Dactilopictură – minioni pe degete

Acum ceva vreme am căutat cu Iris un proiect fain cu pompieri, să facem o felicitare. N-am mai apucat, însă ideea de atunci am avut surpriza s-o văd adaptată… A venit Iris de la bunici cu un colaj ce îmbină mai multe tehnici, și extrem de încântată de realizare. E drept că, dacă l-ar fi adus și în stare mai bună, ar fi ieșit și poza pe măsură….

Așadar, pentru început, îți pictezi palma cu tempera, podul palmei cu albastru, degetele cu galben, și o imprimi pe o coală de hârtie. Pentru că acuarelele de la bunici nu erau extraordinare, amprenta inițială a fost repictată, pe contur, să se „vadă bine”. După uscare, se folosesc ochi mobili, orice dimensiune și combinație, pentru a ilustra cât mai bine familia de minioni.

Bine-nțeles că proiectul a fost realizat la dublu, și de verișoara ei. Iris, un pic cam necăjită, că nu a respectat indicațiile, și că a ieșit mai mult varianta negativă a minionilor. Ce faci, mami, când copiii mici nu respectă indicațiile? Aici este o problemă, sunt profesori care vor ca lucrurile să iasă întocmai ca modelul, și profesori care lasă copilul să decidă. Personal fac parte din a doua. Apreciez că a putut să-și facă amprenta mâinii, căci obiectivul meu era tehnica. Copilul trebuie să aibă libertate de decizie, chiar dacă nu-și dă seama care este limita. Nu e nimic tragic că a schimbat culoarea… Iris în schimb recunoaște că este o diferență mare între „a ști să faci” și „a ști să-i înveți pe alții să facă”, și aici sunt foarte mândră de ea. Sunt adulți care încă n-au conștientizat această limită.

Pentru copiii mici, proiectele de pictură fără pensulă sunt cele mai distractive. Orice ar face, lăsați-i să încerce!

Minioni din clemă de rufe

Unul din proiectele-surpriză cu care Iris a venit de la bunici a fost minionul din clemă de rufe (din lemn, pe plastic nu se poate picta). Nu prea le am eu cu ciudățeniile astea, și nu am insistat pe proiecte cu minioni, însă la capitolul „idei de confecționare” a unuia, internetul e plin, și copiii în delir.

Aveți nevoie de: o clemă de rufe din lemn, acuarele (mami, acuarelele de la buni erau proaste, se întindeau, trebuia tempera, dar n-am avut!), pensule groase, pentru galben și albastru, și foarte subțire pentru negru (altfel nu iese gura), ochi mobili – după preferințe, unul mare, sau alții mai mici, depinde ce personaj doriți să realizați.

Proiectul, în cea mai simplă formă, poate fi realizat de copii de toate vârstele, mai ales dacă le plac personajele. În imagini, mai jos, sunt cei realizați de Amalia și Iris, singurele, căci buni e complet lipsită de talent la astfel de proiecte și nu avea cum să le ajute (doar să le streseze, că dau cu acuarele pe fața de masă…)

O singură problemă mai am eu de rezolvat… În timp, toate proiectele realizate de mine și-au găsit un destinatar: ori pe la grădiniță, ori pe la prietenele mele educatoare și învățătoare, chiar am păstrat foarte puține. Însă Iris e foarte atașată de ale ei, vrea să le păstrăm, nu se desparte de ele și pace… Iar eu… nu am soluții… căci spațiu pentru muzeu, free, în afară de cel virtual, nu prea am cum să-i pun la dispoziție…

Viermișor – înșirare de mărgele

Săptămâna trecută Iris a stat la bunici, împreună cu verișoara ei mai mică – grupa mare la grădiniță. A decis ea că nimic nu va fi mai distractiv decât să „facă” ele ceva, în fiecare zi. A plecat de-acasă cu destule materiale, dar îmi povestea la telefon că a descoperit în oraș o „sursă” de aprovizionare, și că a convins-o pe bunica să le mai cumpere câteva. Mie mi-a adus acasă trei proiecte, pe care le voi prezenta începând de azi. Sunt, cred, primele la care nu am niciun amestec, realizate în totalitate de copii (a doua poză este realizată de ei).

Pentru „viermișorul” de azi (chiar nu am nici cea mai mică idee ce altă denumire să-i dau!) a folosit mărgele mari, un fir de sârmă plușată, ochi mobili și confetti. A fost deosebit de atentă la ceea ce i-am spus eu că trebuie să facă copiii mici: să înșire, să lipească la contur… și îmi prezenta foarte mândră de ea cum a înșirat foarte repede, iar ochii mobili au fost deliciul proiectelor. Cea mai mare dificultate a fost întâmpinată în „apărarea creațiilor”, căci fetele nu au inclus-o în proiectele lor și pe Alice, cea mai mică, de 1 anișor și jumătate… pe motiv că piesele sunt recomandate peste trei ani, că le înghite, și că venea și distrugea tot.

Am avut fantastica inspirație de a-i da copilului aparatul foto în vacanță, căci telefonul ei aproape că nu mai pornește, ce să mai facă poze cu el… și a „documentat” vizita, încercând să fotografieze fiecare creație. Trebuie să investesc ceva timp în lecții de „basic-photo”, căci, deși a avut grijă să aibă decor uniform, sunt cam mișcate… am reușit să recuperez însă a doua creație, a Amaliei:

Proiectele de acest gen, cu înșirare de mărgele, se pot realiza de la grupa mică, sau chiar mai puțin, dacă copilul colaborează. Se folosesc mărgele invers proporționale cu vârsta, iar pentru cei mici, se înșiră pe sârmă, urmând ca spre grupa mare/clasa pregătitoare să se înșire pe șiret sau ață, ori mărgele fine, cu acul.

Spor la lucru!

Veveriță – cusături în puncte

Vacanța este o perioadă în care, cel puțin teoretic, copiii pot alege cum își petrec timpul liber. N-am insistat pe caiete, teme, doar i-am încurajat să citească ce vor, că doar au de unde alege. Săptămâna trecută m-am apucat eu, pentru un proiect, de cusut un strugure, și cum varianta pe pânză de sac mi s-a părut insuficientă, am întrebat-o pe Iris dacă vrea ea să-l facă pe etamină. L-a făcut foarte repede, și la final a decis să coasă o veveriță…

Ce avem noi cu veverițele? Boală lungă, căci avem acasă o veveriță siberiană. Vara aceasta am avut mai multe momente în care Iris trebuia să stea „liniștită” până terminam eu treaba – o coadă la diverse, o discuție… Și cum n-am jocuri pe telefon, ce să facă ea cu el…? I-am făcut cunoștință cu Pinterestul, am învățat-o să caute… și din wow, uite, ori mam, ai văzut? n-a ieșit. A urmat apoi jumătate de zi acasă în care n-a făcut altceva decât să-mi umple contul cu pin-uri (cel puțin le-a organizat tematic, de pe calculator!!). Acum e în extaz, câte lucruri faine poți face, numai să ai timp, și cum pune mâna pe telefon, deschide Pinterestul și n-o mai aud decât la final, când decide să facă asta și asta.

Tot așa a ales și un model de veveriță, pentru care se dădea harta codificată. I-am printat-o și am învățat-o să le numere, să marcheze cu un ac cu gămălie unde e, să nu se „rătăcească” pe model, căci este primul atât de mare pe care îi face. Sunt foarte mândră de ea, s-a descurcat singură-singurică. La final, mi-a spus că îmi dă voie să o pun pe blog (mi-a explicat că, dacă nu ieșea bine, nu mă lăsa!) și să nu uit să menționez sursa modelului. Știi, nici ție nu-ți place când cineva îți ia pozele!

Iată deci creația noastră, și aici, modelul (sunt o mulțime de veverițe, ultima este cea aleasă).

Fructe de toamnă – string-art

Unul din primele mele modele pentru cursul de cusături au fost două fructe, un măr și o pară, ideale pentru începători. Reușeau, într-o oră, să termine măcar un fruct, iar dacă erau mai măricei, chiar pe amândouă. Cum anul acesta am decis să schimb un pic tehnica, și ne îndreptăm către string-art, am încercat să văd ce-aș putea face cu acest model mai vechi…

Mergând cu tehnica până la capăt, adică unind fiecare punct cu toate celelalte, iese o minunăție. Însă… durează. Ca să fac eu para am avut nevoie de vreo trei ore, în condițiile în care mâinile mi se mișcă destul de repede, ața în ac o bag imediat… Așa că e exclus să mergem pe această variantă. Totuși, pentru a rămâne în temă, putem să învățăm regula aplicând-o pentru un singur punct, acoperind parțial fructul.

Punctul poate fi decis la alegere, eu am mers în exemplul de mai jos pe unul central. Poate fi lateral, și astfel rezultatele vor fi diferite, și va avea fiecare efectul său. Sunt chiar curioasă cum ne vom descurca, căci, deși vor avea pe planșă ambele fructe, vom face împreună doar unul, al doilea – exercițiu pentru acasă.

Veți spune că la grupa mare/clasa pregătitoare nu se dau teme. Însă, cel puțin la partea de decupaj/exercițiu practic, dacă copilul nu lucrează acasă, liber, ce și cum dorește, rezultatele nu se vor vedea. În cei câțiva ani în care am lucrat cu copiii, am avut doar trei care lucrau și acasă. Iar rezultatele se vedeau imediat. De aceea… dacă vedeți articolul, încercați!

Modelul pentru print îl puteți descărca de aici. Eu am printat pe coală normală, și, prin ea, am perforat cartonul, pe care am cusut fără model imprimat.

Album foto decorat

Uneori ce-și face omul cu mâna lui… se cheamă, normal, lucru manual. Ei bine, căutând o idee faină pentru a ilustra „altfel” articolul despre vizita la Hațeg, am imprimat două dintre fotografiile realizate acolo pentru a face o pagină de album cu materiale – cum s-ar putea altfel?! – tot de la Daco.

Atât mi-a trebuit. Momentul în care i-am arătat Irisucăi ce vreau să facem a fost decisiv. Parcă am băgat-o în priză. „Distracția” mea a fost aceea de a lipi trei dintre făgurele (autocolantele hexagonale de la colțuri) și benzile decorative galbene… în rest mi-a dat voie să fac arhitectura paginii, dar de lipit – a lipit ea. A, da, și mi-a dat voie se decupez o siglă de pe unul din ambalaje.

Ce mi-a plăcut e că, deși aveam suficiente variante din spumă și fetru pentru decor, mi-a zis că ar merge ceva mai „finuț”. Adică, cu alte cuvinte, deși m-am ținut departe de scrapbooking, ochișorii ei acolo sar… și am de rezolvat acum alte probleme: prima, vrea să facem câte-o pagină de acest fel pentru fiecare eveniment fain din viața noastră. Ceea ce – teoretic – nu e un lucru rău. A doua, vrea mai multe materiale, ceea ce practic înseamnă investiții, și, ooo, Doamne, un drum pe care n-am vrut s-o apuc până acum. Dar cine sunt eu s-o opresc pe ea?! A treia, vrea o cameră pentru lucru, cu dulăpioare, sertărașe, cutiuțe… și aici am oprit-o, chiar visează deocamdată cu ochii deschiși.

Cert e că și-a luat foarte în serios rolul de membru al echipei, iar eu mă simt minunat lucrând cot la cot cu ea. O văd ambițioasă, dornică să învețe, și mă întreb uneori cum de am crescut așa un copil minunat. Are uneori niște idei… de trebuie să mă așez jos, să o privesc, și să-mi țin inima să nu plesnească de mândrie: e fetița mea!

Am folosit: Bandă adezivă imprimată – AD209, diamante AD011, fluturi AD112, cleme cu fluturi AD107, frunze AD024, făgurele AB013, flori fetru AD025 și AD027. (Pentru identificare introduceti codul pe DACOmag.ro)

Lume marină, pe și sub apă

Vizita la sediul Adaconi de la Hațeg a avut sâmbătă, ca eveniment central, atelierul, și aici am putut să ne „jucăm” cu cele mai noi produse din colecția DACO. Intră aici și seturile de accesorii creative, dar și uneltele noi. A fost destul de dificil să mă gândesc ce anume să lucrez, și ideile se înlănțuiau, apăreau și dispăreau pe măsură ce mai deschideam un coșuleț…

Proiectul a început să se țeasă de la setul de Luminători (cod AD095), cu norișori, stele, soare, lună. Norișorii mi-au plăcut cel mai mult, și prima tentație a fost să fac, în sfârșit, colajul cu norișori și curcubeu… dar parcă era prea simplu, și, cum musai voiam nori… trebuia peisaj. Dar mi-au plăcut mult și peștii din setul de Sub apă (cod AD121), și de aici s-a decis: facem tablou în secțiune… când să unesc cele două cartoane, mi-am dat seama că pot să fac tablou 3D. Era însă nevoie, ca să realizez „cutia” pentru acvariu, de îndoire rapidă, pe unghi. Așadar, s-au făcut utile plăcile de biguire, (cod PB002 și PB001), atât cea mică, cât și cea mare. Cu cea mică am îndoit la 45 de grade două cartoane tăiate A5 cu trimmerul (TR04), și le-am lipit de cele două de bază, pe post de contraforți.

„Luciul apei”, suspendat, este realizat tot din carton, pe care l-am lipit de fața verticală cu bandă dublu-adezivă buretată (BA318), pe care, pentru valuri, am lipit carton ondulat (cod AD028). Am început cu lumea „de deasupra”, am decupat repede niște munți, un vulcan, am lipit norișorii… culmea, în timp ce dezlipeam tacticos folia de pe ele, mi-am dat seama că, deși mă „joc” cu seturile DACO de ani buni, de fapt de fiecare dată i-am lăsat pe copii la această etapă… și e atât de amuzant și relaxant…

Am decorat insula cu palmieri din setul Caraibe (cod AD116), dar tot aici mai sunt corăbii, timone, ancore și lunete. Am ales să pun doar trei corăbii, și m-am gândit la cele trei cu care Cristofor Columb a plecat spre America: Santa Maria (singura care s-a și întors), Pinta și Nina.

Sub apă nebunia a continuat. Algele sunt realizate tot din carton ondulat. Aș fi trecut pe quilling, dar a fost momentul în care i-am înțeles pe copii ce simt în momentul în care îi anunț că mai au 10 minute până „se sună”, și acel disperat încă puțin, doamna… Așa că algele s-au făcut repede, peștii atașați cu autocolant. Balena mi-a plăcut enorm, am jupuit folia doar pe mijlocul ei și am lipit-o pe muchie. Am mai pus Floricele (cod AD018) pe alge, diamante mari (cod AD184), și am strecurat și un monstru marin din setul de Marțieni (cod AD194). Am improvizat repede un cufăr, pierdut în adâncuri, umplut cu confetti și orice altceva sclipea pe masă, stelele de mare sunt din setul cu norișori.

Cât timp eu îmi făceam de cap cu peisajul, Iris era alături, lucrând, de la zero, o corabie. Mi-a plăcut enorm cum a decupat, și cum, trăgând oleacă cu ochiul – deși ea zice că eu m-am uitat prima dată la ea, nu ea la mine (știu că nu m-am uitat!), am mers cam pe aceleași seturi și idei. Ea a terminat mai repede, a decis să pună pe corabie pirați, vânători de balene (săgețile roșii vânează peștele), și pe insulă o comoară.

Dacă am transformat sau nu joaca în artă, așa cum este și sloganul DACO – rămâne se judecați voi. Însă noi ne-am distrat de minune!

În curând, când va fi gata noul site DACOmag.ro, voi completa articolul și cu linkuri către produse.

Cusături de toamnă: strugure în puncte

Weekend-ul acesta am avut plăcerea de a testa câteva din produsele DACO ce vor îmbogăți colecția de toamnă. Dintre acestea, săculeții din cânepă au atras atenția tuturor, și încercările se întreceau în frumusețe… Iris a avut propria versiune de săculeț, încercând să le imite pe fete, în prima ei „ieșire” ca reprezentant al blogului, cu drepturi depline.

N-am stat degeaba. #adaconi #varacuDACOart #dacoart

A photo posted by Talente de Năzdrăvani (@talente_de_nazdravani) on Aug 20, 2016 at 4:26am PDT

#gift bag with a #handmade #tag using @daco_art products. I made it in yesterday’s workshop #varacuDACOart #adaconi #DACOart #gifttag #vintage #alicardsandcrafts #alicards #diecuts #craftytime

A photo posted by AliCards (@alicards) on Aug 21, 2016 at 4:26am PDT

My quick and simple creations from my first visit over at @daco_art workshop. Got to meet some new bloggers and use some of the cute @daco_art products. Had a great time and I hope to try this experience again . Thank you #dacoart #adaconi ! #varacudacoart #hateg

A photo posted by Maria Sabina Raita (@lollyrotscrapbooking) on Aug 23, 2016 at 12:37am PDT

Acasă însă a urmat propria mea versiune de săculeț, căci trebuie să ambalez urgent un cadou, și mă tot gândeam în ce, că e mic și delicat. Aș putea cumpăra la fel de repede o cutiuță, însă mi-a luat o oră să cos strugurele, și cam tot atât aș fi făcut și dus-întors la magazin.

Setul de Trăistuțe DACO va fi disponibil pe site, în curând, cu codul AD197. Conține patru bucăți, din pânză de sac, cu firul subțire, nu gros, cum este de fapt cel din sacii mari. Culoarea este naturală, și au dimensiunea 9×11 cm. Pot fi decorați cu absolut orice, după cum vedeți mai sus.

Eu am preferat să cos… la interval de două fire (merge și mai mult), însă sunt extrem de finuțe și cred că pentru un copil fără experiență ar fi o provocare cam peste puteri. Modelul l-am ales în ton cu anotimpul care bate la ușă, și l-am descoperit pe ștergarele pe care mama le-a cusut în tinerețe. Abia așteptam să-l fac!

Și pentru că așchia nu sare departe de trunchi, iar copiii învață cel mai bine prin puterea exemplului, nu chiar într-o oră, dar în două, Iris s-a jucat pe etamină. Îmi place foarte mult etamina cumpărată recent, căci este apretată, și materialul stă destul de bine în mâna copiilor, fără a fi nevoie de gherghef sau eforturi suplimentare. Normal, nici eu, nici Iris, nu am respectat întocmai modelul, eu am mai cusut o frunză, Iris o crenguță… căci coarda inițială cu struguri decora lățimea ștergarului. Dacă nu știți ce idei să puneți în practică, acum, la final de vacanță, vă recomand acest model.

De toamnă, din „lada cu zestre”.

A photo posted by Talente de Năzdrăvani (@talente_de_nazdravani) on Aug 15, 2016 at 7:28am PDT

Aventuri la firul ierbii, cu hârtie

Acum ceva vreme am primit unul din volumele faine ale colecției Idei Creative, Flori și zâne din panglici de hârtie, însă, din dificultatea procurării materialelor, numărul nu s-a ales cu o prezentare aici pe blog. Ce sens ar avea să vorbesc despre carte, dacă nu vă pot arăta ce se face cu ea…?

Nu am uitat însă de panglicile de hârtie, și ideea mi-a rămas în minte până când, întâmplător, am găsit niște seturi pentru confecționat diverse zâne și insecte. Linkul pe care vi l-am dat nu mai are decât albinuța, când le-am comandat eu erau mai multe… cele din imaginile de mai jos și încă câteva, pe care nu le-am terminat încă.

Mi-am dat seama lucrând cu seturile că nu este chiar atât de simplu de modelat panglicile de hârtie, și că încercarea mea de a le substitui cu hârtie creponată ar fi eșuat lamentabil. Însă rezultatul final merită tot chinul.

Setul include materialele de hârtie. Bilele de lemn le-am pictat eu, după sfaturile de realizare a ochilor incluse în volum. Mai greu a fost cu decupajul, căci trebuiau respectate întocmai instrucțiunile, altfel nu ajungea hârtia. Șnururile de hârtie, mai groase sau mai subțiri, erau și ele măsurate. De asemenea, un adeziv cu uscare rapidă, și care să nu înmoaie hârtia/culoarea este mult mai indicat, am avut ceva probleme la culorile puternice rămase pe degete, când urma să lucrez cu nuanțe mai deschise, și riscam să se murdărească.

Închei cu decorul, o carte – tot de lucru manual, prezentată aici – care, din păcate, nu se mai găsește la noi, dar o puteți comanda aici, la Bookdepository, cu transport gratuit, dacă achitați cu cardul.

Șablon 3D pentru quilling – Daco

Sunt momente în care stocul de materiale pentru grădiniță e aproape 0, și reaprovizionarea înseamnă parcurgerea listei de produse, de cele mai multe ori de la DacoMag. Anul acesta mi-a atras atenția dintre noutăți un set 3D pentru quilling, la care m-am uitat pe toate părțile, neavând la prima vedere – online – nici cea mai vagă idee cum se folosește… Dar cum din uneltele de quilling nu-mi lipsesc prea multe, l-am adăugat, pe ideea că îi dau eu de cap cumva.

L-am primit și l-am studiat. Are patru modele – oval, pătrat, triunghi și cerc – , și seamănă cu un turn în douăsprezece trepte. Setul include și un mâner de fixare a modelelor, pentru utilizare mai ușoară a acestora. Încă n-am ajuns cu ele la grădiniță, să vedem ce anume doresc copiii să facă cu ele, însă am încercat să le găsesc utilizări practice. În primul rând, sunt mult mai groase decât clasicul ac de quilling, și pot fi ținute mai bine în mână de copii. Însă rezultatele cu cele două sunt complet diferite. Dacă cu acul produci o formă plină, modelabilă, cu acesta produci un contur fix, pe o anumită formă și dimensiune. Le găsesc utile pentru obținerea formelor identice, mai solide, care pot fi apoi „umplute” cu fâșii răsucite în tehnica clasică, cu care nu puteau fi obținute chiar atât de ușor contururi compacte, și mai ales de mari dimensiuni.

Le-am căutat și online, a durat ceva până le-am dibuit numele englezesc, dar o căutare cu „border buddy” vă lămurește cum pot fi folosite. Am însă nevoie de fâșii de mai mari dimensiuni, și știu că se găsesc cu lungimea de 1m, pentru a profita la maxim de posibilitățile oferite. Până atunci ne-am jucat, ca să vedem cum se folosesc. Colajele cu forme geometrice ar trebui să devină destul de interesante folosind această tehnică.

Setul este disponibil aici.