un număr redus de copii, sub îndrumarea părinţilor. Pot aşadar să îmi fac curaj cu idei mai trăsnite, sau materiale mai deosebite, chiar dacă trebuie să ţin cont că nu trebuie să fie nici foarte scumpe, nici inaccesibile. Pentru a doua temă a concursului „Start la distracţie” m-am gândit la cărţile de joc… Toţi avem acasă cel puţin un pachet descompletat, care îşi poate găsi acum o destinaţie. Personal aveam în minte un soldăţel din garda reginei de Inimă Roşie, şi, dacă ai mei năzdrăvani n-ar fi fost la bunici, probabil în imagine ar fi fost nu unul, ci trei…

La ce s-au gândit ceilalţi copii puteţi vedea aici. Eu m-am chinuit cu soldăţelul meu, ca să văd, când mă pregăteam să-l fotografiez, că mai bine deschideam întâi cartea, căci i-am greşit capul. Oricum, proiectul nu este deloc greu, şi mă gândesc serios să îl folosesc şi cu clasa mea.

Am folosit cărţi de joc, carton roşu (pentru picioare), hârtie buretată pentru cap şi guler (merge însă şi carton), ochi mobili, sârmă pluşată ondulată, şi un beţişor din setul de numărat rămas din clasa întâi. Mi-ar fi fost utile perforatoare inimioare de diferite mărimi, dar n-am avut decât mare şi mic, nu şi intermediar. În rest am decupat din ochi. Picioarele sunt realizate din două pătrate roşii, îndoite pe mijloc, şi tăiate apoi drept, aproape 2/3, ca să se înfigă cartea de joc. Lipiciul trebuie să fie cu uscare rapidă, sau cu silicon, mai ales dacă aveţi o carte din plastic, şi nu din carton. Guleraşul se măsoară şi se decupează după lăţimea cărţii. M-am gândit să pregătesc un fişier printabil, pentru carton alb şi roşu, cu elementele necesare, însă cum dimensiunea cărţilor de joc este variabilă, trebuie adaptat. În mod sigur îl voi avea pentru mine, dar dacă intenţionaţi să lucraţi proiectul cu un grup mare de copii, lăsaţi un mesaj cu dimensiunea cărţilor de joc pe care le veţi folosi, şi mă voi strădui să vă ajut. Pentru o carte de dimensiunea 6x9cm, aveţi aici materialul. Este mai stilizat, mai aproape de imaginea din carte, dar aveţi nevoie de o imprimantă, iar copiii de răbdare la decupat.

Spor la lucru!

Rochite de primavara din hartie cu model

Încep povestirile din weekendul „Noaptea muzeelor” cu finalul… cu ce-am rămas şi ce-am învăţat din această experienţă. Aşa cum am spus deja săptămâna trecută, nu mi-am propus ca evenimentul să se transforme în vizită la muzeu. Voi detalia de ce în zilele ce urmează. Unul din punctele programului nostru a fost atelierul de origami ce s-a organizat în curtea muzeului „George Enescu” de către asociaţia A.C.T.O.R. Iris a aşteptat răbdătoare un loc, şi apoi a devenit chiar amuzant, căci o parte din instructori erau vorbitori de limbă engleză. Ştiau şi română, suficient, dar îmi şoptea şemechera mică cum că avem două ateliere într-unul… şi engleză şi origami.

Din modelele de pe masă ne-a sărit prima dată în ochi o fundiţă, foarte drăguţă, apoi o rochiţă şi un fluture. Pe drum deja ne făcusem planul pentru un mic atelier acasă, o colecţie de rochiţe de primăvară. Aveam în cutie un set de hârtie cu model de la Daco, care arăta minunat ca imprimeu pentru planurile noastre. Ne-am apucat s-o tăiem pătrată, ocazie cu care copiii au căscat ochii mari văzând cum se desenează un pătrat folosind numai rigla şi compasul. Am lucrat cot la cot cu Iris. Tot ei îi aparţine şi ideea de a le face rochiţelor fundiţe. Ar fi vrut tot din hârtie imprimată, dar cum este destul de groasă (destinaţia ei este colajul, nu origami), şi nici nu arată bine să combini două imprimeuri, mai ales pe accesorii, am folosit hârtie clasică pentru origami.

Cum fundele ieşeau cam mari, am tăiat hârtia, cele mici-mici fiind realizate din pătrăţele de 5x5cm.

rochite_origami

Dacă vă place ideea, am găsit şi tutorialele:

Spor la lucru!

Atelierul virtual de creaţie | Atelier la tine acasă

Broscute saritoare (Things to make and do with paper, Usborne Activities)

things_usborne1

De când am blogul acesta, iar lucrul manual a devenit un mijloc de relaxare la noi acasă, mare parte din proiecte au fost documentate online, sau create de la zero. Pentru mine este simplu. Ori pornesc de la material, stau şi bântui pe net, caut, îmbin idei, văd ce aş putea face altfel, cum aş transforma proiectul să capete o notă personală. Rar, sau deloc, aţi văzut la mine proiecte făcute după model. Excepţie fac acele proiecte care ilustrează activităţi propuse în pagini tipărite. Acolo mă străduiesc – deşi este greu să mă abţin – să urmez indicaţiile fără să intervin.

În ultimul timp aici mă ajută Iris. Ei îi este mult mai „la îndemână” să folosească o carte. Google încă este un cunoscut, dar nu prieten, şi de multe ori, când are de realizat o temă pentru şcoală, vine şi îmi spune „N-ai o carte cu un…”. Cărţile cu lecţii de desen au devenit în ultimul timp cele mai răsfoite, căci la cunoaşterea mediului trebuie să deseneze tot felul de animale şi animăluţe. La fel au început să fie scoase mai des de pe raft şi cele cu origami. În această febră de construcţie a intrat şi Things to make and do with paper. Cărticica am primit-o de la MiculCititor.ro, şi cuprinde mai multe proiecte simple, ce pot fi realizate de copii chiar şi singuri. Iris a ales broscuţele, am ajutat-o doar să taie hârtia pe dimensiuni. Era mai simplu să o învăţ să deseneze dreptunghiuri cu rigla şi echerul, să le măsoare, dar am preferat să tai hârtia exact cu ghilotina. Am lăsat lecţia de geometrie pe altă dată. Broscuţele din imagine sunt doar câteva. Broscărimea toată, de diverse culori şi mărimi, a stat ceva vreme întinsă pe birou, nu am avut voie să le strâng. Fiecare avea rolul ei în familie, şi inventa mereu câte-o poveste cu personajele. Am asistat şi la concursul de sărituri, căci gălăgioasele, îndoite corect, au această abilitate.

broscute-saritoare
things_usborne2

Celelalte proiecte din carte pornesc de la materiale avute la îndemână, hârtie colorată, ce mai des hârtie de ambalaj cu modele diverse. Castel, căsuţe, avioane din hârtie, mască de pasăre, horă de fetiţe, flori din şerveţele, clowni din figuri geometrice, felicitări, colier din tuburi de hârtie, felicitări cu păsărele pop-up (doar cioculeţele) sau cu flori, brad, balenă, tablou cu zână, fluturi din şerveţel, ambalaje de cadouri cu flori, rame de tablouri. La mijloc, pentru cei mici mai ales, este inserată o coală a3 cu o mulţime de autocolante, reprezentând proiectele propuse, şi care pot fi folosite pentru a decora obiectele obţinute.

Mă opresc la modelul de felicitări, care par „cusute”. Se desenează forma dorită, se perforează cu acul din aproape în aproape, apoi se decupează, păstrând o distanţă constantă faţă de linia cu găurele. Elementele astfel obţinute se pot folosi pentru orice – felicitări, tablouri, peisaje.

things_usborne3

Micul Cititor este organizator independent în România al editurii Usborne, una din cele mai bune edituri de carte pentru copii din Marea Britanie. Puteti rasfoi albumele cu ofertele disponibile pe Facebook sau MiculCititor.ro, iar cartile pot fi comandate pe miculcititor@gmail.com.

Kirigami – idei creative nr. 88

kirigami - idei-creative 88, editura casa

Kirigami, sau tăierea hârtiei, a fost ridicat la nivel de artă în Orientul îndepărtat, ca şi ruda sa apropiată, origami (plierea hârtiei). La noi a ajuns în diferse forme, cea mai cunoscută fiind cea de pop-up, mai elaborată şi diferită de conceptul de bază. Pe scurt, kirigami porneşte de la o coală de hârtie, şi cu ajutorul tăieturilor şi îndoiturilor se ridică în unghi de 90* un întreg peisaj.

Cartea am primit-o de la editura Casa, abia a ieşit din tipar, şi am acceptat provocarea. Pentru mine înseamnă răbdare, atenţie, îndemânare şi multă geometrie în spaţiu. Din ultima am rezerve suficiente, aşa că îmi este destul de uşor să „văd” modelul în momentul în care încep să-l ridic.

Ca toate numerele colecţiei, cartea are o introducere cu sfaturi utile pentru a obţine un rezultat impresionant. În primul rând, alegerea hârtie, care nu trebuie să fie nici subţire, nici prea groasă, dar trebuie să se şi potrivească modelului. Pentru un model mic, cu multe fineţuri, merge o hârtie subţire, cum a fost căsuţa de mai jos. Dar pentru un model mare, nu. Cocorul de exemplu, trebuia să folosesc cel putin carton de 200g, căci soarele este foarte mare şi nu stă drept (nu se vede în fotografie, dar vă spun că nu stă!) Eu am trecut peste etapa de copiere a modelelor cu creionul, le-am scanat şi le-am printat direct. Rezultatul – mai puţin estetic. În mod normal se copiază cu creion moale, se şterge după decupaj şi îndoire… ca să nu se vadă liniile, eu am „întors pe dos” modelele, astfel încât liniatura să fie pe spate… dacă vă uitaţi cu atenţie, căsuţa mea este în oglindă faţă de cea de pe coperta lucrării, tocmai din acest motiv. Graba strică treaba… mulţi văd, puţini cunosc, numai că pentru mine e de ajuns să ştiu eu. Am învăţat o lecţie, data viitoare nu mai repet greşeala.

kirigami - casuta

Al doilea sfat este cel legat de unealta cu care se taie. Poate fi un cutter (mai bine îi rupeţi o treaptă dacă l-aţi mai folosit şi nu taie perfect), sau un set de cuţite speciale (doar ce plângeam ieri după trusa de cuttere), important este să nu agaţe hârtia. Al treilea sfat este legat de evidenţierea liniilor de îndoire cu o maşină profesională de biguit (ah, şi ce mai există la capitolul acesta…), sau o unealtă de os, ori alte improvizaţii. Eu folosesc foarte uşor o croşetă, cu care apăs liniile punctate, ori un ac gros. Urmează etapa de îndoire, unde, dacă reuşiţi să vizualizaţi modelul în spaţiu, nu vor fi foarte multe probleme.

Cartea include 17 modele, patru pagini A3 fiind incluse la mijlocul lucrării, şi detaşabile. O bună parte din modele sunt tehnice, mai simple sau mai complexe, cu linii curbe sau ondulate.
kirigami - cocor
Sunt şi modele simple, pentru copii, cu clădiri uşoare sau cel cu pisicuţă şi şoricei. Sunt şi de primăvară, cu hortensii şi liliac, dar cele care mi-au plăcut enorm sunt cele cu globuri şi brad de Crăciun, pe care le voi realiza cu siguranţă.

kirigami - idei de craciun

Deocamdată studiez volumul, încerc să le pregătesc năzdrăvanilor înainte de Paşte o variantă amuzantă, cel puţin pentru şcolărei, care sunt capabili să ducă la bun sfârşit o sarcină de acest tip.

kirigami - pisicuta

Cartea o găsiţi în librăria editurii Casa, sau in librăriile online: elefant, librărie.net, eMag.ro.

Spor la lucru!

Biblioteca Năzdrăvanilor

Bijuterii din margele pentru copii, Idei creative nr. 78

Bijuterii din margele pentru copii, Idei creative 78, editura Casa

Se apropie cu paşi repezi 1 şi 8 martie. Anul trecut am improvizat în ultimul moment la grădiniţă cadoul pentru mămici, căci o singură oră nu a fost de ajuns ca proiectul să iasă aşa cum trebuie. Am înşirat atunci mărgele şi am făcut cercei, pe care îi puteţi vedea aici.

Anul acesta am discutat cu copiii încă de prin decembrie, am hotărât să facem brăţări, şi musai ceva ce să le impresioneze pe mămici. Nu că n-ar fi suficient ca doi ochişori să te privească, să-ţi spună că te iubesc şi să-ţi strecoare în mână o piatră de râu, spunându-ţi că a şlefuit un diamant pentru tine… dar noi chiar ne dorim să iasă ceva special.

Aşadar, încă de săptămâna aceasta – ca să avem timp, nu de alta, ne-am apucat să înşirăm mărgele. Am pornit documentarea de la două dintre volumele colecţiei Idei creative de la editura Casa, nr. 3 – Noţiuni de bază ale înşirării mărgelelor, şi nr. 78 – Bijuterii din mărgele pentru copii (colecţia are însă mult mai multe numere dedicate). Prima este, cum îi spune Irisuca mea, de oameni mari. Modelele propuse nu sunt grele, dar sunt realizate din materiale deosebite, iar rezultatele se asortează foarte bine cu rochii şi ţinute de ocazie, nu cu tricouri cu Mickey Mouse. Volumul prezintă tehnicile şi materialele de lucru, tipurile de mărgele, şi include 10 modele, din care unul pentru inele. Aici Iris a pus un semn, suntem în căutarea unor mărgele care să se potrivească.

Bijuterii din margele pentru copii, Idei creative 78, editura Casa

Volumul 78 este mult mai amuzant. Avem 12 modele mult mai uşor de realizat, din mărgele normale, adică le găseşti uşor pe la mercerie. În plus, seturile au de obicei şi brăţară, şi cercei. Pornind de la cea mai simplă brăţară, cea cu floricele, am adaptat şi eu modelul pe care l-am folosit la grădiniţă. Modelul l-a realizat şi Iris, înainte de ora mea, să le pot arăta copiilor la ce rezultat trebuie să ajungă.

Bijuterii din margele pentru copii, Idei creative 78, editura Casa

Dacă sunteţi în căutare de idei pentru o oră de linişte, daţi pe la mercerie. Punguţele cu mărgele sunt între 5 şi 7 lei, încuietorile tot pe-aici, căutaţi pe la raionul sportiv un nylon foarte subţire de pescuit (aţa specială pentru mărgele se găseşte mai greu), şi începeţi împreună modelul. S-ar putea ca la final, pe lângă ora de linişte, să primiţi bonus şi un accesoriu pe care să-l purtaţi cu drag. Iris îmi spunea că se simte mult mai bine când plec, ştiind că o parte din ea mă însoţeşte pretutindeni. Sper ca în curând să o primesc şi pe cea de-a doua.

bratara din margele

Cărţile le găsiţi în librăria editurii Casa, sau în librăriile online elefant, libris, librarie, Adevarul shop

Animale de plus – Foca (Idei creative 7, editura Casa)

idei-creative7-casa1

Am destul de multe volume din colecţia Idei creative de la editura Casa ce-şi aşteaptă cuminţi rândul pe masa de lucru. Cum tot mă chinuiam să găsesc o idee de sezon – un om de zăpadă din ghiveci ceramic (pe care încă nu l-am dibuit), am descoperit un număr ce-mi e tare drag, dar din lipsă de materiale, tot aşteaptă.

Ieri mi-am făcut drum în Obor, să caut… pluş. În teorie sună bine, dar cum mă pricep la textile mai ceva ca croitoraşul cel viteaz, m-am dus şi eu la primul stand cu metraje… Ştiţi, caut şi eu pluş… materialul acela de-l iei în braţe şi nu-ţi mai vine să-l laşi! – Aaa, nu la noi (mătăsuri şi catifele), mergeţi după colţ, la bumbace! La „bumbace” găseşti cam tot ce vrei în materie de finet, sau pânză imprimată pentru lenjerii haioase, polar şi… prosop. Căci aşa îi zice materialului meu. Doamnele tare amabile, le spun la ce-mi trebuie. Sugerează polarul, dar nu-mi place. Aşa că iau pluşul meu. „Doar” 38 lei metrul, dar cu lăţime de 1.9m. Cer sfios 40cm, mă gândeam că nu îmi dă, dar merge.

Acasă pun materialul direct pe canapea, copiez repede modelul cu foaie de calc; trec peste dezamagirea că mi se pare foca prea mică – aproape 30cm, şi mă apuc de treabă. Trasez modelul cu marker, nu îmi dau seama pe moment că se ia culoare pe mâini… asta am văzut la cusut. Apare problema că nu ştiu dacă după spălat voi avea o focă portocalie. Dar nici nu ştiu cu ce aş putea scrie pe un astfel de material. Am senzaţia că am trasat modelul pe dos, căci pe faţă perii sunt mai mici şi mai uniformi. Dar tot pufoasă este, aşa că nu contează. Croiesc modelul, cu 1.5cm în plus faţă de linie, şi mă apuc de cusut. Puful e groaznic, cel tăiat, se prinde pe aţă, înfundă urechea acului… Dar trecem peste, ajungem la umplutură. Vată nu am, dar îmi aduc aminte de o pernuţă umplută cu vatelină, şi are şi fermoar să pot scoate. Sacrificăm perna, umplem foca. Boticul l-am cusut cu mohair negru. Ochii… de unde ochi de sticlă!? Nici n-am vazut aşa ceva prin magazine, mă resemnez şi caut doi năsturei. Aş pune ochi mobili, dar nu ştiu dacă ţin lipiţi cu silicon, şi nici n-am idee cum să-i cos.

Foca din plus

L-am luat lângă mine în pat, căci îl ador! N-am mai făcut o jucărie de când eram mică, şi croşetam păpuşi. Ce am în plan? să o fac şi pe mama lui… dar întâi să măresc modelul. Apoi e faină şi bufniţa, dar îmi trebuie maro – fetru. Şi raţa e genială, şi căţelul, uşor şi dintr-o singură culoare este elefantul şi peştişorul… Mai sunt modele pentru broscuţă, dinozaur, vulpe iepuraş.

idei-creative7-casa2

Cartea o găsiţi în librăria editurii Casa, sau în librăriile online elefant, librarie.net , bestkids, adevarul shop.

 

Alte modele:

Atelierul de creatie

Arta si indemanare in 5 pasi, cu editura Gama

De câte ori lucrez cu copiii – ai mei, la atelier sau la opţional – încerc să ţin cont de un lucru: să nu fac eu ceea ce cu puţin efort ar putea face ei. Nu reuşesc mereu, şi ştiu şi de ce: la grădi evit risipa de materiale, şi atunci pregătesc eu cât pot de mult din activitate. Acasă mă gândesc că vreau să arate bine şi pentru blog, şi nu prea mă abţin să nu intervin. La atelier aproape că am reuşit să rămân în rolul de observator şi coordonator.

Totuşi, cei mici reuşesc să urmeze indicaţiile, mai ales când acestea sunt oferite în imagini. De multe ori am pregătit eu proiectul, am fotografiat etapele şi am mers la lecţie cu laptopul. Am discutat pe imagini, apoi am dat înapoi de câte ori era nevoie. ?tiu, merge şi cu demonstraţia mea, dar nu toţi copiii lucrează în acelaşi ritm. Unii au nevoie de mai mult timp la o etapă, iar cu fotografiile alături am reuşit să „reluăm” explicaţia de câte ori a fost nevoie.

Arti si indemanare in 5 pasi, editura Gama

Când am primit de la editura Gama cele patru volume apărute în seria Artă şi îndemânare în 5 paşi – Plastilină, Carton, Lut, Textile, am avut cumva impresia că sunt planuri de lecţie pentru abilităţi. Poate pentru adulţi par naive, dar ele sunt realizate la nivelul copiilor. Cu ajutorul lor pot finaliza proiectul fără foarte multă intervenţie. Singurul element pe care probabil eu l-aş fi introdus este şablonul, acolo unde era nevoie de el. Am răsfoit cele patru cărţi împreună cu Iris, şi am ales să confecţionăm broscuţa ţestoasă. Am avut nevoie de lavetele de bucătărie din spumă, şi am căutat un pachet care să aibă musai verde. Voia şi un roz, dar ne-am mulţumit cu o carapace galbenă. S-a străduit să confecţioneze singură modelul din hârtie, căci orice croitor măsoară de 10 ori şi taie o singură dată materialul. Am învăţat-o să deseneze jumătate de broască, şi să folosească axa de simetrie. Nu a reuşit şi pace să facă o broscuţă mai mare de 5cm, aşa că în cele din urmă i-am desenat eu. Ar fi fost simplu – cred – ca pe fundalul paginii, cu o linie discretă, să fie inclus şi acest element, copiat apoi de copii cu calc. Partea de asamblat carapacea a fost mai uşoară, capsatorul lăsându-se manevrat. Am completat-o cu ochi mobili, şi va face cred câteva călătorii, pe la ea pe la şcoală, sau cu mine, la grădiniţă.

Broasca testoasa din lavete de bucatarie

Cele patru cărţi prezintă tehnici simple, cu materialele uşor de procurat şi rezultate uimitoare. Avem proiecte din plastilină cu uscare la aer, iar cartoanele sunt în cele mai multe cazuri tuburi reciclate din gospodărie sau alte ambalaje. Pentru lut, tehnicile se îmbină cu cele de modelaj şi pictură, iar pentru textile se poate improviza din aproape orice, aşa cum este şi ţestoasa din lavete de bucătărie.

Proiectele propuse sunt diverse. Din plastilină poţi confecţiona o marionetă, o focă, jucărie înstelată, palmier, cutie rotundă, om de zăpadă, cactus, girafă, sendviş, ramă foto, vrăjitoare, melc, vaporaş, portret de pasăre. Din carton – albină, flori, mapă, ciupercă, etichete, ceas de mână, cutie-căsuţă, leu, tobă, marionetă pentru mână, jurnal, parapantă, şarpe, căruţă cu măgăruş. Pentru textile – peştişor, tavă, broască ţestoasă, clovn, floare, gentuţă, colier şi brăţară, căţel, păpuşă, bufniţă, păpuşă din fetru, breloc cu pompon, pescăruş, colaj textil. Iar din lut – crab, extraterestru, pisică, cutiuţă-pară, suport pentru scrisori, eschimos şi iglu, şarpe, vază pentru flori, văcuţă, tavă în formă de peşte, păpuşă din sfoară, mărgele, căsuţă, prespapier.

Arti si indemanare in 5 pasi, editura Gama

Cărţile le găsiţi în librăria editurii Gama, dar şi în librăriile elefant şi libris.

Alte păreri despre aceste volume aici.

Inima din cheite de aluminiu

inima-neagra-cheite

Anul trecut am ratat unul din frumoasele concursuri ale Alinei. Pur şi simplu zilele s-au scurs mai repede decât am simţit eu, şi am ratat termenul concursului. Acum, când am văzut concursul de iarnă, m-am tot chinuit să mă încadrez în termen.

„Trebuie să realizaţi o lucrare, cu ce materiale doriţi şi prin orice tehnică, în care să se regăsească o amintire frumoasă din anul ce tocmai a trecut şi o dorinţă arzătoare ce doriţi să vi se îndeplinească anul acesta.”

Câteva zile m-am tot perpelit. Anul trecut a fost, din punct de vedere personal, unul foarte trist. Am pierdut doi prieteni, iar pe unul din ei îl regret enorm. Nu credeam că viaţa e în stare să ne râdă în faţă. Îmi place foarte mult o zicală, Omul îşi face planuri şi Dumnezeu râde. Cam aşa şi eu. Pentru acest prieten am ţesut o inimă, neagră, aşa cum îi plăcea. Amintirea frumoasă… ultima zi petrecută împreună zâmbind. Ce mi-aş dori pentru anul acesta? Să se repete acea zi.

Am folosit două cheiţe de la doze de aluminiu. Le-am suprapus în unghi drept, şi am ţesut cu acul, ochi simplu, ca la bride, pentru a acoperi cât mai bine metalul. Poate fi folosită pe post de breloc. Am încercat şi cu croşeta, dar mergea cam greu şi am renunţat.

Proiectul a fost realizat pentru concursul Amintiri şi dorinţe, la care puteţi participa chiar dacă aveţi sau nu blog.

 

Pitic din margele

pitic-margele

După piticii din scorţişoară pe care i-am realizat luna trecută, azi i-am confectionat un frăţior, să nu se plictisească singur în brad.

Materiale necesare:

  • bilă de lemn, pictată
  • căciuliţă pentru pitic – luată de-a gata
  • o bilă de lemn mare – din categoria „reciclate”, rămăsese în cutia cu de toate de la cartea cu gândăcei.
  • mărgele (mulţumesc mamei, care îmi strânge tot ce găseşte!)
  • fetru pentru fular.

Am folosit o sârmă pentru a înşira mărgelele. Puteţi folosi orice mărgele, de aceeaşi dimensiune. Bila pentru cap trebuie să fie perforată, ca o mărgică, să o puteţi înşira alături ce celelalte. Pentru a nu dezechilibra piticul, înşiraţi o mână, un picior, iar o mână, următorul picior, trecând la fiecare etapă firul prin corp. La final treceţi ambele fire prin cap, şi le înnodaţi folosind încă o mărgică (nu se vede din cauza fesului.)

Spor la lucru!!

Alte modele de pitici:

dsc_0064Idei creative: Decorarea bradului de Craciun, Editura Casa

Atelierul de creatie

Mos Timp si spiridusii lui – decor printabil

Mă apropii încet-încet de cea de-a patra aniversare a blogului, şi, dacă ar fi să fac un bilanţ, cel mai mare succes l-au avut decorurile pe care le-am construit împreună cu graficianul şi amicul meu Emanuel Pavel. Foarte mulţi dintre cei care au ajuns la mine pe blog, au ajuns căutând „decor /anotimp/ grădiniţă”. M-am străduit să le trimit tuturor, într-o limită rezonabilă de timp, aceste decoruri cu zânele-anotimpuri.

Pentru cei care nu ştiu, în spatele unui astfel de proiect este foarte multă muncă. În primul rând, munca lui Emanuel Pavel, ca grafician. Apoi munca mea, să pregătesc decorul într-o formă în care să îl puteţi printa şi monta. Puteţi pune şi la final efortul de a trimite acest material tuturor.

Toamna aceasta ne-am gândit că s-au cam plictisit copiii de atâtea zâne, şi să încercăm ceva nou. Cum tema (ano)timpului este una de bază în decorarea sălilor, l-am cerut pe Moş Timp. Fiicele le avem deja, m-am gândit că nişte spiriduşi mai năzdrăvani ar fi pe placul copiilor. Pe Moş Timp l-am vrut asemănător lui Gandalf, căci m-am îndrăgostit eu de personaj, iar spiriduşii au fost alegerea lui Emanuel.

spiridusi

Îi mulţumesc încă odată pe această cale lui Emanuel Pavel. Puteţi vizita site-ul lui aici, şi sunt sigură că îl găsiţi ca ilustrator în foarte multe materiale pentru preşcolari şi şcolari mici (vezi materialele de la editurile Paralela 45, Marcela Peneş, Aramis etc.) Dacă aveţi vreodată nevoie de grafică pentru diverse evenimente, ilustraţie de carte, îl puteţi contacta la adresele de pe site, şi sunt sigură că veţi obţine sprijin.

Revenind la materialul cu Moş Timp, acesta îl primiţi la cerere, printr-un mesaj la acest articol. Lăsaţi o adresă de mail corectă, şi în cel mult o săptămână veţi primi pe mail fişierele şi indicaţiile de asamblare. Dacă nu aţi primit, verificaţi şi folderul spam, apoi mesajul lăsat la articol. În cazul în care mailul mi se întoarce, adaug un răspuns, să ştiţi ce s-a întâmplat. Dar de trimis, trimit cu siguranţă.

Am marea rugăminte, ca să nu spun că este condiţia cu care ofer acest material: nu vreau să îl găsesc postat nicăieri, nici pe didactic, nici pe facebook, nici pe alte forumuri. Dacă doriţi să-l recomandaţi prietenilor, daţi mai departe linkul articolului, folosiţi butoanele de la final de share, dar nu distribuiţi materialul fizic.

Nu vreau să scriu acum definiţii asupra drepturilor de autor, care ne aparţin, mie şi lui Emanuel Pavel. Nu vreau să reamintesc că este un material oferit gratuit, pentru care nu este nimeni obligat să plătească ceva (dacă doriţi să ne recompensaţi cumva, exista în stânga un buton pentru donaţii prin PayPal). Dar puteţi ajuta prin recomandarea linkului, vizitarea site-ului, chiar lasarea unui comentariu la articolul din care aţi folosit un material sau o idee. Ajută moral, căci vedem că nu muncim degeaba. Ajută site-ul să crească, şi implicit să atraga atenţia unor eventuali sponsori. Da, nu plătiţi direct pentru un material, dar beneficiaţi de ajutor şi ne sprijiniţi la rându-vă să primim o recompensă pentru această muncă. O puteţi face şi participând la concursuri, mai ales cele fulger, dacă sunt în desfăşurare. Sau un simplu click pe butonul de „Like&Share” şi tot este un semn de multumire, dacă pentru un comentariu nu aveţi timp.

Puteţi sprijini acest site şi prin achiziţia de produse din magazinele recomandate pe coloana din dreapta. Unele oferă comision, de la 2% la 7-8% (pentru cărţi). Nu e mult un comision de 2-3 lei, din care mai plăteşti şi toate taxele către stat („doar” 52,8%), dar se strâng, şi mai plăteşti o factură de întreţinere a site-ului, mai cumperi un material, sau mai amortizezi din timpul investit pentru crearea materialelor. La fel, un sprijin important este vizitarea site-urilor sponsorilor concursurilor de pe site, contează enorm în luarea unei decizii la oferirea premiilor pentru un viitor concurs.

Vreau să cred că putem să ne construim o lume în care să ne respectăm munca şi în acelaşi timp să ne uşurăm viaţa. Iar dacă nu putem oferi o răsplată financiară pentru efortul cuiva, măcar un efort de câteva minute care să compenseze acele zile de muncă.

Nu cer mult. În schimb ofer idei, soluţii şi timpul meu, atât cât am.

buton-zane