Astăzi am încheiat primul meu atelier în care Iris și-a luat în primire cu adevărat rolul de asistent la ateliere. De ceva vreme am preferat ca weekendurile pe care copiii le petrec cu mine să le dedic lor, și cele în care am activități să fie doar ale mele. Azi a fost atât de fericită că în sfârșit poate merge cu mine, încât n-am reușit nicicum să o las acasă. Știu prea bine ce înseamnă munca cu copiii, nu e ușor deloc, și nu i-aș fi cerut… La final îmi spunea că, dacă asta înseamnă să fie profesoară, nu-i trebuie. I-aș spune eu că nici să fii pediatru nu e altceva, dar n-o fac să se răzgândească cât nu prea are alternative pe listă 🙂 .
Când am plecat de dimineața de-acasă, atelierul părea simplu. Copiii înscriși erau mari, nimic dificil la orizont, Iris cocheta cu ideea că participă și ea și își face căsuța ei… cu o oră înainte de atelier, planurile s-au schimbat, limita de vârstă a fost doar o recomandare pe hârtie, căci am uitat cu desăvârșire să verific la telefon, fiind convinsă că cine sună a verificat informațiile de pe site. Atelierul s-a desfășurat la capacitatea maximă. Cu alte cuvinte, n-am mai avut timp să fac poze, doar am reușit, cu coada ochiului, s-o urmăresc. E atentă, zâmbește, explică, și sunt atât de mândră de ea! Facem „echipă”.
Revenind la activitate, lucrurile s-au desfășurat așa cum îmi programasem. Căsuța a luat peste jumătate din timpul alocat, și a fost atât de migăloasă, că nici nu și-au dat seama cum trece timpul. N-au cerut apă, n-au cerut la toaletă, au lipit cu atâta concentrare… marea mea surpriză a fost A., de aproape 4 ani, care s-a descurcat exemplar, și a urmat cu sfințenie instrucțiunile, nefiind nevoie să reluăm nicio etapă. Regret enorm că nu am poze din toate etapele, pe cea finală, de la felicitări, a fost imposibil să o surprind. Doar la final am apucat să surprind „creativitatea” în toată splendoarea ei. Iar căsuțele – am surprins doar 5, deși erau minunat înșirate toate aproape de final!
Sper că moșul va fi mulțumit de găzduirea oferită de copii, și îi va recompensa pe măsura muncii depuse. Dacă vă plac activitățile propuse, ne puteți urmări pe pagina de Facebook (după „Like” neapărat dați și Follow, pentru a primi notificările), sau vă puteți abona la articolele de pe blog, și, pe lângă noutățile despre activitățile desfășurate, veți primi constant recomandări de proiecte și lectură pentru acasă.
Dacă proiectul căsuței (sau alte activități de Crăciun) vă surâde, activitățile pot fi desfășurate și la domiciliu. Detalii la telefon 0722/955/103.
- Daniel Pennac: Necazuri cu școala - 31 martie 2024
- Lecția despre piramidă - 30 martie 2024
- Dacii și romanii sau cum ne-am pomenit strămoșii - 17 martie 2024
A fost obositor, insa timpul parca a zburat pentru ca a fost placut si la final am considerat ca a fost si extrem de util. Fetita mea a fost extrem de incantata, a si gasit un destinatar pentru felicitare.I-a placut tare mult sa utilizeze „instrumentele” tale,sa-si dea frau liber creativitatii fara ingradiri. Sala a fost potrivita, mare si luminoasa,usor de curatat, ceea ce a permis copiilor sa se manifeste fara prea multe oprelisti. Fetita mea asteapta cu nerabdare urmatoarea invitatie. Felicitari pentru tot ceea ce faci, pentru idei, dar mai ales pentru munca, rabdare si daruire. Pentru noul an iti dorim sa reusesti sa materializezi cat mai multe din ideile tale si sa gasesti mai mult sprijin din partea noastra, a celor care te urmaresc!
Mulțumesc, Dana, pentru feedback!
Instrumentele erau într-adevăr pentru copii 6+, cum specificasem la început. Cel mici nu au deprinderile și nici cunoștințele necesare pentru a le utiliza :).
Sper ca data viitoare să fie în curând!
Foarte frumoase! Felicitari Cris! Si mai ales felicitari frumoasa Irisuca! :))
Mulțumim!