metoda balatei - clasele primare

Metoda balanței – matematică pentru toate vârstele

Credeam că cele mai amuzante provocări la adresa copiilor mici de școală sunt imaginile din abecedar, care încep cu ac și ață (papiotă), apoi cu lamă, fus și mai știu eu ce ustensile tradiționale din gospodărie pe care mamele moderne de la oraș (mai ales) nu prea le mai au la îndemână. Îmi amintesc un pitic, acum vreo 15 ani, la opționalul de cusături, care se jura pe ce avea mai drag că la el în casă nu există niciun ac. El nu a văzut așa ceva până nu i l-am pus eu în mână.

Dar mai interesantă decât aceasta este balanța, invocată deseori, în multe exerciții, chiar de la clasa pregătitoare, mai ales când vine vorba de aflarea numărului necunoscut. Sau, cum mai spun exasperați unii părinți, că școala a luat-o razna, dacă se fac ecuații la clasa pregătitoare. De aceea bieții copii nu pricep nimic atunci când le explică acasă cum să treacă termenul în cealaltă parte a egalului cu semn schimbat.

Tocmai pentru că unele conținuturi sunt abordate diferit la clasele primare, prin joc și, mai ales, cu obiecte ce trebuie manevrate, avem nevoie de alte materiale. De când s-a inventat însă cântarul electronic, mersul la piață cu copilul de mână și-a pierdut valențele educative din punct de vedere al aplicabilității matematice. Unde mai vede el balanță care să stea în echilibru? Nicăieri! Nici la categoria jucăriilor pentru copii nu mai găsești prea multe, căci nu e amuzantă. Copilul vrea „cântar” cum e la supermarket, nu chestia asta pe care nu o înțelege.

Și nici când o vede desenată în caiete nu pricepe mare lucru. Reprezentarea de pe hârtie și reprezentarea mintală n-au nicio legătură. Așadar, ajungem la „cum funcționează o balanță”.

Ce e o balanță? O zodie!

E un răspuns, chiar corect, ocazie cu care am aflat și care sunt „balanțele” de la mine din clasă. Apoi am scos balanța mea. Anul acesta a suferit unele modificări practice, căci la utilizările trecute am constatat că obiectele folosite în rol de greutăți nu merg așa cum mi-aș dori și balanța mea nu se dezechilibra la diferență de o unitate. Normal, e o jucărie, câte pretenții să am de la ea?!

Drept urmare, am cumpărat două kilograme de sare. Am cerșit pe la bunici și niște cârpe și m-am apucat de croit săculeți. În fiecare dintre aceștia am pus sare până au cântărit (verificați pe cântarul din bucătărie) 100g în cap. Pentru adunarea și scăderea până la 10, douăzeci de săculeți sunt suficienți. Însă mă gândesc că vine în curând concentrul 0-20 și mai am nevoie de doi saci mari  de 10 unități (o zece) și încă alți 10 săculeți mai mici.

Suma sau diferența ar trebui să fie mereu reprezentată prin descompunere în zeci și unități, în timp ce termenii trebuie să poată fi compuși numai cu unități chiar și când e trecere peste ordin.

N-am idee dacă pot cumpăra atâta sare grunjoasă cu cardul de carieră didactică, fără să mă întrebe careva dacă îmi trebuie la școală sau pun murături!

Cum lucrăm cu ea

Deocamdată, am cam lucrat doar eu pentru că nu am găsit soluția optimă de a alege cine lucrează, fără să se lase cu plânsete în cealaltă tabără. Merge doar când am exerciții pentru fiecare, ca până la finalul orei să iasă toți la rampă.

Așadar, înșir săculeții la vedere și numărăm împreună. Ca să avem însă o sarcină de lucru, am folosit fișa de aici, doar că am avut-o separat, pe adunare și scădere. În forma atașată poate fi folosită la recapitulare. Am desenat și pe balanță un semn de egalitate, după ce le-am arătat că „în echilibru” înseamnă ca bara balanței să stea orizontal, nu oblic, ca liniile semnului egal.

metoda balatei - clasele primare

Încep de regulă cu rezultatul operației.

Cât vrem să punem în echilibru? 4, pentru că atât am pe talerul ce corespunde rezultatului.

Cât am deja pe celălalt taler? 3.

Cum le aduc la aceeași valoare/în echilibru, dacă am voie să modific doar talerul din stânga? Iau sau adaug? Adaug.

Ce operație înseamnă? Adunare.

Cât adaug?

De obicei aici răspunsul sosește repede. Cum săculeții au fost deja puși, urmează să testăm. Pentru mai multă siguranță, forțez balanța în echilibru, apoi adaug cât spun copii, după care urmează finalul recapitulativ.

Am avut 3 și am adăugat 1, ca să facă 4. Așadar, dacă iau mâna, balanța stă în echilibru? 

Ca în tragediile antice, corul răspunde într-un glas că da, și, ce să vezi, așa e. Există mereu un Toma necredinciosul, care vrea să testeze și un rezultat greșit. Bineînțeles că îi satisfac curiozitatea și balanța se dezechilibrează imediat, săculețul fiind destul de greu ca să dea cu talerul de pământ în mod clar.

Similar procedez și la scădere. Am probat și prin încercări, în ambele variante, luând sau adăugând câte un săculeț, balanța echilibrându-se abia la rezultatul corect.

Metoda balanței

Balanța de jucărie

În lipsa unei astfel de jucării puteți improviza acasă dintr-un umeraș agățat și două găletușe de iaurt, tăiate pe jumătate. Pentru greutăți puteți folosi bile mari din jocuri magnetice, marbles, markere mari, orice obiecte similare ca greutate și disponibile în număr suficient pentru calcule. Se găsesc și balanțe de jucărie, o mulțime de variante (aici), pentru cine nu e înclinat spre confecționat în casă. Nici măcar nu trebuie să primească indicații, el va găsi singur modalități de joacă.

Va compara mașinuțele sau grămezi de jucării și nu contează ce anume. De fiecare dată el va observa principiul esențial al egalităților, baza înțelegerii „ecuațiilor” de mai târziu.

Spor la joacă!

PS? Dacă v-a fost util sau ați testat fișa, mi-ar fi utile impresiile voastre!

hora ghirlanda romanasi

Hora Unirii – ghirlandă (decupaj)

Pentru activitățile dedicate Unirii Principatelor am stat în cumpănă, dacă să reinventez roata sau nu. Prima variantă la care m-am gândit au fost costumele naționale cusute, un proiect cu mare succes încă de la lansare, în urmă cu vreo 13 ani. Însă n-am apucat încă să cos cu ac și ață în varianta simplă, cu o singură culoare, era prea mult să sar direct la două sau mai multe așa, din prima.

Așadar am rămas la un proiect cu decupaj și decorare cu carioca/culori clasice, tot pe ideea portului național: o ie utilizând principiul simetriei. Asta după ce m-am gândit mult să fac o „horă a Unirii” cu băieței și fetițe.

Proiectul îmi este tare drag, mai ales că este printre primele de care îmi aduc aminte în copilărie. Sigur, pe atunci nu aveam modele imprimate, totul se rezolva din fâșii de ziar decupat, iar bunicii erau mai mult decât dornici să te învețe să faci „ceva”.

Foarfeca era unul dintre instrumentele stăpânite repede, și nu în versiune de copii, de stângaci, sau cu vârfuri rotunde. Pe atunci, foarfeca era doar foarfecă. Ori de croitorie, ori de tuns, ori de manichiură, adică mici și ascuțite. Le preferam pe ultimele, spre disperarea mamei, tăiau fin și precis, aveau inelele potrivite degetelor noastre de copii. Foarfeca „mare, albă” disponibilă în casă mergea la proiecte mai mari, croitorie pentru păpuși, sau… tăiat perdelele drept, câte o fâșie de jos și până sus, niciodată doar un pătrățel, să se vadă cumva!

Horă cu omuleți

Provocarea proiectului este să faci evantaiul singur și să desenezi, aproximativ, modelul pe care îl vei decupa. Foarte important este ca mâinile să nu fie decupate complet, astfel încât ghirlanda de elemente să funcționeze. Îmi amintesc că bunica le mai lăsa fetițelor și fustițele să se atingă, țineau mai bine legăturile, le făcea picioarele mai scurte, să nu se îndoaie ușor. La un moment dat, le decupam și cu codițe, doar că nu mai ieșeau capetele rotunde.

Acum am simplificat, modelul este printat, muchiile de îndoire sunt marcate, unele într-un sens, altele în celălalt. Deasupra rămâne desenul și se îndoaie, dedesubt, una dintre părți (la modelul mixt), pentru a nu obține jumătăți de omuleți în horă.

Nu este ușor să tai, simultan, mai multe straturi de hârtie, de aceea, cu cât este mai subțire, cu atât mai bine. Altfel este nevoie de o foarfecă puternică, de o mână sigură și antrenată și de răbdare, să tai încet și precis, pentru a obține, simultan, aceeași formă.

Pentru varianta imprimată, aveți aici paginile necesare. Pentru inspirație, răsfoiți aici arhivele de acum un deceniu și jumătate pentru a descoperi minunile create atunci de copiii pe care îi provocam online, săptămânal, cu câte o temă. Înainte de a decupa, puteți decide cum să modificați conturul printat pentru a obține detalii mai elaborate.

Hora unirii - decupaj din evantaiHora unirii - decupaj din evantai

Cum m-am răzgândit

Ca orice proiect pe care mi-l propun, îl testez. Întâi pe mine. Dacă eu pot să-l fac în cinci minute, atunci sigur merge la clasă. Decupajul s-a încadrat. Însă decoratul… Nu. Întâi, n-am avut sincer chef de colorat. Așa că am pliat băiețeii și fetițele și le-am luat la after, cu gândul că găsesc repede amatori de colorat costume. Amatori au fost, dar entuziasmul i-a părăsit repede când au văzut că nu e așa ușor cum pare, că nu colorezi la nimereală, că sunt multe detalii…

Așa că, văzând că rezultatul se depărtează de ceea ce se schița în imaginația mea, am renunțat (anul acesta) la horă. Mai am de sărbătorit cu ei „opt Uniri” în anii ce vin, sigur o să mai avem ocazia.

hora ghirlanda romanasi

 

romanasi din linguri de lemn

Românași din linguri de lemn

Timpurile se schimbă și materialele la fel. Cum linguri de lemn ca ale bunicii se găsesc greu sau sunt mult mai scumpe decât variante mai noi, am scos de la naftalină proiectul cu „românași” realizat încă de când era Iris la grădiniță. N-aș putea să descriu „chimia” pe care am avut-o cu doamna ei educatoare, dar atunci am redescoperit cumva pasiunea mea pentru a face lucruri. Și știu că într-o iarnă mi-a zis că vrea să facă păpușile din linguri, dar mult mai simplu. Atunci am creat primele „costume” pentru lingurile achiziționate.

Am mai reluat ideea în timp, de câteva ori, și acum mă gândeam la ea din nou. Însă varianta de anunț „pentru luni e nevoie de o lingură din lemn” îmi dădea fiori, la câte dimensiuni și tipuri de linguri se găsesc în magazine. Așa că am luat prin asociația de părinți un set de linguri de unică folosință, cele de 16 cm, pe care se potrivește modelul printabil creat (disponibil aici).

Pe pagina imprimată sunt două seturi pentru „băiat” și două pentru „fată”. Se decupează, se lipesc una pe față, una pe spatele lingurii. Hotărâți de la început dacă ochii stau pe partea convexă sau pe cea concavă. Puteți completa „capul” cu fire de bumbac împletite, pe post de codițe, după ce colorați cu carioca.

Pentru ochi pot fi folosiți ochi mobili, pot fi pictați cu acuarele, desenați cu creionul, însă nu cu carioca. Lemnul este poros și culoarea este absorbită haotic. Modelele pot fi colorate și decorate după dorință, sau se poate prezenta imaginea unor costume naționale cu care cele două variante ar trebui să semene.

Planuri de lucru

Am dat fiecărui copil ambele variante de păpușă și au început cu cea care îl reprezintă, să facem o „oglindă a clasei”. Cum unii dintre ei știu sigur că vor lucra repede, pentru ei a doua păpușă va fi o provocare. Pentru ceilalți – o temă de lucru acasă.

Aveam acasă ață galbenă pentru păr, dar ca să nu fim toți finlandezi, am achiziționat și un pachet cu ață maro. Nu am tăiat înainte bucățile necesare, am făcut sondaj pe tablă cu cine ce culoare vrea și le-am pregătit cât timp ei au decupat și decorat modelele. Prima idee era să le cer să deseneze o steluță în coloana potrivită, dar apoi m-am gândit că nu voi ști cui să le împart și, ca la orice vot, există pe parcurs schimbări de opinie.

Drept urmare, fiecare și-a scris numele, chiar dacă a durat, dar lucrurile au fost foarte clare.

Pentru varianta de băiat, părul a fost colorat cu carioca. Le-aș fi propus să decupeze liber din hârtia rămasă un plop sau o pălărie normală, pentru că bărbații nu mergeau cu capul descoperit, dar timpul nu ne-a fost prieten. Pentru fetițe mergeau codițe împletite, dacă erau mai mari.

Pentru asamblare, voi utiliza silipici.

Nu înmoaie hârtia și aderă foarte bine la lemn. Al doilea care ar face față, în cazul în care nu aveți la îndemână, este lipiciul solid. Mai ales dacă se folosește carioca pentru decor, e de evitat aracetul. Copiii tind să adauge mult și timpul de uscare crește exponențial, ca să nu adăugăm că modelul se încrețește și se curbează.

Lingura, așa cum se vede și pe prima pagină a modelului, nu ajunge până jos. Am încercat și această variantă, dar capul este mult prea mare raportat la corp, iar modelul este prea mic pentru a fi decupat fără dificultate de copii. Nu mai adaug dimensiunea decorațiunilor ce ar trebui realizate.

Mai jos aveți creațiile copiilor. Activitatea noastră la clasă o puteți urmări mai repede pe instagram, cu hashtagul #inimioarelapregatitoare2024.

romanasi din linguri de lemn

Somnoroase pasarele - colaj

Somnoroase păsărele-colaj pentru pici

Timpul planificat la școală nu mi-a mai permis să inserez încă o activitate pentru ziua de 15 ianuarie, dedicată lui Eminescu, dar deja încolțise ideea și am lăsat-o să crească. Apoi, am strecurat proiectul, „în teste”, la afterschool, să văd dacă poate fi realizat la clasa pregătitoare.

Cu multă răbdare (și multă cicăleală), au reușit. Le-am pus întâi în față cartoanele bleumarin, explicându-le că, dacă vor să iasă cu adevărat atrăgătoare, trebuie să decupeze cât mai bine, ca să nu se vadă alb în contrast cu fundalul. Și le-a ieșit binișor, mai ales că s-au încadrat și ca timp, în 45 de minute.

Așadar, dacă sunteți în căutare de idei, recomandarea acestui an este adaptare pentru prima strofă a poeziei.

Somnoroase pasarele - colaj

Etape posibile de lucru:

Întâi de toate, descărcați fișierul de aici. Apreciez dacă, în cazul în care vreți să recomandați proiectul, nu trimiteți pdf-ul, ci linkul la articolul de față. Așa este corect și demonstrați respect pentru munca depusă.

Apoi, aveți nevoie de materiale și unelte.

  1. Dispuneți de imprimantă color: printați la alegere paginile care includ toate elementele, fiecare copil primește câte una, decupează și asamblează după model. Dacă considerați că ei sunt prea mici, puteți printa pe carton de culoare închisă pagina 4 cu cele două rămurele, asamblarea va fi mai ușoară. Dacă nu aveți carton închis la culoare și nu faceți economie la toner, puteți printa pagina 3.
  2. Nu dispuneți de imprimantă color, dar aveți hârtie colorată. Studiați cu atenție paginile fișierului atașat și printați, pe rând, elementele pe hârtia potrivită. Sunt aranjate cât mai economic, dar e nevoie de puțină răbdare și organizare pentru a pregăti pachetele individuale cu numărul potrivit de elemente.
  3. Nu dispuneți de imprimantă color, nici de hârtie colorată. Puteți printa pagina 5, câte una pentru fiecare copil, ei colorează elementele după model, apoi le asamblează și lipesc. Pentru înlocuirea cartonului de fundal, pot picta cu cerneală o coală albă de hârtie.

Recomandări:

  • Utilizați un carton-suport cât mai închis la culoare. Nu aș zice chiar negru, însă pe un albastru mai deschis trebuie folosite modelele de păsări roșii sau violet incluse în fișier. Pe colajul de test făcut de mine am aplicat cerneală (peste carton albastru) pentru a obține un contrast satisfăcător. Pentru copii am avut la after carton mai închis (celelalte realizate de ei), pe care am printat direct rămurelele.
  • Există detalii „bonus”, pentru copiii mai rapizi (trei stele în plus, paiele de pe cuib).
  • Stabiliți cu ei, la început, ordinea în care trebuie lipite elementele. Altfel vă treziți că pasărea doarme pe lângă cuib. În acest sens puteți folosi pagina cu etapele de lucru din pdf. Am observat la clasa mea că activitatea se desfășoară mult mai repede și mai eficient dacă au un „ghid de asamblare” disponibil și e păcat, având tabla smart, să nu o folosesc.

Să aveți spor!

(Și dacă aveți și timp, îmi puteți lăsa ulterior un mesaj despre cum s-a desfășurat proiectul, dacă recomandați îmbunătățiri pentru scenariu.)

 

Somnoroase pasarele..., de Mihai Eminescu

15 ianuarie: Eminescu la clasa pregătitoare

15 ianuarie va fi întotdeauna Ziua lui Eminescu. Să furi semnificația momentului camuflându-l sub ideea de „Ziua culturii” mi se pare a-i lua marelui poet din meritele sale. Am încercat să-mi amintesc ce am făcut acum cinci ani la clasa pregătitoare cu această ocazie. Dar, oricât m-am străduit, n-am reușit să-mi amintesc decât că am supraviețuit. Colectivul de atunci avea multiple provocări și ocazia de a face ceva în plus nu se ivea.

Anul trecut,  eu aveam clasa a patra și discutam cu colega de la pregătitoare „ce să facem”. Pe lângă tablouri inspirate de versuri mai găsisem potrivită pentru cei mici colorarea unor planșe deja ilustrate cu poeziile, fișe atunci pe Twinkl. Anul acesta însă mi se pare un pic prea simplu.

Am și un oarecare noroc, clasa actuală, cu câteva excepții, include copii care pot citi binișor sau urmări un text citit. Așa că m-am gândit să celebrez ziua marelui poet ilustrând cea mai abordabilă dintre poeziile sale la vârstele mici. Am căutat prin „arhivele” site-ului desene din vechile provocări realizate de copii. Mi-am dat seama că nu am suficiente pentru a pune în practică ideea mea pentru fișa de lucru, chiar dacă unele dintre creații erau minunate.

Somnoroase pasarele..., de Mihai Eminescu

Fișă de lucru: organizează tablourile din poezia lui Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele…

Întâi de toate, am început prin a reface textul, tot cu majuscule, mai potrivit pentru lectură la clasa pregătitoare, din moment ce sunt literele cu care operăm cel mai des. Le recunosc ei bine și pe cele mici, însă am zis să nu le îngreunez sarcina, dacă vor să și citească odată cu mine. Fișa, care cred că poate fi realizată și la clasa întâi, este disponibilă aici. (Dacă vă place, recomandați articolul, nu pdf-ul!) Are două părți, prima, zona de lucru, a doua, ilustrațiile ce trebuie decupate.

Cum intenționez să o folosesc:

Prima cerință va fi aceea de a decupa toate imaginile din subsolul paginii, după ce se detașează toate, tăind pe linia punctată.

Fișa de lucru va fi proiectată pe tablă și descrise imaginile, apoi realizăm împreună lectura poeziei. Pe măsură ce parcurgem o strofă, dacă identifică o imagine potrivită, o pot suprapune într-o casetă. Când toate au fost așezate, reluăm lectura și verificăm dacă se potrivesc. Argumentăm acolo unde apar diferențe. Mă aștept ca cele reprezentând versurile scurte să ridice ceva întrebări, dar acolo au și libertatea de decizie.

După acest moment, am pregătit și o imagine cu „rezolvarea” propusă de mine, tot pentru proiecție. Pe baza ei vor lipi și copiii definitiv imaginile decupate.

Somnoroase pasarele..., de Mihai Eminescu

Ca o provocare suplimentară, pentru cine va dori, va fi înlocuirea ilustrațiilor realizate de AI cu unele desenate de ei. Totuși, a fost chiar amuzant să generez imaginile. Mi-am dat seama că îmi este mai ușor să explic unui copil ce vreau de la el decât unui calculator. Însă cum singură era imposibil să realizez materialul, am acceptat ajutorul roboților.

Voi ce pregătiți pentru 15 ianuarie?