Teatrul de papusi. Pinocchio – la Tandarica

Am fost la teatru la Ţăndărică. Şi vom mai merge, căci îmi amintesc cu drag câtă bucurie era în sufleţelul meu când ne scula mama cu noaptea în cap, ne suiam în tren şi veneam la “Capitală” la un spectacol. Acum eu îi sui pe-ai mei în metrou, dar tot tren se pune. Şi ca o paranteză, pe vremea mea erau mari actori, care iubeau copiii. Încă o ţin minte pe Anda Călugăreanu şi pe Jorj Voicu, i-am  îndrăgit nespus pe amândoi.

Dar să revin… Am plecat cu grădi la teatru. Foarte faine excursiile cu “clasa”. Iar unii părinţi mai au nevoie de muuultă educaţie la acest capitol.
Exemplu: într-un grup de… hai să zicem 30 de copii, punem rândul din faţă şi cel din spate, X-ulescu scoate o prăjitură Măgura să i-o dea odorului. Sigur, abia mâncase la grădi cu o oră în urmă, era lihnit copilul! Ceilalţi… cască ochii… şi înghit în sec. Îşi face milă şi rupe o fărâmiţă pentru fetiţa de lângă odor. Dar ceilalţi…? Prăjitura dispare. Abracadabra, din sacul magic apare un pacheţel de biscuiţi. Odorul e încântat. Şi… iarăşi “dar”… ceilalţi se uită la mine rugători. Băgăjelul grupei noastre avea apă şi şervetele pentru năsucuri.
Doamna mama lui Iris, avem şi noi biscuiţi?
Bunica(sau mama?!) simte un buzgoi mare pe căciulă, rupe în 4 câţiva biscuiţi şi împarte… aşa, cam cum se aruncă banii la mort, la colţ de stradă. Cine e rapid prinde. Normal că s-au terminat şi biscuiţii. Şi au rămas copilaşi privind. Şi mie mi se rupea sufletul, aşa că i-am zis… nu se vine cu mâncare în excursii. Toţi sunt copii. Sper că între cele două urechi se găsea ceva material, chiar şi buretos, ca să nu-i fi intrat pe o ureche şi să-i iasă la fel de uşor pe cealaltă.

Începe piesa. Pinocchio. Costumele par ok. Apare buturuga… plină de viaţă! Oooopa, cum rămâne cu Pinocchio, cel pe care îl ştiu copii? Deja aveam o puternică senzaţie déjà-vu. Cheiţa de aur, a lui A. Tolstoi, exact aşa începe: tâmplarului Giuseppe i-a căzut în mână o bucată de lemn, care se tânguia cu glas de om. Giuseppe i-o dăruieşte amicului său Carlo, care ciopleşte o păpuşă de lemn şi o botează Buratino. Şi continuă identic cu piesa prezentată la Tăndărică, păpuşa primeşte un abecedar, dar îl vinde pentru un bilet la teatru, apoi cei cinci bănuţi de aur…
Acum l-aş ruga pe regizor să explice piticilor de 4.5 ani de ce n-a mai venit zâna să-i dea viaţă lui Pinocchio. Pentru că eu n-am avut altă idee şi le-am spus că regizorul a încurcat poveştile…
Trecem peste faptul că cele două poveşti se aseamănă pe ici pe colo, dar diferă în punctele esenţiale… şi ajung la trei detalii care m-au deranjat.
Greierele
La ce bun folosim cărticele cu insecte, să le explicăm copiilor că greierele este negru şi lăcusta verde, dacă pe scenă apare un ditai lăcustoiul verde, ce se dă drept greiere?

“Prostule!”
Aha, iată o vorbă urâtă, pentru care mulţi pitici sunt puşi la colţ. Şi… în momentul în care o auzi, repetându-se cu o insistenţă extrem de deranjantă… ce faci dacă copiii reproduc replicile, şi-şi aruncă unul altuia un Prostule, apoi se pun pe râs? Hai, o să-mi spuneţi că, accentuând cuvântul, copiii percep latura negativă a acestuia, iar efectul va fi “aşa nu!”. Mda, poate pentru unii… nu şi pentru cei la care imitaţia este mai importantă decât procesarea adâncă a percepţiilor. Şi… feedback:
 Nu mi-a plăcut la teatru, pentru că vorbeau urât!

Comportamentul violent
Toţi (sper) încercăm să evităm violenţa în educaţie. Atât cât reuşim, măcar încercăm. Dar… ce te faci când Pinocchio sare cu toporişca să-l omoare pe greiere? Iar la următoarea apariţie… cum, n-ai murit? Şi iarăşi se repetă episodul… Şi nu vă închipuiţi că-l lovea odată… lovea cu sete, de mai multe ori 🙁

Aaa, şi am uitat să menţionez noua modă, decoruri proiectate pe fundal, cu animaţii destul de "ieftine". Poate că sunt eu pretenţioasă, şi îmi place grafica Disney. Dar de acolo şi până la desene Clip Art, e cale lungă…

Concluzia? Vom mai merge la teatru, căci rămâne o activitate educativă.  Şi sperăm să scăpăm la un moment dat de gustul amar pe care unele piese ni-l lasă…

Mama e lumina mea…

Rama foto din carton

… ea mă-nvaţă ce e bine,
Şi cum să mă port în lume.

De rele ea mă fereşte,
Şi cu drag mă ocroteşte!

Am avut serbare. 8 martie. Şi, aşa, fără "r", "ş", cum poate Irisuca mea să zică "Lâu, Lăcuscă, Lămulică", am ascultat cu lacrimi în ochi cum piticul meu spunea, doar pentru mine, o poezie.

La sfârşitul serbării, o surpriză le aştepta pe mămici. Piticii au confecţionat, împreună cu tăticii, o ramă foto pentru mami. Pozele şi toate materialele au fost pregătite înainte de domnişoara educatoare.

Dacă privesc cu atenţie rama, cred că tati a intervenit cam mult. Irisuca mea avea mai mult simţ estetic :D. Dar nu contează.

E o plăcere să am pe birou doi ochişori, care parcă mă întreabă…

Mai ai mult, mami? Când vii la mine?

Edit:

Iată că a sosit şi am doilea cadou de 8 martie: un desen, 2 pietre pictate manual, şi o felicitare. În interior, capsate frumos, "Sfaturi folositoare pentru mămici iubitoare":

Să nu-mi dai tot ce-ţi cer, te rog frumos,
Chiar dacă ştii că poţi, chiar dacă ai,
Fiindcă uneori sunt curios
Să-ţi cer, doar ca să văd cât poţi să-mi dai!

Când îmi promiţi un premiu, nu uita
Că mie tot la el o să-mi stea gândul…
Şi dacă tu te-ai răzgândit cumva,
Mă pedepseşti că nu-ţi respecţi cuvântul!

Să nu-mi spui niciodată că doar eu
Sunt mai puţin ca prietenii şi fraţii,
Findcă o să cred în drumul meu,
Că nu pot fi la fel de bun ca alţii!

Când vreau să fac un lucru, cât de mic,
Încurajează-mă de la-nceput,
Iar dacă se întâmplă să îl stric,
Nu mă certa că sunt nepriceput!

Te rog, să nu faci tot în locul meu!
Mai lasă-mă să fac şi eu ce ştiu,
Pentru că altfel o să-mi fie greu
Să mă descurc în viaţă, mai târziu!

Când am curajul să-ţi mărturisesc
Ce mă frământă şi ce temeri am,
Acultă ce îţi spun şi ce gândesc,
Nu te uita la ceas şi nici la geam!

Dă-mi sfatul tău cel bun şi înţelept,
Aşa cum te pricepi, aşa cum ştii
Şi nu-mi răspunde-atunci când îl aştept:
"N-am timp de fleacuri şi copilării!"

Dacă-ţi e greu să faci ce te-am rugat,
Atunci când singur voi putea porni
Pe drumul vieţii mele mult visat,
Întreabă-te: ce om voi deveni?

Nu-mi rămâne decât să mulţumesc autorului, oricine şi oriunde ar fi el. Pentru că, după aceste versuri, nu mai este loc de alte cuvinte.

De ziua ta, mamico…

În dar ţi-am adus… mai multe felicitări. Pentru că nu m-am putut hotărî…

Felicitare pentru 8 martie

Tocmai am primit de la o prietenă felicitările la care Elise a lucrat din greu. Şi cu mult suflet. Aşa că nu m-am putut abţine, am cerut detalii.

Apoi, pentru că nu este numai ziua mamei, ci şi a doamnelor, a pregătit pentru fiecare câte o felicitare. La exterior, un fluturaş decupat parţial. Pe care mami l-a realizat dintr-un 8. Şablonul pentru felicitare este printabil pe o coală A4.

La interior, o floricică, într-un ghiveci. Şablonul pentru floricică se printează A4, color.

Felicitare de 8 martie

Felicitări Elise!

Mama draga, ce-as putea…

… să-ţi ofer de ziua ta?
O felicitare, la concursul de Talente.
Năzdrăvanii au muncit şi săptămâna aceasta şi au realizat cele mai frumoase felicitări, pentru cele mai iubite mămici. Toţi au dăruit un ghiocel pictat cu mânuţele lor, celei mai speciale fiinţe de pe pământ. Iată ce-au realizat:

Felicitare de 8 martie. Colaj din hârtie si alte materiale.Felicitare de 8 martie. Colaj din hârtie si alte materiale.
Felicitare de 8 martie. Colaj din hârtie si alte materiale.Felicitare de 8 martie. Colaj din hârtie si alte materiale.
Felicitare de 8 martie. Colaj din hârtie si alte materiale.Felicitare de 8 martie. Colaj din hârtie si alte materiale.
Felicitare de 8 martie. Colaj din hârtie si alte materiale.Felicitare de 8 martie. Colaj din hârtie si alte materiale.
Felicitare de 8 martie. Colaj din hârtie si alte materiale.Felicitare de 8 martie. Colaj din hârtie si alte materiale.
Felicitare de 8 martie. Colaj din hârtie si alte materiale.
Felicitare de 8 martie. Colaj din hârtie si alte materiale.Felicitare de 8 martie. Colaj din hârtie si alte materiale.Felicitare de 8 martie. Colaj din hârtie si alte materiale.

Detaliile probei

Lumea zanelor, Editura Teora

Lumea zanelor, Editura Teora. Carticica cu figurine

Dacă aş putea să aleg subiectul copilăriei, acesta ar fi cu siguranţă “Zâne”. Cu aripioare şi o “magie” în mână, auzim de ele prin toate poveştile. Zâna cea Bună a Cenuşăresei, Zâna Albastră a lui Pinocchio, Zâna Clopoţica, Zâna Măseluţă, Zâna Zorilor, şi cred că putem continua până mâine. Şi, cum nu erau destule, Disney a speculat subiectul şi a apărut seria FairyTales, cu aventuri din valea zânelor.

Sincer, numai când văd baghete magice si aripioare trag muuult aer în piept şi mă pregătesc să rezist unui nou asalt de rugăminţi.

Ultima de acest gen este legată de figurine.

Vreau o zână.

Dacă se poate să fie şi Clopoţica. Dar am ratat în librărie pachetul cu figurine, şi nu-l mai găsim.

Au apărut păpuşile, dar nu i-au plăcut, căci “nu seamănă”. Adevărul e ca au greşit şablonul. M-am cam săturat de veşnicul refren…

Te rog… o zână mică, cu aripioare!

Aşa că am fost mai mult decât fericită când am descoperit Lumea zânelor, la Editura Teora. Cărticica (20cm x 26cm x 4cm) are 10 pagini, cu file cartonate, şi depozit pentru peisajul de pădure, cele 6 zâne şi 6 animăluţe. Peisajul este 60x90cm, din folie de plastic. Povestioara este simplă, fiecare pagină conţinând un episod în patru versuri, iar culorile sunt minunate.

Să mai descriu reacţia? Sau cum au stat zânişoarele întinse o zi întreagă? Mă mir cum de nu au ameţit, că se învârt pe poteca din pădure, în jurul lacului, ore în şir…

Iar copilul e fericit. Uite că am scăpat uşor, “şase dintr-o lovitură”, şi-am negociat: nu mai boceşte după Clopoţica.

Lumea zanelor, Editura Teora. Carticica cu figurine

Lumea zanelor, Editura Teora. Carticica cu figurine

Lumea zanelor, Editura Teora. Carticica cu figurine

Lumea zanelor, Editura Teora. Carticica cu figurine

Lumea zanelor, Editura Teora. Carticica cu figurine

Lumea zanelor, Editura Teora. Carticica cu figurine

Info preţ  LIBRIS, ELEFANTBiblioteca Năzdrăvanilor

Cutie de cadouri decorata cu floricele din hartie

Azi dimineaţă mi-am dat seama că trebuie să împachetez câteva cadouaşe. Strânse frumos ieşeau destul de mici. Chiar şi cel mai mic ambalaj era prea mare, şi se exclud cele de bijuterii. Aşadar, m-am apucat să fabric repede câteva cutiuţe pentru cadouri.

Cutia am realizat-o din carton, şi are un volum de 13cm x 8cm x 4cm. Şablonul nu a fost foarte greu de realizat, şi se asamblează simplu. Doar trebuie lipite cele patru aripioare, pe interiorul cutiei.

Pentru îndoituri, se trasează peste marcaj o linie apăsată cu ajutorul unui ac şi al unei rigle. Astfel îndoitura va fi dreaptă.

Cutie de cadou confectionata din carton

Pentru decor am realizat floricele din hârtie răsucită pe o scobitoare. La final, am adăugat puţin glitter.

Cutie de cadou confectionata din carton

Cutie de cadou confectionata din carton

Cutie de cadou confectionata din carton

Atelierul de creaţie

Rama foto decorativa: cadou pentru mama

Acum mulţi ani, era o adevărată surpriză pentru mama să primească de 8 martie o poză cu piticul ei. Încă o ţin minte pe cea alb-negru, făcută în clasa a patra, cu două pampoane, căzute de la locul lor (deh, dadea bine pe vremuri să ai bentiţă cu pampoane), cravata de pionier bătută de vânt şi guleraşul sucit de la uniformă. Poezia siropoasă de lângă, şi ghioceii aferenţi, au reprezentat "felicitarea" mea pentru mama, de 8 martie.

Obiceiul se poarta încă, prin grădiniţe şi şcoli umblă tot felul de fotografi, care, în schimbul unui comision (amortizat în preţ), realizează cu mai mult sau mai puţin talent montaje cu personajele Disney, în jurul căpşorului puţin speriat…

Dar, dacă tot vrei să-i faci mamei o surpriză foto, poţi opta pentru o ramă din carton, decorată de tine. Sunt sigură că se va bucura nespus.

Materiale necesare pentru rama foto A5:

  • un carton A4, decorativ, şi suficient de gros pentru a sta în picioare (se găsesc la librărie, cu diverse texturi şi culori)
  • hârtie glasată
  • lipici, glitter
  • carton colorat
  • o scobitoare
  • foarfeci decorative
  • o fotografie

Am construit un şablon pentru o ramă foto cu două feţe. Primul model este unul folosind hârtie răsucită . Am tăiat benzi subţiri, de 5mm, pentru frunze şi mijlocul florii. Se foloseşte cu succes un cutter şi o riglă, pe un suport de lemn (care să poată fi distrus fără regrete). Apoi, pentru petalele florilor, benzi de diverse mărimi. Se răsucesc pe o scobitoare… şi se lipesc la final.

Rama foto din carton decorata cu flori din hartie glasata

Cele două feţe ale felicitării se lipesc pe toată muchia de sus, aproximativ un centimetru. Apoi în partea de jos se decupează şi se îmbină. Pentru marginile ramei se pot folosi foarfeci decorative.

Se lipeşte fotografia, decupată în formă de inimioară, cerc, sau orice altă variantă, după dorinţă. Apoi se aşează floricelele pe margine şi se adaugă glitter.

Rama foto din carton decorata cu flori din hartie glasata

A doua faţă a felicitării este realizată cu floricele din hârtie glasată. Se taie pagina din şablon, şi se lipesc floricelele pe spatele unei coli glasate roşii, steluţele pe una galbenă, şi frunzuliţele pe una verde. Apoi se decupează. Se îndoaie petalele, şi se lipesc pe ramă. Se decupează şi steluţele, şi se lipesc în mijloc. Apoi frunzuliţele, şi la final se decorează cu glitter. Ideală este o hârtie glasată lucioasă, nu mată.

Rama foto din carton decorata cu flori din hartie glasata

Bine-nţeles, se poate realiza o ramă cu o singură faţă, nu este obligatorie decorarea ambelor.

Atelierul de creaţie

Animale din ciucurei, Editura Teora

Animale din ciucurei, Editura Teora, Colectia Puisorul Nazdravan
Cum spuneam mai deunăzi, m-am trezit lipită de un raft. Pe lângă scopul principal care mă adusese acolo, normal, e imposibil să te abţii… şi să nu "completezi".
A fost nevoie doar de contact vizual ca să-mi dau seama că e dragoste la prima vedere cu Animale din ciucurei, Colecţia Puişorul Năzdrăvan – Editura Teora. Cărticica explică pe înţelesul unui copil de grupa mică cum să realizezi animale din… ciucuraşii aflaţi în săculeţul ataşat. Păreau atât de moi, încât cereau să-i iei de pe raft.

Irisuca mea a găsit cartea în geantă. Nu de alta, dar stătea încă pitită; prefer să le arăt surprizele pe rând.

Mamiii, uite, facem un pinguin!!

Uf, toată săptămâna trecută au avut la grădi lecţii despre animalele polare. Au modelat pinguini, au desenat pinguini, au făcut măşti de pinguini, şi… normal, pinguin făceam şi acum!

Animale din ciucurei, Editura Teora, Colectia Puisorul Nazdravan

 

Am pus toţi ciucuraşii într-o cutie, să-i vedem mai bine. Dacă erau comestibili, cred că i-ar fi mâncat, că nu-şi mai lua mâna de pe ei. Ne-am apucat de lipit. Cărticica conţine, pe lângă ciucuraşi, şi un tub cu lipici. Pare aracet, sau, în orice caz, ceva ce poate fi folosit în siguranţă de copii. La început se specifică… să ai răbdare să se usuce lipiciul… dar ţi-ai găsit. Nu se întărea destul de rapid pentru cât de nerăbdătoare era piticania să smotocească pinguinul. Aşa că am trecut la artileria grea, cu „Picătura”, şi s-a lipit instant. Eu puneam lipiciul, ea lipea ciucuraşul, şi-am reuşit să facem primele animale din ciucuraşi fără să ne lipim degetele. Bine-nţeles că nu ne-am oprit la pinguin, că suferea săracu’ de singurătate, aşa că am continuat cu celelalte animale. O plăcere, cred că e prima dată când ne iese şi nouă ceva ca în poză.

Animale din ciucurei, Editura Teora, Colectia Puisorul Nazdravan Animale din ciucurei, Editura Teora, Colectia Puisorul Nazdravan

Animale din ciucurei, Editura Teora, Colectia Puisorul Nazdravan Animale din ciucurei, Editura Teora, Colectia Puisorul Nazdravan

La fluturaş începuse ea să povestească… cum creşte fluturele din omidă… şi ne-am chinuit niţel şi-am făcut şi omidă. Dar a vrut fluture, am dat jos picioarele şi-am lipit aripile.

Animale din ciucurei, Editura Teora, Colectia Puisorul Nazdravan

Bănuiesc că va fi tare trist momentul în care vom termina ciucurii. Oare nu exista kit de refill…? 😀
Dar mi-a venit o idee, cărticica cu Animale din ciucurei  poate fi folosită şi ca ghid pentru modelaj: animale din biluţe. În loc de ciucuri, bile din plastilină. Încă nu le-am dat copiilor ideea, dar aştept să terminăm cu ciucuraşii. Mai avem căţel, raton şi urs. Iar ceilalţi, asamblaţi, sunt jucăriile săptămânii. În seara asta ascultam un dialog interesant:

„… şi tu pisicuţo ce cauţi în Antarctica? Doar pinguinii trăiesc aici!”

Şi a trebuit să rezolv o problemă, de ce ursul trebuie să fie maro şi nu alb, dacă avem un pinguin deja. Căci nu avem atâţia ciucuri albi! :D.

Dar, ca să închei obiectiv, iată ce găsiţi în cele două coperte: 16 pagini 19x19cm, cu modele (fluture, libelulă, albinuţă, buburuză, păsărele, broască ţestoasă, şoricel, oiţă, ursuleţ, raton, pinguin, pisică, broscuţă, căţel), la care se adaugă două file ştanţate cu aripioare şi lăbuţe. Cartea se prezintă într-un format grafic deosebit, cu file din carton subţire, lucios.

Animale din ciucurei, Editura Teora, Colectia Puisorul Nazdravan

Animale din ciucurei, Editura Teora, Colectia Puisorul Nazdravan

Din colecţia Puişorul Năzdrăvan, la editura Teora, mai fac parte: Micul artist, Coroniţe pentru fetiţe, Şireţelul buclucaş, Jocuri cu bandă adezivă colorată, Construieşte animale din mărgeluţe, Gentuţe pentru fetiţe, Palatul micilor sirene, Construieşte avioane, Căsuţa gândăceilor, Mica balerină şi Super-eroul.

Şi cred că nu-i greu de ghicit ce idei îmi mai vin…

Info preţ: Teora.ro, Libris.ro, elefant.ro, eMAG.ro | Biblioteca Năzdrăvanilor

Felicitare de 8 martie pentru mamica mea

Zilele trecute am învăţat şi eu ceva de la Năzdrăvani. Căci până la urmă, acesta e jocul. Să învăţăm unii de la alţii. Aşadar, pentru prima dată am auzit de quilling. Dar din filmuleţul demonstrativ cel mai mult m-au impresionat florile. Aşadar, am încercat. Am avut o problemă cu benzile de hârtie, căci nu erau suficient de lungi, dar a mers să folosesc şi două simultan. Mai greu cu răsucitul pe scobitoare (tnks Lili!), dar iată ce-a ieşit:

Quilling. Flori pentru felicitare de 8 martie

Ei, dar când te apucă, nu te mai opreşti. Am continuat.

Cu ajutorul perforatoarelor decorative, am realizat floricele de două dimensiuni. Merg şi decupate, dar e o muncă titanică. Puţin glitter, 3 paiete, şi felicitarea este gata.

Felicitare cu floricele realizate cu perforatoare decorative

A treia încercare a fost una mai complicată. Întâi am construit şablonul pentru felicitare. La decupaj trebuie potrivite îndoiturile, în aşa fel încât partea din stânga să se suprapună cu cea din dreapta aproximativ 5mm. De asemenea, inimioarele se crestează în adâncime, pentru a permite îmbinarea. Se decupează, apoi începe decorarea.

Colaj felicitare cu flori

Marginea inimioari am perforat-o cu inimioare. Apoi am lipit o a doua inimă, care să se vadă şi în exterior, şi pe sub inimioarele decupate. Am adăugat două inimioare roşii, care să acopere îmbinările, dar lipite cu grijă, numai pe margini.

Colaj felicitare cu flori

Interiorul se decorează după inspiraţie. Eu aveam floricele şi le-am folosit. Talent la pictură mai puţin, dar mi-am dat silinţa. Pentru exterior am revenit la quilling.

Colaj felicitare cu flori

La mulţi ani, mămico!

Alte modele la Atelierul de creaţie

Aventura de-o noapte

Credeam că vor mai trece măcar 15 ani până când fii-mea îmi va sugera direct că are noaptea o întâlnire de amor şi vrea să râmână singură acasă. Şi uite că mi-o cere la doar 4 ani şi un pic!

Mă bate la cap de două zile: când plec, când îmi dau seama că sunt în plus şi mă duc să dorm în altă parte. De ce? Simplu! Pentru că… Peter Pan nu vine la întâlnire decât dacă fetiţa e singură acasă. Că uite, la Wendy nu s-a dus decât după ce au plecat părinţii la petrecere. Am încercat să-i spun că pe Jane au răpit-o piraţii, şi că nu-i o idee bună deocamdată. Nu şi nu, că daca vine Hook înaintea lui Peter, sigur o s-o salveze Peter apoi.

Pe lângă această variantă, a specificat că pe lista „evacuaţilor” trebuie trecut şi frate-su. Pentru că… Vreau să fiu doar eu cu Peter!

Aşadar, ca să mă duc până în parcare să iau bagajele din maşină nu vrea să stea singură. Dar… Pentru Peter poate să stea şi o noapte!

Mie Peter mi-a mâncat zilele, de când locuieşte cu noi precum omul invizibil. Stă la masă, are tot felul de idei trăznite, şuşoteşte cu fii-mea la orice oră. Iar acum, din cauza lui, mai trebuie să-mi fac şi bocceluţa. Mai că mă bate gândul să o şi las singură, poate îi trece dacă vede că nu vine Peter. Dar nici aici nu sunt sigură… căci… dacă adoarme şi se visează în Ţara de Nicăieri, ce fac eu dimineaţă?!

Mami, Petel e dlagostea mea! Şi eu sunt dlagostea lui!

O concluzie de milioane la 4 ani, nu?