Zilele trecute v-am povestit despre iniţiativa Cartoon Network România de a promova o campanie antibullying. Nu este prima, nu este singura, şi cu siguranţă nu va fi ultima, căci fenomenul tinde să ia amploare. Am urmărit şi comentariile pe această temă, şi am văzut persoane „sceptice”, ca să nu spun mai mult, cu privire la compatibilitatea campaniei cu mesajele transmise copiilor prin serialele de desene animate. Surpriza mea a fost însă alta. La două zile după lansarea spoturilor, am mers la grădiniţă îmbrăcată cu tricoul campaniei. Copiii ştiau toţi despre ce este vorba, am văzut şi noi, doamna, desenul ăla cu copilul răutăcios, iar două dintre colege m-au întrebat despre ce este vorba. Am testat şi cu ai mei, a doua zi seara, când le-am arătat spoturile de pe youtube, şi reacţia a fost: le-am văzut după-amiază!

Aşadar, să mai pun întrebarea cât de eficientă este transmiterea unui mesaj pentru copii, prin intermediul canalului lor preferat, în orele de audienţă? Mai este însă nevoie de intervenţia adulţilor, de lansarea de discuţii în familie sau în grup, pe această temă.

Însă nu aceasta este tema pe care voiam s-o abordez astăzi, însă nu m-am putut abţine să nu încep cu o paranteză. Revenind la subiectul propus, aş dori să mă opresc la Telefonul copilului, o linie telefonică gratuită de care cei mici au auzit într-o mai mică sau mai mare măsură. Începând cu anul acesta, în urma parteneriatului cu Ministerul Învăţământului, numărul 116 111 apare şi în manualele şcolare, pentru ca un număr cât mai mare de copii să afle şi să aibă acces. Dar iată statisticile privitoare la fenomenul bullying, aşa cum reiese el din convorbirile cu copiii.

• În 2014, la linia telefonică gratuită dedicată copiilora fost înregistrat un număr de 1.046 de situaţii care au făcut referire la fenomenul bullying.
• În anul 2014, analiza statistică a cazurilor înregistrate la 116 111, arată următoarele:
  – 50.39% bullying fizic,
  – 38.76% bullying verbal,
  – 6.98% bullying relaţional
  – 3.87% bullying online.

Forma de bullying fizic este asociată, în general, cu categoria de gen masculin, în timp ce forma de bullying verbal cu categoria de gen feminin.

• Efectele abuzului de tip bullying:
  – 37.72% depresii şi tulburări de comportament,
  – 35.23% criză de identitate şi anxietăţi,
  – 13.88% excludere şi dificultate în relaţionare
  – 13.17% gânduri suicidale.

Băieţii cu vârste cuprinse între 12 – 17 ani sunt cu precădere victime ale fenomenului bullying, deoarece dezechilibrul de forţe (una dintre componentele esenţiale ale bullying-ului) are legătură cu masculinitatea. În plus, adolescenţa aduce cu sine transformări fizice, emoţionale şi comportamentale, astfel că băieţii se pot poziţiona în extremis: puternici sau slabi, respectiv agresori sau victime.

În anul 2014, la nivelul serviciului Telefonul Copilului 116 111 pe segmentul rural – urban au fost înregistrate în principal situaţii din mediul urban (41.86%), urmat de mediul rural (36.44%). Pentru 21.70% apelanţii au solicitat confidenţialitate cu privire la mediul de provenienţă.

Din mediul urban se înregistreazăîn general situaţii legate de bullying verbal, relaţional şi online, în timp ce din mediul rural se înregistrează bullying fizic.

În anul 2014, 211 cadre didactice au participat la activităţile educative desfăşurate de Asociaţia “Telefonul Copilului” în unităţile de învăţământ.

Concluziile ar trebui să le tragem singuri. Mai ales cei care ne încadrăm la ultima categorie: cadre didactice.