Dacă nu ştiaţi cu ce s-au ocupat Năzdrăvanii săptămâna trecută… iată: au confecţionat morişti din hârtie. O jucărie numai bună de probat afară, pe bicicletă sau trotinetă.
Author Archives: Cristina H.
Povesti de noapte buna, Editura Gama
Noapte bună, copii! parcă nu are acelaşi farmec dacă nu stingi lumina şi-i laşi vorbind despre povestea care tocmai s-a încheiat. Copiii se simt bine, şi, parcă, şi eu pun capul pe pernă cu ceva mai mult optimism după o poveste cu final fericit. Dar, pentru ca povestea să aibă efect, trebuie să fie… ca-n poveste: nici prea lungă, nici prea scurtă, nici prea multe poze, dar nici deloc. Cam aici se încadrează volumul Poveşti de noapte bună, oferit de Editura Gama.
Şi… aş pune o întrebare… ce copil nu are lipite pe tavan steluţe fosforescente? Să stingi lumina… şi să ai impresia că dormi sub cerul liber. Este ceea ce mi-a plăcut la prezentarea cărţii. Luna şi stelele de pe copertă sunt fosforescente… şi luminează. Inutil să spun cât de încântaţi sunt copiii…
Volumul este practic. Cu un format uşor de mânuit, 15×24 cm, cu coperţi din carton gros, 134 file lucioase, color, din hârtie grosuţă, cartea rezistă testelor involuntare pe care copiii i le aplică din exces de zel. Din cuprins fac parte:
- Capra cu trei iezi
- Degeţica
- Scufiţa Roşie
- Peştişorul de aur
- Cenuşăreasa
- Ridichea uriaşă
- Ursul păcălit de vulpe
- Fetiţa cu chibrituri
- Cei trei purceluşi
- Hansel şi Gretel
- Muzicanţii din Bremen
- Motanul încălţat
- Rapunzel
- Hainele cele noi ale împăratului
- Harap-Alb
- Întinde-te, măsuţa mea!
- Fata babei şi fata moşneagului
- Răţuşca cea urâtă
Volumul doi include:
- Alba ca Zapada
- Cartea junglei
- Flautul fermecat
- Ivan Turbinca
- Punguta cu doi bani
- Pinocchio
- Simbad Marinarul
- Praslea cel voinic si merele de aur
- Jack si vrejul de fasole
- Frumoasa din Padurea Adormita
- Craiasa Zapezii
- Mica sirena
- Lampa lui Alladin
- Cele unsprezece lebede
- Soldatelul de plumb
- Printesa si bobul de mazare
- Tom Degetel
Noi am început cu Ridichea uriaşă… şi trebuie să sting repede lumina, să răsară stelele…
Info pret: Volumul I: elefant.ro,
Volumul II: Libris.ro, elefant.ro, eMAG.ro | Biblioteca Năzdrăvanilor
Targul Jucariilor din lemn – la a III-a editie
Deşi e an de criză, şi moralul populaţiei României se prăbuşeşte ameţitor în această perioadă, nu putem totuşi să uităm de ziua copiilor. Şi, cu buget redus, tot trebuie să-i facem să se simtă centrul lumii noastre, aşa cum şi sunt de fapt.
N-am avut încă timp să vedem ce anume vom face de 1 iunie. Anul trecut am lipsit de la grădi, şi ne-am petrecut ziua împreună, la teatru. Dar anul acesta vor merge la gradi, până la prânz, şi vom vedea apoi ce facem. O păsărică mi-a ciripit cum că primăria sector 3 ar mai avea ceva fonduri, şi organizează "ceva" în parcul IOR. Încă fac săpături după detalii.
În schimb am dibuit un târg al jucăriilor din lemn. 
Pe 29 si 30 mai, se desfăşoară editia a III-a a târgului Jucăriilor din Lemn! Noi jucarii educationale aşteaptă copiii să le testeze şi să îşi exerseze abilităţile de constructori sau designeri.
Însoţiţi de părinti sau bunici, copiii sunt aşteptaţi în zilele de 29 şi 30 mai, între orele 10:00 şi 18:00, în sala "Ploieşti" a hotelului JW Marriott, din Calea 13 Septembrie, Nr. 90, din Bucureşti.
Spor la joacă!
O morisca, doua…
Aseară am construit morişti. De fapt, încercăm să aplicam mai nou regula "Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi", şi să nu amâni un lucru doar pentru că nu arde termenul de predare. Aşa că la exclamaţii de genul "Dar mai avem timp până duminică", încerc să dau replica.. "şi ai acum altceva mai important de făcut".
Am printat moriştile. Am considerat că încă nu sunt suficienţi de mari să le confecţionăm de la 0. Dar vom încerca şi varianta aceasta. Le-au decupat, deşi nu le-a dat mari batăi de cap. Apoi, coloratul a mers mai greu. În primul rând că nu au înţeles de la început care anume sunt părţile vizibile, şi de ce trebuie să deseneze pe "spate". A fost nevoie să o asamblam înainte ca să înţeleagă, iar Andrei s-a supărat că a desenat două maşinuţe degeaba. Degeaba, pentru că nu se văd.Cea colorată este vopsită în culorile Spaniei, celelalte sunt modele din anii ’50. A urmat asamblarea… n-aveam idee ca aproape nu poate mânui un ac, să dea 5 găuri într-o hârtie. Dar până la urmă am reuşit. Colţurile le-a prins prima dată invers. Iar jale, iar plâns, că el nu se pricepe… Cu puţin mai multă atenţie, a reuşit. L-am privit exact în momentul în care s-a luminat la faţă, ochii au început să-i strălucească. Lumina victoriei, satisfacţia reuşitei, acel sentiment care te face să creşti. Şi pentru care muncim atât de mult. Beţişorul l-am înfipt eu.
Irisuca a stampilat o mulţime de zâne, zâniţe şi buburuze. Din nefericire, în zona neaccesibilă. A dat singurică găurile pentru ac, dar cu asamblarea n-a reuşit. A fost prea mult pentru ea. Cu o mică mangustă lângă mine, am terminat şi a doua morişcă. Se făcuse târziu, şi cred că vecinilor de sub noi nu le-au priit moriştile noastre. Vântul nu adia deloc la fereastră, iar copii le-au probat prin casă…
Sah pentru copii, Editura Teora
Şahul… acest sport al minţii care ne fascinează de mici. Şi cum să nu placă, când îl vezi pe tata, pe bunicul, pe unchiul, privind aproape nemişcaţi, ore în şir, o tablă plină de pătrăţele albe şi negre. Şi tot mişcă nişte ciudăţenii diforme, cică piese: turn, regină… rege! Uite, Cal, ăsta seamănă a cal!
Apoi auzi cuvintele magice, şah-mat! Unul e fericit, unul îşi înclină regele la pământ.
Mi s-a părut întotdeauna un sport minunat. Te învaţă răbdarea, gândirea, strategia, sacrificiul şi compromisul. Şi nu este deloc sângeros… mă rog, aici depinde, poţi juca o variantă pe pc, cu animaţii video din seria jack-spintecătorul… dar poţi spune că piesele sunt prizonieri, nu-i nevoie să-i decapitezi.
Nu sunt un bun strateg, şi nu mă omor să joc şah. Nu prea am răbdare, şi nici nu mă pricep să pierd la jocuri (poate nu era rău să concurez la Talente, îmi mai educam un pic etica jocului). Dar să revin la şah.
Cum cu bunicul nu te poţi juca decât un număr limitat de jocuri, şahul este unul dintre ele. De ziua lui, Andrei a primit de la un prieten un şah mic, magnetic. Iar bunicului i-a revenit misiunea de a-l învăţa… ba a mai învăţat-o şi pe Irisuca, să aşeze piesele.
Iar eu sunt responsabil cu materialul didactic. Un manual distractiv, Şah pentru copii, este disponibil la Editura Teora. Cu coperţi groase, din carton caşerat, în genul Enciclopediilor pentru copii, lucrarea este tipărită pe hârtie groasă, lucioasă, de bună calitate. Cele 60 de pagini color prezinţă jocul de la apariţie, istoric, primele elemente, prezentând apoi piesele şi principalele reguli. Se trece apoi la strategiile cele mai avantajoase pentru începutul, desfăşurarea şi încheierea unei partide. Sunt învăţaţi notările, pentru a putea „citi” o partidă de şah. Uf, ca o paranteză, mă apucase şi pe mine zelul la un moment dat, să refac partide celebre… ce mi-am mai batut capul cu înşiruirea cumplită de litere…
Revenind la lucrare, aceasta se încheie cu câteva exerciţii, partide în desfăşurare, pe care copilul trebuie să le continue.
Lucrarea mi s-a părut interesantă, oferă un ghid util pentru iniţierea în acest sport, după ce ai învăţat piesele. Dar este nevoie de cineva care să-i explice unui copil mai mititel, căci abia de la 7-8 ani cred că o poate folosi singurel.
Şi… în încheiere… răsfoind-o Irisuca, a văzut un model de şah în care piesele sunt figurine. Paji, prinţese, cavaleri… vrea şi ea unul. Mda, şi mie mi-ar fi plăcut când eram mică…
Roi de Fluturi cu Talent
Săptămâna trecută Năzdrăvanii au trecut printr-o probă de pictură. Şi nu o probă simplă, ci una prin îndoirea hârtiei. Deşi tehnica a fost deprisă puţin mai greu, în momentul în care şi-au dat seama ce efect produce îndoirea, a devenit distractiv. Mai migăloşi sau mai repeziţi, fluturaşii noştri alcătuiesc un roi multicolor.
Mi-a plăcut în mod deosebit cel realizat de Anca, prin ştampilare cu fire de aţă. Anca a îmbinat cerinţa de la grupa de şcolari cu cea de la Năzdrăvani, iar creaţia ei este cu atât mai deosebită, pe cât a fost de dificilă realizarea ei.
De altfel, şi fluturaşul lui Elise este deosebit, fiind foarte vizibilă imprimarea în oglindă.
Felicitări tuturor! S-au străduit, iar creaţiile lor merită din plin laude.
Un fluture şi două floricele mici.
Un fluture şi două floricele mici.
Un fluture zebră.
Un fluture zburând catre soare, printre flori.
Un fluture curcubeu.
Morisca, învârte-te… cum să faci o morișcă din hârtie
Primăvara copiii sunt plini de energie, poate că au strâns-o peste iarnă. Biciclete, trotinete, role, toate sunt buni prieteni de joacă. Dar un farmec deosebit o au jucăriile zburătoare. Şi nu, nu elicoptere cu telecomandă, ci cele pe care reuşeşti să le confecţionezi singur. Un avion confecţionat corect, care planează liniştit, un zmeu pe care reuşeşti să-l ridici singur… o morişcă, ce se învârte fără motor.
Moriştile din hârtie mi se par cele mai uşor de confecţionat şi cele mai amuzante. Şi, normal, n-ar avea nici un farmec să fie albă.
Materiale necesare:
- o coală A4 sau un carton colorat.
- un ac cu gămălie
- o mărgică
- un beţişor sau stinghiuţă.
- culori, decoraţiuni, forfecuţă simplă sau decorativă.
Cele mai rezistente sunt moriştile confecţionate dintr-o folie de acetofan. Dar cum materialul este mai rar, şi nu la îndemâna copiilor, vom confecţiona una din carton. Pentru aceasta avem nevoie de un pătrat. Se poate printa direct şablonul (click aici), sau se poate confecţiona unul prin îndoirea unei coli a4 şi înlăturarea spaţiului în plus. Se taie apoi pe diagonale, cu o foarfecă, dar nu în totalitate. Pentru o coală A4, 11 cm în adâncime sunt suficienţi. Se poate folosi o foarfecă decorativă, pentru un efect mai interesant.
Se colorează morişca pe interior şi exterior, apoi se trece acul cu gămălie prin punctele marcate. Întâi prin toate punctele din colţuri, apoi prin cel din mijloc. În acest moment se poate înfige într-o stinghiuţă sau beţisor, ideal ar fi unul de la vata pe băţ de la plimbarea de duminică. Poţi ca, între morişcă şi beţişor să introduci o mărgică pe acul cu gămălie, o va ajuta să se învârtă mai uşor.
Prinde apoi morişca de bicicletă sau trotinetă. Spor la joacă!
Morisca din cucuta | Moristile copiilor | Morisca cu 6 brate | Atelierul de creaţie
Un copil cu patru parinti, Anda Calugareanu
Nu stiu de ce, dar Anda Călugăreanu mi s-a parut întotdeauna cea mai fermecatoare actriţă pe scena Teatrului Ion Creangă. Iar acum, urmărind o emisiune la TV (ceea ce fac rar, căci în ultimul timp trebuie să te ţină inima şi nervii ca să rămâi pe orbită), am prins un fragment din înregistrarea de mai jos. Mă bucur că am putut s-o ascult în întregime.
Genial mod de a privi lumea prin ochii unui copil. Şi, de multe ori, când eşti mic, nu ai probleme mici…
Furtuna in luna lui mai
Azi noapte în Bucureşti a fost furtună. Şi, cum iarna nu ne miră grămezile mari de zăpadă murdară, iar la ruperile de nori este deja "normal" să nu facă faţă sistemul de canalizare, la fel, după o furtună serioasă, copacii căzuţi fac parte din peisaj.
N-am stat să-i număr pe toţi din drumul spre grădi… am poposit doar în faţa blocului. Mi-am explicat imediat cele 4-5 alarme care au pornit simultan undeva pe la vreo 11 noaptea, şi vuietul inexplicabil care le precedase. Şi totuşi, masinile au avut noroc, s-au ales doar cu câteva zgârieturi. La fel si cei care folosesc linia de troleu sub care erau parcate, dacă copacul era un pic mai înalt, ar fi aşteptat în zadar în staţie.
Dar… copacul a căzut în cel mai mare loc de joacă în zonă. Zilnic aici se strâng în medie 30 de copii… Prioritari vor fi probabil arborii căzuţi peste căile de acces. Dar sper că nu le vor provoca imaginaţia copiilor, căci sunt sigură că ei vor găsi moduri interesante de a integra copacul în joaca lor.
Şi… dacă acela era un copac verde, al doilea pe raza noastră era uscat. Noroc că avem cabluri de calitate…
Normal… am dat fuga în parcare. Încep să mă bucur că nu am maşina parcată la umbră… şi am răsuflat uşurată. De data aceasta, e ok.
Şi când te gândeşti că ieri a fost 13…
Activitati matematice pentru gradinita, Editura Teora
Sincer, decât să arunc banii aiurea pe tot felul de reviste şi revistuţe bagate pe gât în grădiniţe (şi nu dezbat subiectul, că mă apucă nervii), prefer să aleg eu, sau împreună cu copilul o lucrare din care să şi învăţăm ceva.
Şi cum emoţiile de toamnă încep să se simtă de pe-acum, am zis să nu ne prindă 15 septembrie nepregătiţi. Am optat aşadar pentru Activităţi matematice pentru grădiniţă: ne pregătim pentru şcoală. De fapt a ales copilul, iar mie mi-a plăcut.
E drept că sunt şi puţin nostalgică… de ce oare noi nu învăţam prin joc? Aveam şi noi câteva exerciţii, pe la mulţimi, unde puteam să ne jucăm. În rest, doar prin reviste ce mai aveam şi noi ceva activităţi amuzante.
Între aceasta şi Activităţi practice o preferă pe prima. Chiar dacă se mai strecoară şi nişte linii, nişte cifre, nu are parte prea des de semne grafice… Şi a început copilul să aibă pretenţii de evaluare, să-i pun notă "ca la şcoală". Ei bine, am împărţit punctele pentru exerciţiile din pagină, şi am stabilit ce înseamnă S, B, FB. Lasă mami, şi B e OK! Ba nu, nu e deloc ok când nu eşti atent…
Acum are o alternativă, când îi cer câte-o pagină de liniuţe… Te rog, mami, fac câte pagini vrei din cartea cu matematica!! Dar nu liniuţe, te rooog…
Lucrarea se prezintă în format mic, 16,5×23,5cm, color. Are 158 de pagini cu exerciţii diverse, 27 de pagini cu răspunsuri (căte 6 exerciţii pe pagină) şi 5 pagini albe. Poate fi folosită cu succes la grupa pregătitoare sau în primele luni de şcoală.
Dar iată câteva pagini…
