Am realizat în toamnă câteva idei de tablouri sau semne de carte folosind pânza de sac. De#&259;i „la metru” nu face o impresie prea bună, tăiată şi prelucrată chiar are un efect neaşteptat. Săptămâna trecută am lucrat un pic cu ea la grădiniţă, şi, în particular, am încercat să o folosesc şi pentru cusături. Mărţişoarele rezultate au o oarecare tendinţă tradiţională, însă modelele sunt aleatorii.
Cred că ar arăta mult mai mai bune dacă aş fi cusut cu lână mai groasă, să se acopere complet decorul, însă atunci copiii nu ar fi putut „citi” la fel de uşor modelul. Îmi amintesc că „scoarţe” de genul acesta avea şi bunica pe perete, dar cusute cu fir gros, şi cu un decor minunat. Este mai greu de folosit decât etamina, în sensul că împunsăturile nu au un spaţiu clar definit, reprezentarea în mintea copilului fiind dificil de făcut. El trebuie să-şi imagineze cele două fire pe verticală şi orizontală unite, şi vor reprezenta mijlocul. Mai uşor pentru ei ar fi de adaptat un model simplu, în genul celui de la semnul de carte.
În schimb acelaşi decor a arătat foarte bine pentru quilling şi scoici, şi puteţi încerca, nu este nici foarte scump, iar jumătate de metru de material ajunge pentru câteva proiecte interesante de primăvară.
Spor la lucru!
