După dezamăgirea din weekend, că nu s-au organizat suficient pentru a participa la târgul de Crăciun cu produse, se trezește Iris că totuși se poate participa și se apucă de improvizat repede, pe lângă pitici, și niscai felicitări și ornamente pentru brad. Erau gata de dimineață, a rămas până seara târziu să le facă, doar am apucat să le văd dimineață înainte să plec la școală și să le fac repede-repede niște poze.
A ales varianta „fast and easy”, adică a pus mâna pe câteva perforatoare și a executat din carton. A profitat de perforatoarele mari cu care eu mi-am făcut ghirlande și a folosit toate cartonașele mele albastru-sidefat pentru felicitările mici. A mai intrat și în cutia cu washi-tape, benzile decorative din care avem destule variante, și a improvizat. Culmea, se pare că felicitările au avut cel mai mare succes, după pitici, mai ales după ce primeai la ofertă și un brăduț cu ochișori.
Inexplicabil, brăduții… nu au atras, nici măcar cel cu nasul un mare pom-pom sclipitor. Nici ochii mobili, de diferite forme și culori, nu au fost suficienți. Bilanțul contabil: 30 lei, la 5 lei bucata. A avut la ofertă și felicitarea cusută de ea pentru tema săptămânii trecute, pe etamină, dar nu a avut succes la 15 lei.
Trăgând linie, copiii s-au distrat. În fiecare pauză își instalau taraba… și încercau să-i convingă pe ceilalți să cumpere. Deși regula a fost produse confecționate de ei, mulți au înțeles să aducă lucruri cumpărate și să le vândă la preț mai mic… ceea ce nu înțeleg, totuși… mai bine donai asociației toată suma, nu? Iris a profitat și și-a cumpărat, la 17 lei, Inimă de cerneală, și a venit acasă super-încântată că a luat-o la reducere. Nu a avut mai mulți bani la ea, că ar mai fi avut ce lua…
Poate că anul viitor va fi mai bine. Poate că aceste târguri ar trebui să fie un moment în care copiii să învețe și valoarea banilor… cum faci un preț, cum calculezi materialele, munca necesară, profitul… pentru a fi cu adevărat utile. Altfel acțiunea nu are și efecte profunde în formarea și educația celor mici.