wacom profesori

Manuale noi, dar manuale digitale… doar pentru cine are net

Sunt furioasă. Nu pot să măsor cât de furioasă că trăiesc aici, în țara nonsensurilor. Oare chiar suntem la un nivel atât de mare de prostie încât nu ne dăm seama cât de mult rău ne facem singuri??

Se dă următoarea problemă:

Anul acesta s-au făcut manuale noi la clasa a doua, a treia și a patra. La a doua doar la materii mai puțin importante, la a treia și a patra s-au schimbat toate. Nu intru în detalii de alegere sau alte povești, cert e că și pentru clasa a doua am manuale noi la dezvoltare personală, muzică și mișcare și arte și abilități practice.

Dar… manualele nu au ajuns în școli, deși sunt promisiuni că ajung într-o lună. Așadar, ce le pun copiilor pe bănci? Manualele vechi, ca să aibă ceva? Mă rog, la a doua nu contează așa tare, dar mă gândesc cum e la a treia și a patra fără manuale de română și matematică…

Ideea e că m-am gândit câteva zile la problemă, după care am întrezărit o soluție: să încerc să supraviețuiesc o lună fără, doar să iau manualele digitale. Și aici începe distracția.

La mine în clasă nu e net. Adică wifi-ul de la secretariat se  mai scurge lent cu o liniuță și oricum nu tresare impresionat de „refresh-ul“ dat isteric. Stickul digi pe care îl am e aproape identic ca efect, n-am idee dacă ecranează școala veche, nu e semnal în zona sau ce se mai întâmplă. Merg relativ datele de pe abonamentul meu de vodafone, dar astea nu le pot consuma la școală, căci am nevoie de ele… nefiind prea multe. Tabletele cu net de anul trecut le-a luat primăria înapoi… nu mai pot face hotspot pentru laptop.

Așadar, să stau conectată niște ore pe aplicații e aproape imposibil.

Manualele digitale nu se pot descărca pe calculator așa cum se descarcă formatul digital al celui tipărit. Pdf-ul e ușor de salvat, însă nu și aplicațiile. În anii anteriori le copiam de pe cd pe calculator și le puteam rula offline.

Noutatea acestui an e că manualele noi nu mai vin însoțite de cd. Ceea ce, recunosc, nu e o idee rea de economie, mulți nici nu mai au unitate de cd la dispozitive. Însă îmi închipuiam că ministerul va pune la dispoziție linkuri de descărcare a acestora. NU… ele sunt disponibile DOAR ONLINE! Să înțeleg că ne pune ministerul la dispoziție laptopuri cu net nelimitat?? Să stăm conectați atât cât va fi nevoie??

Bun, am zis că, dacă la minister sunt numai idioți – balamucul din ultimele zile nu mă poate convinge de contrariu – , poate în edituri sunt oameni mai deschiși la minte. Așa că am contactat cele două edituri de la care școala noastră a decis să ia manualele de a doua, cu rugămintea să îmi pună la dispoziție manualul digital, să îl pot salva pe laptopul personal (pe care îl sacrific la școală, căci ministerul nu mi-a aprobat cererea de laptop) și să îl folosesc cu elevii, așa cum fac de niște ani încoace.

Mi se părea atât de logică toată povestea… dar nu, nu se poate. Răspunsul a fost ca la cretini, că le găsesc online pe site-ul editurii la adresa bla-bla-bla sau pe site-ul oficial cu manuale. Am reluat mesajul, că am solicitat ajutor pentru download, nu pentru accesare, același răspuns. Ministerul nu a cerut anul acesta cd-uri, deci fișierele se accesează doar online.

Așadar, noi, profesorii, suntem proștii sistemului.

Noi putem să ducem în spate școala cu aparatura noastră, mulți ducem și rechizite copiilor, știu și ce sacrificii fac colegii de la sate, școala online s-a desfășurat cu aparatura și pe facturile noastre de curent, dar editurile nu pot da profesorilor manualele digitale, deși acelea intră în prețul de creație al manualului pe care ministerul l-a cumpărat.

Sau până unde vom fi bătaia de joc a tuturor?

Din cele două edituri contactate, una este foarte mare, de la care aveam așteptări. Este și cea care a răspuns. Cealaltă încă nu, poate pentru că este mult mai mică. Să sper să văd un miracol.

Dar îmi e clar. Dacă vom avea școală online, vom fi pe cont propriu. Nimănui nu îi va păsa când, cu ce și pe ai cui bani. Dar noi suntem niște fraieri sufletiști, pe salarii de nimic, care nu trebuie mărite… că nu sunt o prioritate.

Mi-a ajuns. Pentru mine e ultima picătură.